17 matches
-
prezintă o tipologie diversificată. Astfel, enumerăm următoarele tipuri de învățare, fără să considerăm că am eludat problema tipologiei învățării: învățarea prin imitare; învățarea conceptuală; învățarea pe de rost; învățarea prin rezolvarea de probleme; învățarea pasivă; învățarea activă; învățarea senzorială; învățarea algoritmizată; învățarea prin activitate practică; învățarea euristică; învățarea prin exersare; învățarea prin receptare; învățarea prin descoperire. Întreaga problematică a învățării trebuie să constituie, alături de predare, o constantă a preocupărilor cadrului didactic în ceea ce privește organizarea și desfășurarea procesului de învățământ. Din perspectivă pedagogică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
credințe); - evaluarea în domeniul cognitiv (cunoștințe). 7. După rigurozitatea exprimării rezultatelor evaluării: - evaluarea cantitativă (rezulatele sunt exprimate cifric, exact); - evaluarea calitativă (rezultatele se exprimă prin opinii, păreri, deziderate etc.). 8. După acuratețea instrumentelor utilizate în evaluare: - evaluarea obiectivă (teste, probe algoritmizate și formalizate); - evaluarea impresivă (observația, urmărirea progreselor, portofoliul, eseul etc.). 9. După referentul în concordanță cu care se realizează evaluarea: - evaluarea normativă (apelează la o normă; furnizează poziția individului față de altul într-un grup); - evaluarea criterială (apelează la un criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
expresia unor elemente de limbaj plastic, diferite semne simbol , semnificații, etc.Ă. Urmează mai multe încercări de combinare pe baza unor relații și a găsirii unor configurații originale cu o anumită expresie. În această perioadă se recomandă efectuarea unor sarcini algoritmizate sau familiare, care reclamă o concentrare redusă, fără să se antreneze, capacitățile mintale reduse. Astfel, elevii în această fază își pot însuși anumite tehnici de lucru. Incubația este facilitata „de gradul ridicat de libertate psihologică, de atitudinea mai permisiva față de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
abați, rezolvi singur o situație problematică sau o problemă de un anumit tip. Inițial, metoda rezolvării problemelor prin algoritmi a fost aplicată în matematică de matematicianul Al.Horezmi (secolul al IX-lea) care i-a dat și numele. În instruirea algoritmizată, L.N.Landa (1955) este primul care face distincție între regulă și algoritm. În timp ce algoritmul este o formulă rațională care facilitează rezolvarea unor probleme prin reducerea numărului „pașilor”, a etapelor care conduc la descoperirea soluției, regula reprezintă o formulă parțială a
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
în procesul elaborării mesajului, cât și în cel al transmiterii lui, se poate dispersa perfect de cuvinte, nu rămâne prin aceasta cu nimic mai puțină gândire decât cea îmbrăcată în veșminte verbale. Ba chiar dacă luăm în considerare procedurile sale puternic algoritmizate, putem considera activitatea compozitorului apropiată de tiparele unei gândiri științifice dintre cele mai riguroase. Dar, cum bine se știe, nici aceasta din urmă nu excelează prin verbalizare (Einstein nu ezita să afirme că în elaborarea teoriilor sale vorbele nu au
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
scopurilor imediate ale acestuia. Consecințele viitoare pot fi doar estimate pe baza investigării unor corelații de tip prezent-viitor, ale perechilor ordonate alternative-stări ale naturii. Din multitudinea modelelor disponibile de predicție a consecințelor, cele mai utile în ADS sunt cele matematice, algoritmizate și programabile pe calculator. Modelele sunt utile dacă sunt validabile și dacă utilizează informații pertinente, credibile și folositoare destinației predictive. Nu trebuie însă neglijat nici rolul modelelor conceptuale, bazate pe expertize, intuiție și chiar pe rutina factorilor de decizie și
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ulterior înglobată macromodelului sistemului. La rândul lor, modelele mentale sunt utile într-o serie de situații în care cuantificarea este mai greu de realizat, iar analistul urmărește să pună în valoare intuiția și experiența acumulată a decidentului. Totuși, modelele formalizate, algoritmizate și care utilizează tehnici informatice de vârf sunt superioare celor mentale din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este vorba despre rigoarea acestora, constând într-un set de ipoteze explicite, neambigue, consistente, referitoare inclusiv la mulțimea variabilelor, care
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
elevii descoperă entuziasmați atâtea "nume" pe care le spun sau le notează. Citind aceste cuvinte în clasă, copiii realizează diferența dintre realitatea directă și cea lingvistică, abstractizând, sintetizând și generalizând mai usor noțiunea de substantiv. ÎI. STRATEGII DIDACTICE DE TIP ALGORITMIZAT " Particularitatea acestor strategii constă în asigurarea unei succesiuni rigide de operații între activitatea de predare și cea de învățare"<footnote I. Nicola, Pedagogia, p. 322 footnote> Rezultatele acestor strategii se concretizează, de obieci, în formarea unor prototipuri de gândire și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
