17 matches
-
un blestem, necuprinderi sterpe mă amăgesc mereu cu vraja fetei morgana... Și mă rătăcesc întruna pe tărâmuri nepătrunse - pustiul neînțelesurilor mele -, fără apă, fără busolă, cu orizonturi ascunse înlăuntru-mi ... Dar cu ce mă aleg?! Îmi umplu ochii cu nisipuri - alici de piatră ce-mi străpung sufletul, pulberi de stele ce-mi înăbușă gândul... Mă rătăcesc mereu, ca nătângul, în necuprinsa-mi Sahară... Și ce lung, și ce greu îmi e întorsul afară! De-aș avea, măcar, o cămilă, să-mi
DE-AŞ AVEA O... CĂMILĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_as_avea_o_camila_gheorghe_parlea_1385123982.html [Corola-blog/BlogPost/372332_a_373661]
-
fiarele... de tot felul, ale acestei lumi. I-am adus apă și mâncare, dar atunci nu s-a mai atins de nimic. Când îl mângâiam inchidea ochii înlăcrimați și ofta greu. N-am putut afla pe unde l-a pătruns alicea de plumb otrăvitor, căci nu m-a lăsat să-l întorc pentru a-i controla și cealaltă parte. Am stat cu el până târziu în noapte. Nu plângea, nu scheuna, nu zicea absolut nimic. Ofta și se eschiva cu tristețe
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
cine vrei să te eliberez? Pentru ceilalți sau pentru tine însuți? Vrei să fii liber ca să nu mai suferi, ca să nu mai simți propria durere și propria neputință. Vrei să fii liber asemeni unei păsări care nu vrea să simtă alicea vânătorului, și nu să zboare către înălțimi pentru binele speciei. Am luat în serios cazul tău și nu îți minimalizez chinurile. Dar trebuie să ajungi să vrei să fii liber pentru ceilalți, nu din propria pornire egoistă. Aceasta e lecția
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
cine vrei să te eliberez? Pentru ceilalți sau pentru tine însuți? Vrei să fii liber ca să nu mai suferi, ca să nu mai simți propria durere și propria neputință. Vrei să fii liber asemeni unei păsări care nu vrea să simtă alicea vânătorului, și nu să zboare către înălțimi pentru binele speciei. Am luat în serios cazul tău și nu îți minimalizez chinurile. Dar trebuie să ajungi să vrei să fii liber pentru ceilalți, nu din propria pornire egoistă. Aceasta e lecția
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
fiarele... de tot felul, ale acestei lumi. I-am adus apă și mâncare, dar atunci nu s-a mai atins de nimic. Când îl mângâiam inchidea ochii înlăcrimați și ofta greu. N-am putut afla pe unde l-a pătruns alicea de plumb otrăvitor, căci nu m-a lăsat să-l întorc pentru a-i controla și cealaltă parte. Am stat cu el până târziu în noapte. Nu plângea, nu scheuna, nu zicea absolut nimic. Ofta și se eschiva cu tristețe
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_ursu_maricuta_manciuc_toma_1359253587.html [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
formă comunitară (în inscripții sau alte surse conventus civium Romanorum, cives Romani qui... negotiatur, Italicei qui... negotiantur, togati, negotiatori Romani qui in statio negotiantur, §Rwmaîoi, katoikoûntaß §Rwhaîouß, §Rwmaîoi parepidhmoûnteß, sunpragmateuómenoi §Rwmaîoi, ™nkekthménoi §Rwmaîoi, thbennoforoûnteß etc.) sau izolat (Acutii, Aemilii, Agirii, Alicii, Alleii, Al(l)idii, Anicii, Anni, Antonii, Audii, Aufidii, Babulii, Braccii, Caecilii, Caesellii, Calvii, Castricii, Cerrinii, Claudii (Clodii), Crepereii, Egnatii, Epidii, Fabii, Flaminii, Fulvii, Furii, Gerillani, Granii, Herenii, Licinii, Lollii, Maecii, Marcii, Mindii, Mundicii, Naevii, Novii, Obellii, Ofellii, Oppii, Orbii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Radu Mihnea 120. Alexandru, mitropolit unit 226. Alexandru, prinț al Iugoslaviei 306. Alexandru, v. și Nicolae ~. Alexe, dascăl 132. Alexei, ierarh rus 228. Alexei, patriarh al Moscovei 229. Alexianu, M. 465. Alexie III Comnenul 40, 120. Alföldy, G. 477. Alicii 477. Alleii 477. Allibone, S. Austin 99. Allidii 477. Almos 68. Alpern, D. 222. Anan’ev, G. A. 401. Anastasie Crimca 118, 123. Anastasios, Dimitriadis 136. Anastasiu, Ilie 447. Anderson, Eugene N. 421. Andrássy, Gyula 168, 170, 181, 307, 316
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar faima lui se răspîndise și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, trad., intr. și comentariu: M. Simonetti (Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1994). Intr., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano, 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana: J. Combès); NBA 8, 1992 (intr. M. Naldini, L. Alici, A. Quacquarelli, P. Grech, trad. V. Tarulii). Studii: H.I. Marrou (Sant’Agostino e la fine della cultura antica, cit.) examinează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1963 (W.M. Green); text, trad., intr. și comentariu: M. Simonetti (Fondazione Valla, Mondadori, Milano, 1994). Intr., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano, 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana: J. Combès); NBA 8, 1992 (intr. M. Naldini, L. Alici, A. Quacquarelli, P. Grech, trad. V. Tarulii). Studii: H.I. Marrou (Sant’Agostino e la fine della cultura antica, cit.) examinează pe larg această operă (trad. rom.: Henri-Irénée Marou, Sfîntul Augustin și sfîrșitul culturii antice, trad. de Dragomir Stoianovici și Lucia
