29 matches
-
durerii: Căile descendente de suprimare a durerii: cortexul orbitar, substanța cenușie periapeductală, bulbul inferior, cornul dorsal al măduvei spinării. Din punct de vedere biochimic în farmacologia durerii sînt implicate foarte multe substanțe: serotonină, histamina, bradikinina (întîlniți la nivelul nociceptorilor mediatori algogeni), endorfine, dinorfine, enkefaline, endomorfine, (neuromediatori peptidergici). FARMACODINAMIE Pentru combaterea durerii se poate interveni: 1.Împiedicarea formării influxului nervos, în terminațiile senzitive: anestezice locale, miorelaxante, vasodilatatoare, antiinflamatoare 2.Împiedicarea transmiterii influxului nervos, prin fibrele senzitive - cazul anestezicelor locale 3. Împiedicarea perceperii
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
prospectarea ei. DURERE (de la durea < lat. dolere) - Complex de senzații semnalizând agenți nocivi și procese de distrugere sau blocaje funcționale la nivelul țesuturilor. Durerea sau sensibilitatea algică este produsă - după Pendefunda et al. (1992) - prin excitarea terminațiilor senzitive de către „substanțe algogene”. Redorile articulare, determinate de leziuni ale țesuturilor moi, asupra cărora kinetoterapeutul poate acționa pentru a asigura creșterea mobilității, pot fi: redori care necesită „întinderea” țesuturilor retracturate; redori care necesită scăderea hipertoniei musculare; redori care necesită realizarea ambelor obiective. Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aprecieze cu multă atenție această reacție care poate fi un obstacol în fața obținerii unui progres, dar și un aliat în dozarea intensității solicitărilor impuse. El poate folosi unele criterii fiziologice, prin care organismul se exprimă în situația expunerii la stimuli algogeni: durerile de intensitate mică și medie se însoțesc de creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, de creșterea frecvenței respiratorii, de transpirație, paloare și hipertonie musculară; durerile de intensitate ridicată se însoțesc de scăderea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
stimuli, care în mod normal nu determină durere (tactili). Pragul la durere Clinic s-a definit pragul dureros, ca fiind prima senzație dureroasă perceptibilă provocată de un stimul minim, pe care orice individ o poate semnaliza verbal [Beecher, 1957] Stimulii algogeni Durerea rezultă dintr-o stimulare multimodală, în care factorii sunt de natură fizică (mecanică, termică ș.a.) și chimică. Stimulii electrici au fost utilizați pentru testarea pragului la durere. Pentru ca stimularea uni - sau multimodală să determine durerea este necesară o intensitate
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
care factorii sunt de natură fizică (mecanică, termică ș.a.) și chimică. Stimulii electrici au fost utilizați pentru testarea pragului la durere. Pentru ca stimularea uni - sau multimodală să determine durerea este necesară o intensitate supraliminară a stimulilor. În condiții experimentale stimulii algogeni fizici sau chimici activează durerea și separat. În durerea patologică (durerea clinică) intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, în durerea din inflamații intervin, atât factorii fizici (presiune și distensie), cât și cei
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, în durerea din inflamații intervin, atât factorii fizici (presiune și distensie), cât și cei chimici apăruți prin lezarea țesuturilor. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune înțelegeri, stimulii algogeni se analizează separat: mecanici ; termici ; chimici. VI.3.5. MECANISMELE DURERII BOALĂ Durerea de la nivelul membrelor, din peretele toracic, abdominal și spate (durere somatică) este semnalată de un sistem neuronal, ce include nociceptorii, circuitul de procesare din cornul dorsal medular
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de sensibilitate a mecanoreceptorilor cutanați este mult mai coborât decât pragul nociceptorilor profunzi. Pragul de sensibilitate dureroasă variază și de la un țesut la altul și crește dacă atenția subiectului este deviată către o activitate sau situație care prezintă interes. Stimulii algogeni Am observat că durerea este produsă prin stimulări diverse ale unor structuri specializate numite nociceptori (receptori dureroși). Până În prezent factorii depistați a produce senzații dureroase au fost: factori de natură fizică - mecanică, termică, electrică; factori de natură chimică. Ce s-
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
următorul fapt: factorii psihologici pot declanșa durerea sau doar o amplifică ? Pe de altă parte, se pare că și deficiența sau excesul unor substanțe din alimentația noastră pot influența evoluția unei dureri. S-a putut completa, astfel, lista cu stimulii algogeni, incluzând Încă un tip de factori: factorii carențiali - nutriționali. Vom reveni la aceste aspecte. Indiferent de natura lor, dacă stimulii au potențial algogen atunci ei sunt interpretați de creier ca fiind durere; creierul nu ne poate indica și factorul care
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
