876 matches
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DILEMA Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului DILEMA Clipele, aerul căpătaseră consistența melasei și vara își târa alene trupul de iguană pe străzile orașului, etalându-și splendidele culori, sub privirile indiferente ale trecătorilor toropiți de căldură. Sclipirea de șiș a luminii dezghioca totul, până la ultima fibră, până la albul osului, nelăsând pe nicăieri vreo umbră de îndoială. Pe terasele
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
ape. Dormi! Pe ușa din odaie N-or să intre gânduri rele, Că un câine orb din pluș e Paznic printre tufănele. Miere-am pus într-o ulcică Veche, apă neîncepută, Busuioc sfințit, adică O licoare neștiută. Fluturi mici plutind alene Vor să intre pe fereastră Ca să-ți pună blând pe gene Zbor de pasăre măiastră. Când zâmbești prin somn, tu, zână, Vise-ți tremură sub pleoape. Aș dori să prind în mână, Dacă palma îl încape, Visul, curcubeu în noapte
DESCÂNTEC DE SOMN UȘOR de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372942_a_374271]
-
odihnit și plin de viață; aerul se răcorise, la orizont o mare roșie indica că în curând, va începe să se însereze. Fără grabă, dar cu regret pentru locul ce-mi oferise o binecuvântată odihnă, am pornit spre cabană. Mergeam alene prin iarba înaltă, deodată aud voci, care se certau, era un glas de femeie care plângea și un glas de bărbat care țipa și înjura. Glasul bărbatului părea fi al unui om beat, am mers ceva mai atent, fără să
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
tumultoasă, Ea a plecat cuminte și duioasă, Căci vremea ei, în Timp, nu-i infinită... Sărut ai dat pe frunză și pe floare Prin chihlimbar de rouă-n dimineață, Dar ai lipsit de viață-a lor suflare... Ea a plecat alene pe cărare, Tu ai venit cu dimineți în ceață Și mi-ați lăsat doar tristă sărutare... Bucurie în iarnă Cu hlamida ta cea albă Ai acoperit câmpia Și-ai prins pomilor o salbă De argint ca-n toată glia. Râuri
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
în așternut O rază a Soarelui, Să penetreze geamul Ca un fascicul de laser, Să se împlânte În perna-mi de sub cap. A venit clipa, Ne-am îngemănat Și gâlgâind sângele-n vene Am osândit sărmanul pat, Până când spre prânz, alene, Cu ea aură în juru-mi Am ieșit cocon în sat. Pomii mai înveșmântați Făceau mari închinăciuni Până-n poale albe, grele, De ghirlandele cu flori; Cucu-și bisa numele Într-un cor de alte păsări În huceagul din vâlcele. De Florii
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]
-
nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Viața, ca și ziua, aflându-se într-o continuă scurgere are nu numai răsărit și amiază, are și înserare și la poarta ei ajungem toți, fiindcă ne așteaptă cu răbdare torcând alene firul timpului. Fiecare ne dorim să ajungem aici cât mai târziu și cu bucuria faptelor împlinite pe cât ne îngăduie omenescul dat. Odată ajunși, am dori să ne întâmpine parfumul liliacului înflorit, sau, de ce nu, să fim noi înșine liliacul înflorit
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
aceeași părere o avea și partenera mea, care sorbea tacticos dintr-un pahar de pepsi din lada frigorifică. Ce zici, nu vrei să ne mutăm sub pini, o aud vorbind în șoaptă la urechea mea, în timp ce-și plimba alene degetele răsfirate prin părul meu. Poate este mai răcoare acolo... - Și cine pescuiește în locul nostru? - Lasă-i ca să ia și ei o pauză! Nu simți cum te toropește căldura și te îndeamnă la somn? Hai, ridică-te, să iau pătura
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
aduce animalele în prim plan, împrejurările în care intervine cu a sa critică vehementă prin intermediul fabulei, sunt suficient de bine precizate pentru a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
am dat deoparte frunzișul des, să văd cine se învrednicește cu o așa frumoasă îndeletnicire. Era una dintre cele trei fete ale familiei vecine cu noi, de vreo 12-14 ani, care purta câteva flori de câmp în mână și mergea alene pe o potecă inundată de pir. Fără să mă vadă și fără s-o întrerup, am privit-o atent și am ascultat-o până a dat să treacă la o altă melodie. Mergea legănându-se în ritmul cântecului, agățată la
