58 matches
-
de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
picioare. Simțea că Zambilica îl duce cu preșul și nu putea să o dovedească. O iubea la fel de mult ca în prima zi, mai ales când o vedea fardată, rimelată, fond de ten, mascara, când își punea bluza de in cu alesături naționale și fusta scurtă cu pliuri, atunci nu numai bărbații întorceau capul, după ea sorbind-o din ochi, ci chiar și femeile mușcate de o invidie independentă și instantanee. Îi venea atunci să se oprească și să le strige: - Mocofanii
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
Ene, devreme seara ori peste zi. Lecțiile ni le făceam la ferestre, unde o masă mai mult lungă avea la fiecare capăt câte un scaun înalt cu spătar la fel. În lungul camerei se lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul. Spălatul se făcea dimineața la un
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
o vedea cu genele și sprâncenele rimelate cu mascara, pleoapele ornamentate cu vert-fonce, pomeții obrajilor pomădați din belșug cu fond de ten Dezir nuanță vișină putredă, începuse să le prindă și el denumirile, când își punea bluza de in cu alesături naționale și fusta scurtă cu pliuri, atunci nu numai bărbații întorceau capul, după ea sorbind-o din ochi, ci chiar și femeile mușcate de o invidie independentă și instantanee. Cum să nu se simtă el mândru de Zambilica lui care
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
de „fiorul infinitului” - iată adevărata artă poetică a Elenei Buică! “Tainițele vieții” sale sunt acum scoase la iveală din lacra inimii unde și-a ținut zestrea de fată, aidoma țărăncilor românce. Cu multă pudoare dezvăluie albiturile, le despăturește, le cercetează alesătura, le stropește cu agheazmă și le pune la aerisit pe culme. N-are de ce se rușina. Sunt impecabile. Estetica filonului autentic românesc este pusă în valoare sub ochii noștri parfumați de miresmele cuvintelor sale. Elena Buică nu cunoaște cuvinte urâte
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
doare, Cînd te-ntep în aripioare Și te prind în insectare? Întrebare Spune-mi fluturaș în zbor, Pe cine ai croitor, Cine îți brodează oare, Culori vii pe aripioare? Cine stie-a face acus Garniturile de pluș Haină ta cu alesături Fără leac de tivituri? În costumul tău de mire Ce-i țesut cu mute fire, Să-mi spui mie de ce oare, Te-ai îndrăgostit de floare ? Licurici În livadă la bunici Am văzut un licurici Stă ascuns printre urizici, Ba
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
doare, Cînd te-ntep în aripioare Și te prind în insectare? Întrebare Spune-mi fluturaș în zbor, Pe cine ai croitor, Cine îți brodează oare, Culori vii pe aripioare? Cine stie-a face acus Garniturile de pluș Haină ta cu alesături Fără leac de tivituri? În costumul tău de mire Ce-i țesut cu mute fire, Să-mi spui mie de ce oare, Te-ai îndrăgostit de floare ? Licurici ... Citește mai mult FluturasFluturas drăgălaș,Rătăcind din floare-n floare,Bucurindu-te de soareDe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]
-
2000. Identitatea, cetățenia și legăturile sociale. Iași: Editura Polirom. Fidrmuc, Jan. 2000. Economic Reform, Democracy and Growth during Post-communist Transition, The William Davidson Institute, Working Paper 372, www.wdi.bus. umich.edu Focșa, Marcela și Wiener Raymonde. 1985. Țesături și alesături, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Frumos, Luciana și Iacob
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-și astfel cea mai sfântă dintre datorii ce o are către salvatorii neamului românesc, către făuritorii scumpei noastre Patrii. Reuniunea participă la expoziția internațională de agricultură din Cluj, unde a expus frumosul nostru costum național bihorean și multe cusături, țesături, alesături etc., lucru de mână al harnicelor noastre bihorence de la țară. Colecția frumoasă a fost mult apreciată și ea a costat foarte mult. Jertfa adusă de Reuniune pentru a putea fi la nivelul cerut, a fost prea mare, dar ea a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nu prea seamănă cu celelalte. Întâi sunt aliniate la uliță. Pe urmă au niște înflorituri pe lângă uși și ferestre, care nu seamănă cu florile cusute pe ii și cămeșile bărbaților moldoveni. Mai văd, scoase la sorit, și niște scoarțe cu alesături aparte, ce nu par a fi de pe la noi. Și îmbrăcămintea oamenilor se deosebește de a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu felul de a fi al armenilor. Când te i sătura