substanțe din alimentația noastră pot influența evoluția unei dureri. S-a putut completa, astfel, lista cu stimulii algogeni, incluzând Încă un tip de factori: factorii carențiali - nutriționali. Vom reveni la aceste aspecte. Indiferent de natura lor, dacă stimulii au potențial algogen atunci ei sunt interpretați de creier ca fiind durere; creierul nu ne poate indica și factorul care a provocat durerea (aici intervine rolul clinicianului). Există Însă o serie de indicii care ne pot ajuta În interpretarea durerii. Ne vom limita
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
criză, de urgență sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge: etapa periferică - recepția stimulilor algogeni de către structuri specializate (nociceptori) etapa de transmisie prin căi și relee sinaptice; etapa centrală - de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/fără conștientizare, cu o componentă afectiv-emoțională ; etapa de răspuns voluntar, legată de componenta afectiv
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mușchi, cartilagii, periost. Toate aceste clase de receptori reprezintă structuri terminale ale fibrelor nervoase mielinice și amielinice de dimensiuni și viteze de transmitere variabile ("spectru de fibre"). O problemă foarte importantă este dacă receptorii periferici și fibrele algoconductoare au specificitate algogenă. Teoria specificității emisă de Frey Încă de acum peste 100 ani (1894) considera durerea un proces senzitiv specific căruia Îi sunt proprii receptori specifici (unimodali), respectiv terminațiile nervoase libere (TNL). Teoria nespecificității receptorilor periferici polimodali care a apărut patru ani
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
induc răspunsuri adecvate de tact, temperatură, presiune și durere, această ultimă senzație fiind corelată specific cu TNL. Totuși nu se poate Încă afirma indubitabil că numai terminațiile nervoase libere sunt receptori specifici ai durerii. Stimulii obișnuiți parcurg inițial fibrele conductoare algogene sub formă codificată, adică În pachete de potențiale de acțiune, pentru ca la nivele ulterioare să urmeze decodificarea, analizarea și convertirea În senzații de diferite tipuri, inclusiv În cele de durere În cadrul unui model temporo spațial (Weddel, 1964). Întrebarea care se
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și direct proporțională, adică orice receptor și orice fibră sensitivo-conductoare sunt capabile de a recepționa și a transmite senzații dureroase, fiecare clasă receptor/cale având nivelul ei de intensitate a stimulului aplicat (presiune, căldură, Înțepătură, etc.) de la care Începe transmisia algogenă. În aceste condiții am putea tenta afirmația că dacă există un factor specific, el este reprezentat de intensitatea stimulului la care apare durerea, respectiv intensitatea adecvată (specifică) tipului de receptor, localizat Într-o anume zonă (În pielea cu/fară păr
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
receptori senzitivi polimodali cu prag mai scăzut care pot recepționa și transmite și algostimularea, ar putea avea un răspuns complex adică dacă este posibil, ca În cadrul sistemelor algoconductoare, să se adauge faptul că unele terminații nervoase libere, și anume cele algogene, să fie conectate direct la stațiile centrale de releu ale recepției senzațiilor de durere (conexiuni de tip oligosinaptic) sau/și să beneficieze de bucle reverberatorii, de potențare, de convergență, etc. Într-o măsură mai Însemnată (decît exterocepția simplă de exemplu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
se poate considera mai degrabă, că organele receptoare sensibile la durere sunt terminațiile nervoase libere, difuze, prezente În aproape toate țesuturile organismului, mai credibil decît o suprastimulare a receptorilor destinați altor modalități de sensibilitate. Viscerele conțin la rîndul lor receptori algogeni care cu multă probabilitate sunt tot terminațiile libere, dar numărul lor este mai redus decît cei care declanșează durerea cutanată. La nivelul viscerelor, durerea este determinată de alți stimuli decît cei exteroceptivi și anume: spasmul intens al peretelui miovisceral În
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la bază Întotdeauna un stimul cu caracter nociceptiv. Dacă el depășește pragul nociceptorilor specifici sau nespecifici (monomodali sau polimodali), devine un excitant dureros. Pentru a sintetiza, receptorii stimulilor nociceptivi au următoarele caracteristici: prag de excitație adaptat stimulilor nociceptivi cu semnal algogen; suprafață mică a câmpului de recepție; mențin descărcări de tip tonic, puțin adaptabile, care pot persista și după Încetarea stimulului; inervația prin fibre de calibru mic Aδ și C. Stimulul nociceptiv poate să antreneze receptorii monomodali, cu prag de excitabilitate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ridicarea temperaturii. Tabel nr. 1.1. Acest proces are ca urmare apariția unei hipersensibilizări a algoreceptorilor din zona de inflamație și zonele limitrofe, care determină durerea secundară cu caracterele descrise mai sus (Tabel nr. 1.1.) 1.4.6 Stimulii algogeni Am văzut până acum că durerea rezultă dintr-o stimulare multimodală, În care factorii pot fi de natură fizică (mecanică, termică) și chimică. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune Înțelegeri, stimulii algogeni trebuie abordați separat, grupându
