24 matches
-
poartă două revolvere Pe-o mânecă, bine-ascuțit un șiș Fiole cu otravă la revere Și geanta îi e plină cu hașiș La gât pe lănțișor un glonț fetiș Bărbații-ar face tot ce li s-ar cere Orice bravură sau alișveriș Să pună mâna pe-o așa muiere! Între sâni sistemul de alarmă Pentru situații de urgență În chiloți permisul de port armă Și comutatorul de frecvență; Cînd joacă pe ecrane mici sau late Rămânem toți cu gurile căscate! Referință Bibliografică
VEDETA de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Vedeta_ion_untaru_1326726238.html [Corola-blog/BlogPost/362065_a_363394]
-
la-nmormântare. Direct la notar. Vreau moștenire, vreau partea mea! Dacă fie-ta n-o să vrea, o cotonogesc, o trimit la tine. Când mai era ceva de cărat de-acolo...mă mai deplasam. Scoteam cheltuielile de transport, dar așa ce alișveriș cu moartea ta? Â...â...â... Tot mă-njuri, ai, tot mă-njuri! N-ai decât. Dar trebuia să ți le spui până nu-nchizi ochii. Să mă răcoresc. Să știi și tu ce zace-n sufletul meu, de când rabd
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca și sintagmele aflate în aceeași situație o structură sintactică aberantă față de normele compunerii din limba receptoare; ele sunt împrumutate fie tale quale, în calitate de cuvinte simple sau compuse neanalizabile în limba adoptivă, chiar dacă, uneori, erau sintagme în limba donatoare (rom. alișveriș < tc. alıșveriș; beșleagă < tc. beșli ağası; fildeș < tc. fildiși), fie prin condensare, care adesea se datorează tot dificultăților pe care le-a întâmpinat analiza integrală a etimonului (rom. maslahat < tc. maslahat[güzar]; it. notes, magh. notesz < fr. [bloc-]notes; rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a limbii române, căci, în pofida tentativei unor filologi naționaliști precum George Călinescu sau George Pruteanu de a diminua influența turcească asupra limbii române, numai în Dicționarul Explicativ al Limbii Române se întîlnesc cîteva mii de cuvinte turcești. Iar termeni precum alișveriș, ciubuc, gagiu, cacialma, chiolhan, haleală, sarma, acadea etc. nu sînt specifici numai deținuților, fiind intrați de mult în vorbirea curentă. La fel, germana a adus și ea un aport argoului românesc, prin termeni precum: fraier, șpil, țais, șmen. În general
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celule pentru confiscarea obiectelor interzise A lua cu liru-liru = a îmbuna. Similar: a lua la perie A se rașcheta = a se bărbieri A șifona = a îmbrînci Academie = cazier. Similar: album, evanghelie, patalama, salbă, cearceaf Aliman = necaz. Similar: angara, dandana, șucăr Alișveriș = a cumpăra, a umbla la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
verbului-predicat, cât și pronumelor: (101) a. am aflat Domniia mea; am socotit Domniia mea; ne-am adeverit Domniia mea (Prav. Cond.) b. ne-am înștiințat Domniia Mea cum că... (SD6) c. și voim ca înșine Domniia Mea să vedem acest alișveriș (Doc. Ec. I). (iv) pronume de politețe de persoana a III-a, la singular (feminin sau masculin) ori la plural (gen nemarcat): dumneaei, dumnealui, dumnealor. Ele impun acordul formal, iar în absența trăsăturii formale de gen (dumnealor), acordul în gen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Ipatie, care se crede a fi autorii consolidării bisericuței construite, la început, din lemn de către călugării mai sus pomeniți. O altă catagrafie, făcută cu optsprezece ani înainte, în 1820, vorbește despre ipoteșteni că au loc de hrană [...] făcând și alișveriș cu târgul Botoșani, fiindu-le cu apropiere 9. De remarcat faptul că întreaga zonă a Botoșanilor a fost presărată de schituri, biserici și mănăstiri. În familia mamei poetului exista o propensiune aparte către cele duhovnicești. Datorită lipsurilor materiale sau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
românește, cel mai probabil printr-o muncă de ceasornicar, traducând fraze alcătuite din serii de cuvinte cu „a” prin echivalente tot cu „a”: „apoi, din arteziana atât de alegră mai țâșniră: alibi și alifie, afânat și afumat, apogeu și-apoplexie. Alișveriș? O aporie! Își aminti că la Hanau și Steinau toata lumea vorbea despre maică-sa ca despre administratoreasa. Deodată îi cășună un cuvânt: aburi, exclamă el, ce abureală! Dar cine ne sunt amăgitorii?”. „Povestea” în sine a Fraților Grimm nu
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
o parte tehnicisme, specializate ( adiiafor, catagrafie, idioctita, ipoptos, a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi, theorie, a pretinderisi, to analogon, ta practica, ifos, paradegmata, patos, simfonie, siguripsi, diiastigmă, isterisi) - , cu ceva mai puține turcisme (mumbașir, surghiuluc, marifet, alișveriș), corespunde imaginii celei mai tipice a epocii fanariote. Se regăsește astfel și limbajul "lumii vechi" din comediile lui Caragiale: nu numai în cremenalul lui jupîn Dumitrache, ci și în epistat, exoflisi, plastografie etc. Cel mai mare profit îl obținem însă
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
perfect asimilate (dușman, musafir, mioriticul cioban), adesea intrate în uzul popular (odaie, cișmea, dușumea), fie clar marcate - caz în care folosirea lor nu e automată, ci denotă intenții stilistice: evocă un aer de epocă, nuanțe depreciative, comice etc. (matrapazlîc, bucluc, alișveriș, tulumbagibașa). Turcismele nu amenință deci stilul înalt, filosofic, eseistic, limbajul culturii și al științei, limbajul religios; sînt legate doar de viața cotidiană - cea mai puțin importantă pentru cultivatorii limbii naționale. Trăsăturile acestea au fost expuse cu claritate de Lazăr Șăineanu