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele, păretarele și așternuturile de pat cu alesături geometrice, un pod ales și unul simplu sau cu poduri cu alesături, fiind despărțite de câte 2-3 vrâste policrome. Alesăturile mai vechi erau geometrice, formate din succesiuni de pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comozi și mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene și negre, pe toată lungimea, denumite, din acest motiv, „cu toiegele’’. Peste brâu se încingeau cu bete cu alesături și mărgele asemănătoare cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu lucrătură bogată de aur pentru doamna Marica, patru ligheane de argint aurit pentru Safta, o scoarță moale și mătăsoasă cu motive turcești pentru Ilinca, manuscrise vechi bizantine pentru Constantin și Radu, caftane pentru cei apropiați, papuci și condurei cu alesătură din fir de aur și argint pentru Mateiaș și pentru domnițe. Doamne, cât aur dăduse în stânga și în dreapta, ca să-i facă pe cei din preajma marelui vizir să mormăie satisfăcuți și să miște turbanele albe în semn de aprobare la tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca (1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înaintea temeiului, străzile din apropierea terenului unde se instala bâlciul erau pline de forfotă și culoare. Femei venite din satele din jurul Fălticeniului, de prin Mălini, Sasca, Tarna Mare,Ipotești,Mitoc, Bosanci, umpleau gardurile înveșmântându-le cu neasemuite covoare moldovenești cu deosebită alesătură țesute la războaiele de prin casele gospodinelor harnice si deosebit de iscusite. Pe marginea drumurilor stăteau la umbra copacilor, căruțele țăranilor care veniseră la târg în zi de sărbătoare. Caii se odihneau lângă ele cu fân proaspat la bot. În căruțe
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
gutuilor și a perelor pietroase, care se fac, în cele din urmă, așa de moi, de poți să le mănânci numai cu buzele. Oaspeții făcură ochii mari, rămânând cu gura căscată de atâta zestre: clituri întregi de scoarțe, țesute în alesături de lână și împodobite numai cu trandafiri îmbujorați ca focul, perne albe în puf de gâscă și, pe laturi, cu horbotă de mătase, clădite până în podele, cămeși de borangic, cu flori pe la poale, bondițe garnisite pe margine cu blăniță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
urile tânguitoare, dau impresia de cântec doinit pe mai multe voci, unele prezente, altele doar ca re- amintiri. Mereu imprevizibilă, deși mereu asemenea sieși, Doina Rotaru introduce elementul dramatic printr-o bifurcație de limbaj: ornamentele mărunte ale viorii, ca niște alesături pe o ie, contrastează cu gravitatea sunetelor ținute, de la violă și violoncel și ajung să se preschimbe, în registrul acut, în adevărate țipete de păsări virtuale, vestind declanșarea unei drame lăuntrice. Este punctul culminant al piesei și totodată semnalul reversibilității
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și "cămeșoi". Din acest tip de pânză se mai făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale de pe cingători sunt foarte variate, artistic realizate, și unice în spațiul moldav.În împodobirea costumului predomină decorul geometric specific ornamentelor "albe" realizate din alesături de mână. Cheptarele și bondițele le depășesc, ca realizare artistică pe cele din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
învățătorul Ioan Marcu să organizeze la nivelul școlii cât și la clasele pe care le conducea coruri pe una sau două voci, cu caracter național și popular. A organizat cu elevii dansurile naționale, unde erau îmbrăcate costumele naționale cu felurite alesături cusute de elevele școlii și de sătencele comunei. Încă de la înființarea Căminului Cultural “Prof. Ion Borcea” din Racova în anul 1939 domnul învățător Ioan C. Marcu a deținut funcția de secretar, președinte fiind Pr. Vasile Petrovanu cu care a avut
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
aceleași deprinderi. Când Tatiana a împlinit 13 ani și era destul de voinică pentru ca să ajungă la iepele războiului (pedalele care schimbă ițele), a băgat-o în război și o vară întreagă au țesut împreună scoarțe și pleduri românești cu modele și alesături de o frumusețe demnă de invidiat. Mai ales în ciclul II (gimnazial), Tatiana nu prea înțelegea ce se întâmplă când unii profesori încercau să o complexeze psihic fie prin comportare dură, fie prin lipsa de apreciere justă a capacității ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]