4,144 matches
-
efectul Baikonur Instrumente care nu sunt, neapărat, pasive, pentru că ele pot părăsi efectul simplu de semnalizare și de comunicare spre a trece dincolo, în zona de investigație și de provocare. Dacă Paula Ribariu nu sistematizează semnale de-a gata, un alfabet inteligibil pentru un partener scontat, atunci ea inventează limbaje proiective, lansează capcane simbolice pentru interlocutori imprevizibili. Dar cum artista manipulează memoria, creînd lumi actuale din straturile succesive ale unor posibile existențe adormite, cum timpul reprezintă, într-o măsură impresionantă, materia
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
paginii scrise, a inscripției generice sau a sigiliului vag), cu atît mai fertile vizual cu cît gradul de ambiguitate este mai mare, pictorul deturnează livrescul și potențează valorile optice pure. Repetiția exacerbată a semnelor opace și manipularea continuă a unui alfabet butaforic, fără istorie și, aparent, fără consecințe, - strategii care imping meditația către misterul unor coduri corupte, sursă de confuzie și dezordine din perspectivă logică - se preschimbă, din punct de vedere plastic, în echivalentul unei infailibile construcții cerebrale: sobre, riguroase, definitive
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
textul original, fie în traduceri franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea. Către o precizare a noțiunii de "alfabetizare politică" (political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției politice englezești în constituirea alfabetului politic românesc (i.e. a terminologiei politice de bază). Necesitatea de a învăța, perfecționă și aplică unui nou alfabet politic vine pe fondul dispariției accelerate a memoriei politice premoderne (fanariota și nu numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției politice englezești în constituirea alfabetului politic românesc (i.e. a terminologiei politice de bază). Necesitatea de a învăța, perfecționă și aplică unui nou alfabet politic vine pe fondul dispariției accelerate a memoriei politice premoderne (fanariota și nu numai), fenomen asupra căruia ne atrage atenția Radu Rosetti: nici una dintre națiunile europene nu pare să fie atât de dispusă să-și facă trecutul tabula rasa anume
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
maximei disponibilități de receptivitate față de "misterul universal". Dînd o replică tăioasă "gîndirii exacte și prețioase", pentru a-l cita pe Ilarie Voronca, altfel spus mentalității pozitiviste, conformiste, filistine, autorul Athanorului percepe universul în chip novalisian, precum o Carte cu un alfabet enigmatic, hieroglific, ca pe o "pădure de simboluri", spre a ne rosti ca autorul Florilor Răului, în care putem pătrunde prin "munca" rimbaldiană ce ne îngăduie "a deveni vizionar". Artistul e o întîlnire de puteri daimonice care se ivesc din
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
în autobuze, tramvaie, automobile cenușii/ în birouri cu pereți cenușii,/ vom fi ce sîntem/ în fiecare zi, învățați să beți,/ luciditatea ucide!" (ibidem). A renunța la luciditate nu înseamnă oare a încălca spiritul baroc? Principiile de poetică transpuse într-un alfabet incontestabil baroc se situează, așadar, într-un spațiu al ambiguității, sînt suspectate, hărțuite de îndoieli, ceea ce s-ar zice că e o dezicere de sine a barochismului. De fapt, e o confirmare paradoxală a lui. Inconstanța, dedublarea, apostazia nu fac
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
fapt, în fiecare carte particulară este căutată Cartea universală despre care am vorbit mai înainte. R.: Acesta este, să spunem, rezumatul eticii cititorului lui Borges pe care o întâlnim în Biblioteca Babel, unde toate cărțile există deja deoarece combinarea literelor alfabetului, deși enormă, nu este infinită. Tocmai de aceea cineva care ar putea combina toate literele în mod constant ar ajunge să cunoască toate cărțile posibile. Borges propune așadar noțiunile de lectură pe care le propunea și în intimitate. Când îi
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
la fereastră, am învățat asta aici, toți suedezii se așază cu fața la soare, când o rază cât de mică apare în dreptul lor. M-am uitat în soarele iernii ca într-un gălbenuș stins și am văzut culori stinse și semne. Un alfabet. Scrierea soarelui. Am spus litere și cifre și după mișcarea pupilelor s-au schimbat semnele și culorile. Numele favorabile străluceau cu linii puternic irizate în ocru, urcând în sus, pe când numele dușmanilor îmi întunecau câmpul cu amestec de culori-lături și
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
intră în joc vechimea lor și gradul de asimilare; dar de fapt contează mai ales ponderea cantitativă, valoarea simbolică, poate chiar resentimentele politice ale momentului. Slavonismele par a constitui obstacolul principal: prin cantitate, înrădăcinare, autoritate culturală și religioasă, asociere cu alfabetul chirilic și deci cu disputele ortografice; grecismele sînt purtătoare de prestigiu și modă culturală, maghiarismele și germanismele apar mai ales ca "provincialisme". în diatribele contra barbarismelor, turcismele sînt doar pomenite, în enumerări, de obicei în asociere cu grecismele. Se poate
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
o mână de semințe care aproape nu se deosebeau unele de celelalte. Astfel, o întreagă pădure viitoare v-ar încăpea pur și simplu în căușul palmei. Creația verbală ne învață că toată varietatea de cuvinte purcede din fonemele fundamentale ale alfabetului, echivalente cu semințele limbajului. Din aceste puncte inițiale se edifică însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
că toată varietatea de cuvinte purcede din fonemele fundamentale ale alfabetului, echivalente cu semințele limbajului. Din aceste puncte inițiale se edifică însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în unitățile de bază ale "adevărurilor de abecedar", și atunci pentru fonemo-substanțe (zvuko-veșcestv) s-ar
