12 matches
-
de formă (Gestalt) sau conceptul conexiunii inverse (feedback) perceptuale (1940/50), modelul de ciclu de situație al lui Uexküll a anticipat conceptele actuale de abordare a medicinii psihosomatice prin modelul cibernetic și teoria generală a sistemelor. 2.4.3.3. Alexitimia Termenul alexitimie (a - lipsă de; lexis - cuvânt; thymos - emoție) a fost introdus de Sifneos pentru a descrie starea de reducere a imaginației și a vieții emoționale. Școala pariziană a lui Marty și De M'Uzan a descris deja, în 1963
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Gestalt) sau conceptul conexiunii inverse (feedback) perceptuale (1940/50), modelul de ciclu de situație al lui Uexküll a anticipat conceptele actuale de abordare a medicinii psihosomatice prin modelul cibernetic și teoria generală a sistemelor. 2.4.3.3. Alexitimia Termenul alexitimie (a - lipsă de; lexis - cuvânt; thymos - emoție) a fost introdus de Sifneos pentru a descrie starea de reducere a imaginației și a vieții emoționale. Școala pariziană a lui Marty și De M'Uzan a descris deja, în 1963, un tip
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
simptomele lor, o fac în iluzia de a nu avea nici o problemă emoțională. Pentru acești bolnavi, limbajul organelor, durerea, este semnalul de alarmă ce emană din identitatea lor nezdruncinată cu lumea, potrivit formulării lui Weizsăcker (citat de Huebschmann, 1952). Originile alexitimiei trebuie căutate în tipul mediului familial în care exprimarea sentimentelor era considerată deplasată în comparație cu “realitățile” vieții. Tendința se înrădăcinează și mai mult, după ani de adaptare obositoare la normele sociale. Deși mulți autori sunt de acord cu principalele simptome din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
familial în care exprimarea sentimentelor era considerată deplasată în comparație cu “realitățile” vieții. Tendința se înrădăcinează și mai mult, după ani de adaptare obositoare la normele sociale. Deși mulți autori sunt de acord cu principalele simptome din acest model de comportare, termenul “alexitimie” nu este unanim acceptat, îndeosebi în ce privește implicațiile lui clinice. Ceea ce nouă ne pare important este ca doctorul să nu sufere de alexitimie, dacă vrea să trateze bolnavii psihosomatici! 2.4.3.4. Pierderea de obiect Pierderea de obiect este frecventă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la normele sociale. Deși mulți autori sunt de acord cu principalele simptome din acest model de comportare, termenul “alexitimie” nu este unanim acceptat, îndeosebi în ce privește implicațiile lui clinice. Ceea ce nouă ne pare important este ca doctorul să nu sufere de alexitimie, dacă vrea să trateze bolnavii psihosomatici! 2.4.3.4. Pierderea de obiect Pierderea de obiect este frecventă în stadiile inițiale de boală psihosomatică. Freyberger (1976) o descrie ca fiind apariția unei pierderi veritabile, iminente sau închipuite. Prin obiect înțelegem
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bolnavilor psihosomatici: 1.Depresie reactivă după pierderea obiectului și trauma narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a descrie, ca și alexitimia, factorii ce predispun la boala psihosomatică. Pe baza termenilor “alexitimie” și “tulburare a maturizării pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a descrie, ca și alexitimia, factorii ce predispun la boala psihosomatică. Pe baza termenilor “alexitimie” și “tulburare a maturizării pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
au fost dispuși să își exprime fanteziile, să inventeze sau să interpreteze simbolurile”, ci erau preocupați de situație, ignorându-și, astfel, sentimentele. Hoppe și Kyle au concluzionat că lipsa de imaginație a pacienților care au suferit comisurotomii era cauzată de alexitimie, adică lipsa afectivității. Pe baza studiilor efectuate cu diverse grupuri de subiecți, Hoppe și Kyle au formulat ipoteza conform căreia mulți indivizi relativ noncreativi întâmpină dificultăți similare, deși nu sunt provocate de intervenții chirurgicale, pe care le-au încadrat sub
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Anestezierea afectivă prezentă în cazul izolării (cel puțin când este luată în primul său sens) evocă un concept apărut cu vreo douăzeci de ani în urmă, acela de alexitimie, a cărui semnificație etimologică este „nici un cuvânt pentru emoții”. Pacienții alexitimici au fost definiți ca „analfabeți emoționali” care dau dovadă de o „dificultate frapantă în a-și recunoaște și descrie propriile sentimente” (Taylor, 1988/1990). În ciuda acestei asemănări, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cuvânt pentru emoții”. Pacienții alexitimici au fost definiți ca „analfabeți emoționali” care dau dovadă de o „dificultate frapantă în a-și recunoaște și descrie propriile sentimente” (Taylor, 1988/1990). În ciuda acestei asemănări, ar fi o eroare să confundăm izolarea cu alexitimia. Cea din urmă se manifestă de obicei în permanență în viața subiectului, pe când izolarea nu se exprimă decât la nivelul conflictelor, putând coexista cu o exprimare normală a afectelor în alte domenii. De altfel, Taylor precizează că Nemiah (1975/1977
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
putând coexista cu o exprimare normală a afectelor în alte domenii. De altfel, Taylor precizează că Nemiah (1975/1977) și Sifneos (1974) au demonstrat că „mecanismele de apărare nevrotice, precum refuzul, refularea și izolarea, nu explică în mod adecvat fenomenul alexitimiei”. După Nemiah și Sifneos, „la pacientul obsesional se observă o abundență a fantasmelor endogene care indică existența și natura afectelor și pulsiunilor izolate subiacente”. „Altfel spus, indivizii nevrozați ajung să refuleze ori să se apere în diferite moduri împotriva sentimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psiholog din cauza problemelor legate de violență prezintă și dificultăți de limbaj, nedetectate anterior. La fel de real e faptul că specialiștii descoperă la copiii impulsivi un eșec În dialogul interior care controlează comportamentul. De asemenea, studiile de psihiatrie Încep să vorbească despre alexitimie, incapacitatea unei persoane de a-și recunoaște și exprima sentimentele. Fără ajutorul limbajului interior, subiectivitatea noastră rămâne nearticulată, paralizată și ștearsă. Ne vedem zdruncinați de emoții al căror nume nu Îl știm, pe care nu le Înțelegem. „Nu știu ce Înseamnă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]