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
cu gândul că doar durerile, trecătoare, vor rămâne singure. La o asemenea înțelepciune ajungi după lungi meditații. O oarecare oboseală și resemnare răzbate totuși din cuvinte, din tăcerile grăitoare, din pauzele dintre cuvinte. Umbra poetei - albastră - nu aleargă, ci alunecă alene. Gândul mai e încă măcinat de o dragoste verde. E nevoie de un răgaz, pentru a o putea lua, de fiecare dată de la început ca-n prima dimineață de luni a lumii. Urmând cărările sfinților, te vei întoarce mereu spre
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
bătrân îmi era străjer/ de când eram de-o șchioapă,/ acum e doar o amintire pe care o port în buzunar,/ să-mi aline somnul.../ Gândul se frânge.../ Cu tine,/ împărțeam aceeași potecă/ nu atingeam șoapta,/ doar firul ierbii,/ îl înclinam alene,/ eram liberi în clipe de tăceri.../ Acesta era momentul care urca pe treptele sufletului/ pentru a-mi fi mai aproape,/ mi-era frică să-l ating,/ nu erau cioburi.../ Dragostea/ ar trebui sculptată sub pleoapă,/ pentru a nu fi oarbă
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
de la buget, nestresați de muncă, dar nici în primejdie de a ne îmbogăți. Astfel stând lucrurile, de cele mai multe ori seara, aplicăm consecvent, la grădinița din colț, rețeta fericirii. Desigur o fericire corelată cu punga de bugetar, deci ronțăim alune, fumăm alene, rostogolim berici și discutăm despre fenomene paranormale, O.Z.N.-uri, triunghiuri ciudate și mai ales despre viața de după moarte ca să știm prin ce se deosebește de aceasta de acum care ni se pare perfectă. Într-una din seri însă, nu prea
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
prin ungherele înlăntrului meu... Ploua, ploua cu ore, minute, secunde-n neștire ploua în mine, iubire, căci nu mai am timp, nici aur să-i plătesc vieții o nouă zi de simbrie, așa c-am s-o las printre vene, alene-n pământ să se scurgă. Citește mai mult A revenitde azimăreața doamnă.Și ploua,ploua cu frunze albastreîn mine, iubire,și-un vânt rece de toamnăse strecoară valsândprin unghereleînlăntruluimeu...Ploua,ploua cu ore,minute, secunde-n neștireplouă în mine,iubire
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
mine, iubire,și-un vânt rece de toamnăse strecoară valsândprin unghereleînlăntruluimeu...Ploua,ploua cu ore,minute, secunde-n neștireplouă în mine,iubire,căci nu mai am timp, nici aursă-i plătesc viețiio nouă zidesimbrie,așa c-am s-o lasprintre vene,alene-n pământ să se scurgă.... ÎI. DUPĂ CHIP ȘI-ASEMĂNARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015. Ne naștem goi, goi de... conținut, lipsiți uneori și de formă, susceptibili de transfigurări colosale, ne tăvălim
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
sau să o împletească iar și iar în mâna-mbătrânită printre ierburi sau printre spice sărutând în ani și ani soarele cerul luna-n nopți deschise și eu ce caut să privesc acea poveste în care-o cheie a rămas cătând alene prezentul în trecut păianjenul ce țese pânza acelui dor nestins din noi Anne Marie Bejliu, 15 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: privesc un cod / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de
PRIVESC UN COD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378450_a_379779]
-
ureche... Apoi venea vacanța la bunicii de la țară...De abia așteptam să ajungem, îmi plăcea mirosul de foc de lemne ce ne întâmpina încă de la intrarea în sat...Totul era tăcut și alb, doar fuioare albe de fum se ridicau alene din coșurile caselor, parcă adormite, sub zăpada... Însă înăuntru, toată lumea se pregătea cum se cuvine pentru Sfânta Sărbătoare a Crăciunului... De Ignat, tataia ascuțea cuțitul cel mare, de vânătoare, și împreună cu tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
nu se sparge eu dorm puțin apoi pornesc prin lume el, tigrul pleacă-n junglă viața-i cântă-acolo corbul pe umăr îmi șoptește-ncet: ești orb și-n tine fiecare nuanță mi te cerne când vei simți odihna coborând alene prin fiecare fibră-a trupului rebel las-o să-ți curețe furia frământarea apoi cu mine-n ochiul vindecat pornești la drum - te-ai ridicat din cele visuri pline să cerni lumina-n fagurii de viață pe chipul tău sunt
FAGURI DE DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370158_a_371487]