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Divjak, publicate acum de același editor, Stuttgart, 19815. Traduceri: G.E. McCracken, W.M. Green, D. Wiesen și alții (Loeb, 1957-1972); BA 33-37, 1959-1960 (G. Bardy, G. Combès); NBA 5, 1-3, 1978 (intr. A. Trapé și alții, trad. D. Gentili); L. Alici (Rusconi, Milano, 1984). Studii: G. Lettieri, Il senso della storia in Agostino d’Ippona, Borla, Roma, 1988; J. van Oost, Jerusalem and Babylon..., Leiden, Brill, 1991. 12. Criza pelagiană: prima fază Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pietatis, Festgabe für C.P. Meyer... hrgg. von A. Zumkeller, Augustinus Verlag, Würzburg, 1989; Interiorità e intenzionalità in S. Agostino, Actele primului și ale celui de-al II-lea seminar al Centrului de Studii Augustiniene din Perugia, sub îngrijirea lui L. Alici, Augustinianum, Roma, 1990. Amintim, în sfîrșit, că Revue des Études Augustiniennes (Paris, 1954) publică anual un buletin bibliografic dedicat antichității creștine în ansamblul său, o parte consistentă a acestuia fiind rezervată bibliografiei augustiniene, și că Academia de Științe din Viena
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Africa, iar faima lui ajunsese și în afara ținutului său. Bibliografie. Ediții: CChr. Lat 32, 1962 (J. Martin); CSEL 80, 1963 (W.M. Green); text, traducere, introducere și comentariu: M. Simonetti (Fundația Valla, Mondadori, Milano 1994). Introd., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana: J. Combès); NBA 8, 1992 (Introd. de M. Naldini, L. Alici, A. Quacquarelli, P. Grech, trad. de V. Tarulii). Studii: H.I. Marrou (Sant’Agostino e la fine della cultura antica, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
W.M. Green); text, traducere, introducere și comentariu: M. Simonetti (Fundația Valla, Mondadori, Milano 1994). Introd., trad. și comentariu: L. Alici, Paoline, Milano 1989; BA 11, 1949 (De doctrina christiana: J. Combès); NBA 8, 1992 (Introd. de M. Naldini, L. Alici, A. Quacquarelli, P. Grech, trad. de V. Tarulii). Studii: H.I. Marrou (Sant’Agostino e la fine della cultura antica, op. cit.) examinează pe larg această operă. În plus: D. De Bruyne, Saint Augustin reviseur de la Bible, în Miscellanea Augustiniana, II, Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Divjak, publicate acum de același editor, Stuttgart 19815. Traduceri: G.E. Cracken, W.M. Green, D. Wiesen și alții (Loeb 1957-1972); BA 33-37, 1959-1960 ( G. Bardy - G. Combès); NBA 5, 1-3, 1978 (introd. A. Trapé și alții, trad. D. Gentilli); L. Alici (Rusconi, Milano, 1984). Studii: G. Lettieri, Il senso della storia in Agostino d’Ippona, Borla, Roma 1988; J. van Oost, Jerusalem and Babylon..., Leiden, Brill 1991. Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui Alaric se găsea și Pelagius
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pietatis, Festgabe für C.P. Meyer... hrgg. von A. Zumkeller, Augustinus Verlag, Würzburg, 1989; Interiorità e intenzionalità in S. Agostino, Actele primului și ale celui de-al II-lea seminar al Centrului de Studii Augustiniene din Perugia, sub îngrijirea lui L. Alici, Augustinianum, Roma 1990. Amintim, în sfârșit, că „Revue des Études Augustiniennes” (Paris 1954) publică anual un buletin bibliografic dedicat antichității creștine în ansamblul său, și că o parte consistentă a acestuia este rezervată bibliografiei augustiniene; și că Academia de Științe
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
bancherii obraznici etc. Asta arată că examenul pe care guvernul urmează să-l dea la 1 septembrie este aranjat”. Din păcate pentru premier, această abordare arată că bobyștii au primit permis pentru vânatul cu pene, deci au început să-l alicească pe fazanul de Boc. Iar acest lucru demonstrează că în cuhnia de la Palatul Cotroceni tigaia a fost pusă la încins. Ca să las analogiile de-o parte, îți spun pe șleau: oficiosul îl înjură acum pe Băsescu că e prea blând
Ziare, la zi: EvZ are permis pentru vânatul cu pene. Fazanul e Boc () [Corola-journal/Journalistic/27973_a_29298]
-
explică lui Bell că bărbatul folosise gloanțe îmbrăcate în cupru, care se loviseră de geam, explodaseră și apoi se întoarseră spre el, rănindu-l în șase locuri. Cea mai gravă a fost o rană în burtă, căci se părea că alicea i-a atins o arteră sau o venă; omul a sângerat abundent până la sosirea echipei de intervenție. - Spune-mi că e Weir. Stop. - Nu. Îmi pare rău. Îl cheamă Hobbs Wentworth. E din Canton Falls. Bell se încruntă. Deci Weir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]