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
Boerescu sau Logofătul Baptiste Veveli de V. A. Urechia, romane în care personajele medievale vorbesc în cel mai comic limbaj pașoptist, atunci diferența dintre Filimon și ceilalți devine copleșitoare. " - Bine ai venit, Kir Costeo, ia spune-mi, cum mergi cu alișverișurile? - După vremi, cocoane Dinule. - Știi la ce te-am chemat? - Nu știu, dar îmi închipuiesc că pentru răfuirea socotelelor dintre noi. - Bravo, Kir Costeo! Ai ghicit. Să începem dar! Să paravalisim mai întîi condeiele ca să vedem dacă se potrivește catastihul
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
noi. - Bravo, Kir Costeo! Ai ghicit. Să începem dar! Să paravalisim mai întîi condeiele ca să vedem dacă se potrivește catastihul meu cu al dumitale. Ia spune-mi acum, cît o să-mi ceri la sută pentru că ai luat parte la acest alișveriș prefăcut? - Să împărțim pe din două. - Dar bine, asta-i furtișag, nu mai e neguțătorie. - Ba furtișag, nu glumă; cu deosebire că hoțul cel mai mare nu sunt eu, ci domnia ta și chira Duduca. - Dar bine, măi omule, nu e
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
al Iașilor. De o parte și de cealaltă a intrării pe sub turn se află două cișmele. Mai întâi însă trebuie să spunem că biserica a fost pusă sub epitropia breslei negustorilor, care, pentru refacerea bisericii (1756-1758) au dat oarece din alișverișul lor. Patriarhul de Constantinopol Samoil ridică mănăstirea Spiridoniei la rangul de stavropighie (mănăstire de sine stătătoare cu egumen arhiereu). Odată cu statutul de mănăstire primește însărcinarea de a îndeplini și rolul de spital pentru obștea târgului Iași. De la început se poate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asta pentru singurul motiv că vântul învârte mai repede roata și altă făină se macină la moară...Aici se vând și se cumpără toate cele. De la potcoave de cal la case și dugheni cu pivnițe, care să aducă un oarece alișveriș stăpânului. Asta ai s-o afli și dacă ai să te gândești la „cupețul Chistruiul” sau „Pistruiul”, cum i se mai spunea. Știu că - preiau eu vorba bătrânului din zbor - știu că la 23 martie 1755 (7263) „Andreii diac de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întâmpină zâmbind cu toată fața lui spânatecă. Cu un gest de mare respect, se înclină adânc ducând, mâna dreaptă la inimă. Bine estem venit sfințiia ta la bietul Alî! Se vede treaba că la ziua de azi are să fie cu alișveriș bogat dacă sfinția ta calcă la mine pragul... Apoi, lupul unde a mâncat cârlanul, mai trage și la anul, cum se spune la noi, Alî. Înca odata estem bine venit sfinția ta și sluga la mata...Intrați! Intrați! Turcul însoțește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
caut înțelesul cărții lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă apucați de alișverișul vostru, să cumpărați boi și orice fel de bucate, fără de nici o îndoire, că să știți că altă supărare afară de tocmeala noastră nu veți avea.” „Ce știi despre boii moldovenești, fiule?” Aceștia erau renumiți peste granițele țării și foarte căutați, pentru că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acestea, hangiul s-a îndreptat spre bucătărie. S-a întors repede, cu chip să-i țină de urât mușteriului. Motivul adevărat era altul. După ce lotrul cu ai lui au atacat convoiul cu mirodenii, acum aștepta să vadă ce zice de alișverișul lui... Pentru lotru, întoarcerea hangiului așa de iute era mai mult decât o măciucă la un car cu oale... Așa că l-a luat din scurt: ― Jupâne, știu că aștepți răsplata pentru... Așa că ți-am adus-o. Uite aici - i-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
dreptate, Hlibocene. Dacă astăzi o fost ger, apoi mâine îți îngheață și răsuflarea - l-a aprobat Pâcu. Costache crâșmarul robotea prin curte. Când a auzit zvon de glasuri cunoscute, a ridicat capul, uitând de oboseală...Că de la ei avea un alișveriș era un lucru de luat în seamă. Insă Costache era și el unul din cei mai atenți ascultători ai poveștilor ce se spuneau la masa cărăușilor. Avea grijă să-și termine cât mai repede treburile și apoi se aciua pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în această privință, dispozițiile hrisovului din 1766, se prevedeau la art. 17 următoarele: „cel care va fi dus cu chirie pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei sale și nu va putea să lucreze la vreme, să fie datoriu a plăti altui om să lucreze în locul lui întru acea vreme, sau precum se va învoi cu stăpînul moșiei”. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
solicitată, specificând: „încredințându-să Domnia mea pentru starea moșiei aceștia că este cu adevărat întru tot îndemnatică pentru adunare de iarmaroace și, socotind că prin adunare de iarmaroace la locul acela, urmează, fără îndoire, a se aduce și mai multă înlesnire alișverișului de obște”. În consecință, domnitorul fixează organizarea a „șase adunări de iarmaroace pe an și anume: -la Sfântul Teodor, în prima sâmbată din Postul Paștelui; -la 17 martie, de ziua Sfântului Alexăi, -de Ziua Crucii, la 14 septembrie, -de ziua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și stăpânirea obștii sătești, aceasta încredințându-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]