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
New-York? Și totuși, ce pasaj din limba contemporană a cărturăriei ar fi scutit de atare gen de călătorii? Acest lucru se întâmplă din cauza că nu există o știință despre crearea cuvintelor. Dacă s-ar constata că legitățile particulelor elementare ale alfabetului sunt comune unei anume familii de limbi, atunci pentru întreaga comuniune respectivă de popoare s-ar putea elabora o nouă limbă universală - un fel de tren New-York-Moscova placat cu cuvinte-oglinzi. Iar dacă e vorba de două defileuri învecinate, dar despărțite
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
păpușile fonemelor nu sunt decât o simplă adunătură de petice sonore. Așadar, cuvintele ar fi niște păpuși din sunete, iar dicționarul, respectiv, o colecție de jucării, însă limba s-a dezvoltat, firește, din nu prea multe unități de bază ale alfabetului, consoanele și vocalele ei fiind precum strunele acestui joc cu păpuși sonore. Iar dacă am lua o îmbinare întâmplătoare, liber dispusă a acestor sunete, cum ar fi, spre exemplu: bobeobi sau dâr bul scil, sau Manci! Manci! (sau) ci breo
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
vocabulele care încep cu Ci, constatăm că ele toate trimit la "un corp aflat în învelișul altui corp"; prin urmare (Ci) înseamnă "înveliș". Astfel, limbajul transrațional încetează de-a mai fi de dincolo de rațiune. El devine joc pe baza unui alfabet conștientizat de noi, drept o artă nouă pe care deja o putem prevedea. Limbajul transrațional se întemeiază pe două premise: 1) Consoana inițială a unui cuvânt dirijează întregul cuvânt, poruncindu-le celorlalte componente ale acestuia. 2) Cuvintele care încep cu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
care îl prezintă, în diferite părți ale lumii, aceste procedee lingvistice. în enciclopedia alcătuită de Paolo Albani și Berlinghiero Buonarroti, Aga Magéra Difúra, Dizionario delle lingue immaginarie (Bologna, Zanichelli, 1994), pentru italiană e pomenit un "alfabeto farfallino" (un fel de "alfabet fluturesc"), în care consoana-suport a silabelor dublate e "f": Luca devine Lufucafa; la fel funcționează englezescul eggy-peggy sau aygo-paygo, în care consoana e "g". Lingvistul Otto Jespersen (Mankind, Nation and Individual. From a Linguistic Point of View, 1946) descrie, într-
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
închipuim că, într-o zi, copil mic fiind, jucându-te cu cățelușul tău căruia îi zici HAM, acesta, HAM, te strigă deodată pe nume, Gigele! și îți atrage atenția exact ca bunica: Gigele, nu te mai scobi în nas!... Deprinzând alfabetul, să nu te bată într-o zi gândul că ești lup în a-ntâia primară, și să nu te apuci să scrii din punctul lui de vedere o altă versiune a fetiței cu scufița roșie?... * În altă ordine... Ce se
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
se împlinesc uman și moral muncind. Apogeul carierei Anei Roșculeț ca delegat al muncitorimii la Congresul Intelectualilor din întreaga lume demonstrează nu atât necesitatea lărgirii, cât a reconsiderării noțiunii de intelectual în comunism: acea persoană trecută de la beznă la lumina alfabetului și având conștiința importanței păstrării păcii. Gândirea abstractă era inutilă în comunism, necesară era doar eficiența practică. Ana Roșculeț realizează astfel destinul absolut al femeii despre care simțul comun afirma, pe vremea ei și astăzi, că este incapabilă de utilizare
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
în campus > câmp), î (în rivus > rîu), ê (în foenus > fên), ô (în fontana > fôntâna) și û în... sûnt (cu timpul, accentul circumflex a fost uitat). Aceste propuneri reprezentau cel dintîi efort românesc de a conferi limbii noastre romanice un alfabet latin. Adaptarea fonemelor limbii române la alfabetul latin era tot atît de complexă precum fusese, în sec. XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ê (în foenus > fên), ô (în fontana > fôntâna) și û în... sûnt (cu timpul, accentul circumflex a fost uitat). Aceste propuneri reprezentau cel dintîi efort românesc de a conferi limbii noastre romanice un alfabet latin. Adaptarea fonemelor limbii române la alfabetul latin era tot atît de complexă precum fusese, în sec. XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
timpul, accentul circumflex a fost uitat). Aceste propuneri reprezentau cel dintîi efort românesc de a conferi limbii noastre romanice un alfabet latin. Adaptarea fonemelor limbii române la alfabetul latin era tot atît de complexă precum fusese, în sec. XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o realizare de mare însemnătate cultural-națională - după cum se știe. Atunci cînd Ardelenii au trecut
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
fonemelor limbii române la alfabetul latin era tot atît de complexă precum fusese, în sec. XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o realizare de mare însemnătate cultural-națională - după cum se știe. Atunci cînd Ardelenii au trecut în Moldo-Valahia, propagînd ideile latinității daco-romane, "luptele" cu ortografia chirilică s-au manifestat în alt fel, mai temperat. I. Heliade Rădulescu, deschizătorul de
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
propagînd ideile latinității daco-romane, "luptele" cu ortografia chirilică s-au manifestat în alt fel, mai temperat. I. Heliade Rădulescu, deschizătorul de largi perspective culturale pentru Românii din Țara Românească, trebuie bine înțeles. Heliade și-a început acțiunile filologice prin simplificarea alfabetului chirilic românesc și introducînd parcimonios unele litere latine (astfel ia naștere "alfabetul de tranziție"). În Gramatica românească din 1928 (a se consulta ediția excelentă a Valeriei Guțu Romalo, Ed. Eminescu, 1980) autorul, voind să continue tradiția scrierii românești, consideră că
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]