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1.4.6 Stimulii algogeni Am văzut până acum că durerea rezultă dintr-o stimulare multimodală, În care factorii pot fi de natură fizică (mecanică, termică) și chimică. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune Înțelegeri, stimulii algogeni trebuie abordați separat, grupându-i În același mod: Stimuli mecanici Stimuli termici Stimuli chimici În cazul durerilor aparatului locomotor, diferențierea implicării țesuturilor muscular, conjunctiv, nervos, aparatului circulator sau a mecanismului fiziopatologic ischemie, compresie, tracțiune, permite stabilirea unui diagnostic medical și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și tratament adecvat. Diferențierile se pot face și În privința localizării, calității, intensității, spațialității și evoluției În timp. Dacă durerea este localizată, multifocală sau difuză, tratamentul medicamentos și/sau de recuperare va fi diferit. În cazul țesutului cutanat și subcutanat, stimulii algogeni pot avea un caracter unisau multimodal (mecanici, termici, chimici, electrici). Pentru a produce durere, ei trebuie să atingă o intensitate supraliminară. Experimental s-a demonstrat că stimulii algogeni fizici sau chimici activează separat durerea. În durerea clinică (patologică) Însă, intervine
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de recuperare va fi diferit. În cazul țesutului cutanat și subcutanat, stimulii algogeni pot avea un caracter unisau multimodal (mecanici, termici, chimici, electrici). Pentru a produce durere, ei trebuie să atingă o intensitate supraliminară. Experimental s-a demonstrat că stimulii algogeni fizici sau chimici activează separat durerea. În durerea clinică (patologică) Însă, intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, În durerea din inflamații, intervin atât factori fizici (presiune, distensie) cât și cei chimici (apăruți
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și localizare relativ variabilă, râspândirea fibrelor nervoase fiind frecvent pluriradiculară cu foarte multe interconexiuni. Uneori leziunile mușchilor și viscerelor determină dureri evocate În regiuni cutanate la distanță (durerea „referită"). 1.5.3 Căile medierii extranevraxiale ale durerii viscerale Aplicarea stimulilor algogeni obișnuiți pentru durerea cutanată viscerelor, nu produce durere. Parțial, durerile viscerale sunt transmise pe calea fibrelor vegetative dar nu ele sunt cele considerate a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat faptului că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația sanguină (știindu-se că o insuficientă circulație este un frecvent factor algogen), precum și secționarea asociată prin această tehnică a fibrelor algoconductoare C care au același traseu, dar nu sunt de aceeași natură cu fibrele vegetative. Durerea referită, așa cum s-a mai menționat reprezintă o durere proiectată pe un teritoriu dermatomic necorespunzător (heterotipic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prin această tehnică a fibrelor algoconductoare C care au același traseu, dar nu sunt de aceeași natură cu fibrele vegetative. Durerea referită, așa cum s-a mai menționat reprezintă o durere proiectată pe un teritoriu dermatomic necorespunzător (heterotipic În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un caracter relativ constant ceea ce presupune existența unor căi algoconductoare. Wolf și Hardy admit existența unor neuroni intercalari (neuroni interunciali) interpuși Între
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
neocorticală Stimularea directă a cortexului are drept rezultat rareori răspunsuri de senzație dureroasă clară fiind vorba mai curând de parestezii, dureri difuze viscerale, senzații de descărcare electrică, toate cu caracter trecător și nesuperpozabile cu durerea clinică sau experimentală prin stimuli algogeni. Există trei arii de proiecție corticală de integrare senzitivă (Fig.1.8.): SI: girusul postcentral (ariile 3, l, 2 după Brodman) și lobului paracentral cu extindere pe girusul precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ce cuantifică incapacitatea și handicapul În urma cărora se dimensionează calitatea vieții bolnavului (WOMAC, HAQ). 2.2.3 Clasificarea durerii reumatice Durerea din bolile reumatice este multifațetată sub raportul aspectelor clinice, fenomen datorat În principal mecanismelor patogenice diferite. Toate mecanismele patogenice algogene cunoscute la ora actuală se regăsesc În patologia reumatismală. Durerea prin exces de nocicepție este omniprezentă, procesul inflamator stând la baza majorității afecțiunilor reumatismale. Durerea neuropată poate fi Întâlnită În unele boli autoimune care se complică cu fenomene polineuropatice prin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]