-
copilul eu? Mă-ntreb și eu asemeni ce suntem peste vreme, Tu n-ai curaj să-mi spui, te zbați în anateme, Iar eu rămân răspunsul copilului mereu ... Eu sunt secunda lumii în timpul tău hoinar, Îmbătrânești cu vremea și mergi alene-n pas, Mai vrei să iei din zgura măsurii ce-a rămas, Din timpul meu îți dau, să fii copil-stejar! Te-am rătăcit (R.T.) Te-am auzit și n-am știut în taină să te-ascult Ca pe o frunză
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
aruncat în grădina din fața casei. Mă întorsesem în orașul natal, Drăgășani, atras de un dor inefabil. Luasem o cameră la etajul întâi la Hotelul Rusidava și priveam pe fereastră la concetățenii mei ce se plimbau pe bulevardul Gib Mihăescu.Treceau alene discutând. Ași fi dorit să știu ce-i frământă, să pătrund în gândurile lor. În tinerețea mea petrecută aici cunoșteam, în parte, gândurile lor, frământările, suferințele.Mai ales când stăteam la cozile nesfârște pentru a cumpăra porția de pâine neagră
ÎNTÂLNIRE ÎNTÂMPLĂTOARE CU GIB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356547_a_357876]
-
la geam, Sfădindu-se de zor, până la ceas de seară Voioase, țopăind din ram în ram... În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de rață Ce merg cu pași mărunți și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
Catinca rămâne gânditoare și frământa, în mânuțele mici, pietricelele. Privește în zare cu ochii ei albaștri că cerul. Se întoarce spre mine: -Și tu murești? Dintr-un copac, din marginea parcului, zboară, cu croncănit puternic niște ciori. Frunze galbene cad, alene, spre pământ. Semn că vară e pe sfârșite. Pe aleea parcului trece, sprijinită în baston, o bătrână. Catinca o privește lung și când ajunge în dreptul nostru zice: - Titina, vezi, ea e bătrână și n-a murit! Titina Nica Țene Referință
INTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355734_a_357063]
-
la mine și am aprins televizorul, am mai pus ordine în lucruri, apoi m-am cuibărit în fotoliu cu o ceașcă de cafea fierbinte alături pe măsuță. În acest timp, priveam un album cu poze din anii de liceu. Răfoind alene filele albumului, dintre coperțile sale încet, încet încep să-mi reînvie în minte frânturi de viață trăite, chipuri de prieteni, momente ce existau adormite în cotloanele minții. Fusese suficient să scutur un pic pulberea vremii ce se depusese peste amintiri
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
să se legene pe vise înaripate fără să se trezească până la ziuă. Dimineața devreme, o rază temerară a reușit să se strecoare prin deschizătura îngustă a cortului și îi gâdila fără astâmpăr genele lungi negre, catifelate făcând-o să clipească alene și să se întindă asemeni unei feline adormită încă pe jumătate. După ce se destinde în semiobscuritatea cortului, se scutură de toropeala somnului, ieși afară făcând câteva mișcări de înviorare, lăsându-se îmbrățișată de răcoarea dimineții de vară și sărutată de
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
toate. Frunză ruginie Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe, Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci! Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă! Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene. Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate! Copacul Copacul, fără un cuvânt, cu ramurile duse-n vânt Veghea în zori ferestra mea dar nicio frunză nu avea! Și în tristețea lui solemnă vedeam statura-aceea demnă A celui
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
gol. Dulapul din colțul opus sobei (ultima în hibernare permanentă, indiferent de anotimp) pare burdușit cu problemele insolubile ale matematicilor superioare gimnaziale.Enigme păstrate, pentru siguranța elevilor, sub cheie. În stânga, lângă ceasul care arată deja orele 12 trecute fix dormitează alene unități de măsură pentru volum, unități de măsurat pentru suprafețe plane, unități de măsurat pentru lungimi, formulele ariilor, proprietățile operațiilor cu numere naturale, proprietăți ale divizibilității în mulțimea numerelor naturale,reguli ale calcului algebric, scrierea numerelor naturale ca produs.Ș.
DEŞERTUL DE CATIFEA (39) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344755_a_346084]