tip demetode prezintă căi mai sigure de reușită, de succes. Cum elevi diferiți Învață În moduri diferite, Îndeosebi cei mai slabi, cu un potențial intelectual mai redus, se dovedesc a Învăța mai bine când informațiile și operațiile sunt extrem de structurate (algoritmizate sau programate). Aceștia vor avea mai mult de profitat de pe urma metodelor structurate. În timp ce elevii mai buni la Învățătură, cu un potențial mai ridicat, preferă o instruire orientată spre redescoperire, nestructurată, mai mult sau mai puțin nedirijată. Slăbiciunea metodelor structurate constă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
paralele, operatorii, structurate, de creație (alcătuire de probleme, jocuri de creație tehnică, compuneri libere etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime dirijate (bazate pe executarea repetată a unui comportament descris În termeni algoritmici, adică cu structurare strictă a operațiunilor de efectuat și a succesiunii lor specifice, mai ales Înînsușirea unor comportamente tehnice), exerciții semialgoritmice (semidirijate) și exerciții libere (nestructurate
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care se naște În jurul Întrebării: „Există oare compatibilitate Între algoritmizare și creativitate?” sau: „Între determinarea impusă (dinainte și din afara Învățării și spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă, astfel, la o stereotipizare (standardizare) a schemelor internalizate. Dar nu este mai puțin adevărat că activitatea creatoare poate, totuși, să beneficieze de pe urma prezenței unor comportamente (momente) algoritmizate, În sensul că asemenea elemente automatizate („subrutine”) sunt de natură să favorizeze desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort a respectivei activități, să lase timp gândirii să găsească mai multe căi posibile la soluționarea creatoare a problemelor date. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să folosească În mod independent operațiile mintale și apelul la gândirea euristică. Gândirea creatoare nu se poate programa. Se Întrevede chiar, că o soluție optimă În viitor va fi o asemenea combinație Între metodele de Învățare prin descoperire și metodele algoritmizate/programate, raporturi care se vor statornici probabil pe fondul unei noi concepții despre organizarea Învățării. Predeterminarea programei nu numai că ar răpi elevului posibilitatea să Întreprindă el Însuși un efort de analiză, un exercițiu de descompunere, dar ea ar decide
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
celorlalte componente rămâne SCOPUL ȘI OBIECTIVELE lecției. În virtutea diferiților factori umani și materiali modificările sau ineficientele unor variabile se răsfrâng asupra celorlalte. Astfel : Reconsiderarea obiectivelor duce la reconsiderarea metodelor și mijloacelor; Natura și structura exercițiilor de efectuat impun fie proceduri algoritmizate, fie creative; Organizarea conținutului, conceput În spiritul Învățării prin descoperire nu poate accepta decât metode de Învățare prin cercetare, prin descoperire etc. Mijloacele didactice pot stimula sau atenua activismul elevilor; Tehnologia modernă poate invoca comunicarea cadru didactic elev. Controlul variabilelor
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
în procesul elaborării mesajului, cât și în cel al transmiterii lui, se poate dispersa perfect de cuvinte, nu rămâne prin aceasta cu nimic mai puțină gândire decât cea îmbrăcată în veșminte verbale. Ba chiar dacă luăm în considerare procedurile sale puternic algoritmizate, putem considera activitatea compozitorului apropiată de tiparele unei gândiri științifice dintre cele mai riguroase. Dar, cum bine se știe, nici aceasta din urmă nu excelează prin verbalizare (Einstein nu ezita să afirme că în elaborarea teoriilor sale vorbele nu au
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
fizice sau procesuale ca fiind sisteme. Automatele industriale pot să beneficieze de puterea sugestivă și explicativă a conceptului de sistem, funcția lor de autoreglare, ca și a pieței de autoreglementare, fiind, până la urmă, consecințe tehnice și procesuale ale „învățării” programate, algoritmizate, mecanizate. Este vorba despre funcțiuni similare, dar nicidecum identice, primele fiind obiectual repetitive, celelalte fiind conștient îndeplinite. Autoreglarea este infinit discretă, pe când autoînvățatrea este progresiv continuă. Una este numerică, cealaltă este procesuală. Autoreglarea este tehnică, autoînvățarea este antropică. Sistemele tehnice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe măsura entuziasmului manifestat. Mintea umană programată într-un mod deopotrivă natural și artificial este un paradox formulat de către Hofstadter (1981Ă: tot ceea ce se întâmplă în minte în mod informal se derulează potrivit regulilor unui sistem formal, astfel încât creierul uman algoritmizat reprezintă un „eu” uman cu toate procesele cognitive implicate. O primă și însemnată critică adusă inteligenței artificiale este faptul că gândirea nu poate să fie computaționalizată, iar mintea nu poate fi pentru creier ceea ce un program reprezintă pentru un computer
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]