3 matches
-
270 m. În perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase, argelite, aleurite. În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adîncime de pînă la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găasesc doar în sudul țării. Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă. După o periodă îndelungată de regim continetal din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Vulcanodon vine de la „paturile Vulcanodon”, o unitate sedimentară fosil-rulment în Formațiunea Batoka, care este compus în principal din bazalte de inundații. Scheletul a fost descoperit în partea de sus a 30 m (98,5 ft) de paturi de nisip și aleurit (deasupra), și bazalte de inundații la bază. Mult timp s-a presupus că Vulcanodon a trăit în Jurasicul Devreme, etapa Hettangian, sau la limita dintre Triasic și Jurasic, acum aproximativ 200 milioane de ani. Prin urmare, acesta a fost considerat
Vulcanodon () [Corola-website/Science/324869_a_326198]