28 matches
-
înțesată cu stele... Aveam chef de visare, nu de taclale... În fine, eram gata să pornim, când vecina cea grijulie se-arătă în poartă c-un săcăteu uriaș pe umăr. -V-adusei ceva de-ale gurii, în caz că-ntârziați... zise timid și alintător. -Pușchea pe limbă-ți! se asmuți la ea Lili. Ce amânare?! Nici o zăbavă! De vrea Domnul, mergem întins! Doar hrănite suntem, odihnite, la fel! și-o privi cu zvâc pe femeie. O văzuse cu darul și-și scosese capul pe
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
trece timpul, trecu și iarna, ca și norii cei turbați; ca mâine, va trece primăvara, noi rămânem cei uitați Apune soarele, coboară seara, tot zboară anii venerați; și trece timpul, trecu și iarna, Cu ursuzii nori renegați. Chip iubit, ființă alintătoare, la vedete n-am să mă uit; vor trece necazuri spre uitare, Iubirea ta, eu n-am s-o uit. Citește mai mult Și trece timpul, trecu și iarna,ca și norii cei turbați;ca mâine, va trece primăvara,noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
Și trece timpul, trecu și iarna,ca și norii cei turbați;ca mâine, va trece primăvara,noi rămânem cei uitațiApune soarele, coboară seara,tot zboară anii venerați;și trece timpul, trecu și iarna,Cu ursuzii nori renegați.Chip iubit, ființă alintătoare,la vedete n-am să mă uit;vor trece necazuri spre uitare,Iubirea ta, eu n-am s-o uit.... XVIII. PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016. Este frumos cu primăvara înflorită
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
pe alocuri, în tonalități sobre, versuri cu rime complicate și răsturnări semantice, citesc ușor, pentru că nu întâlnesc nimic ținând de manierism sau formulare simplă ori calofilă și constat că iubirea viersuită nu poate fi numai un șir interminabil de exclamații alintătoare și rime mângâietoare ci poate fi adâncime poetică între orizonturi stilistice originale.” 4. EU SUNT SPARTACUS, VERSURI, AUTOR MELANIA BRICIU Tot un volum de debut al autoarei Melania Atanasiu Briciu, stabilită în Viena de mai mulți ani, are ca prezentare
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427866933.html [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
pe alocuri, în tonalități sobre, versuri cu rime complicate și răsturnări semantice, citesc ușor, pentru că nu întâlnesc nimic ținând de manierism sau formulare simplă ori calofilă și constat că iubirea viersuită nu poate fi numai un șir interminabil de exclamații alintătoare și rime mângâietoare ci poate fi adâncime poetică între orizonturi stilistice originale. Mă gândesc că poezia de iubire a domnului Berghian are ceva sculptural, creează imagini din dalta pusă la muncă pe piatra cunoașterii și explicării între cauză și efect
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
cartea de taină a cântecului popular” - carte ce-a fost scrisă cu multă trudă și iubire față de neamul românesc. Ca orice iubitor al muzicii populare, sunt un împătimit ascultător al doinei unduitoare, al cântecului de dragoste tremurător ca frunza codrului, alintător, duios ca adierea zefirului, și admir din toată ființa mea orice fel de muzică bună (ușoară, clasică, folk, modernă...) dar am pretenția, ca atunci când o ascult, să-mi transmită un mesaj, să-mi placă, să-mi încânte urechea, să-mi
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
trece timpul, trecu și iarna, ca și norii cei turbați; ca mâine, va trece primăvara, noi rămânem cei uitați Apune soarele, coboară seara, tot zboară anii venerați; și trece timpul, trecu și iarna, Cu ursuzii nori renegați. Chip iubit, ființă alintătoare, la vedete n-am să mă uit; vor trece necazuri spre uitare, Iubirea ta, eu n-am s-o uit. Referință Bibliografică: ȘI TRECE TIMPUL / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi
ȘI TRECE TIMPUL de GEORGE PENA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1458763367.html [Corola-blog/BlogPost/348606_a_349935]
-
altare. Oamenii-fiare Zămislesc puroaie Și sorb licoarea lumii toată, Mulțumiți de prostia revărsată În haine de neguri duhnitoare A răceală și a moarte. Doamne, dă un pic de soare Și-o floare deschisă la culoare Și-o aripă de înger alintătoare Peste rana lumii neiertătoare! Elena Trifan Referință Bibliografică: DUREREA LUMII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DUREREA LUMII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1400516542.html [Corola-blog/BlogPost/349852_a_351181]
-
mai pot dărui ceva, că mai pot simți bucuria de a trăi. Dacă ar fi să aibă culoare, personajul principal al rândurilor mele -zâmbetul- ar trebui să fie alb,alb ca neaua, și de asemenea, să fie ușor și pufos, alintător și mângâietor, ca un fulg legănat de adierea vântului...Nu-mi propun în acest fel să fiu specială sau nemaipomenită, sper să nu fiu ieșită din comun, dar aș vrea să fiu eu însămi, mai proaspătă decât ieri, mai veselă
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magda_harabor_1460972526.html [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
cu ușurință în accese de diferite feluri și inconștiență. Starea de sugestibilitate foarte mărită îi face accesibili ajutorului psihiatric. Ei sunt relativ ușor influențați de atitudinea calmă, obiectivă și binevoitoare a dentistului. Efectul crește dacă această atitudine afișează o dispoziție alintătoare, prezentând sentimente calde, amestecate cu cordialitate și umor. Pacienții cu nevroze obsesive sunt mai ales tensionați, inhibați și plini de îndoieli și ezitări. Prin lipsa de decizie amână mereu vizita la dentist. Adesea singura posibilitate de tratament este după psihoterapie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de sensuri va fi dispus să pună miza. Stînjenel la gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată) este, pentru măsurătoarea rudimentară, un macroetalon, stînjenelul este și el, printre florile de grădină, una din cele mai zvelte și mai Înalte specii. Și poate că această
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ci a intrat repede în sângele lui, ca într-un loc cald, și a așteptat să adoarmă. Pentru Zogru acesta era un timp de meditație și de desfătare. Se lăsa în voia sângelui care pulsa lin, ca într-o baie alintătoare. Dar mai era ceva. Erau visele la care lua parte ca un spectator, uneori implicându-se la maximum, chiar schimbând direcția câte unui actor ori amănunte minore, ceea ce îi dădea o satisfacție enormă. Dacă în timpul zilei era stăpân deplin peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
se consumă o întreagă aventură, caragialiană și în esență, și în detalii, care amintește, destul de evident, de cartea lui George Mikes, How to Be an Alien. Titlul, de altfel, e grăitor: cum mă acomodez eu pe planeta lor. Între pronunția alintătoare, dulceagă, }iuriș și chinurile zadarnice (și exagerate, se înțelege...) ale "transbordării", e cale ca pe vremuri de la Schönbrunn în }ara Românească... Între ei și noi, deosebirile nu sînt puține, începînd cu constatarea că "ei, în concediu, au chiar concediu." Cînd
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
fervoare religioasă, îți dai seama că totul e pierdut. Nemernicii au inventat un întreg vocabular al sfidării: pentru ei nu mai există Iadul și Raiul, Satana și Dumnezeu, Binele și Răul: în funcție de apropierea de centrele ideologice ești fie "liberal" (echivalentul alintător pentru "comunist"), fie "neo-con" (un fel de troglodit cu aspirații complet inacceptabile, precum binele, frumosul, adevărul, valoarea, tradiția.) Parcurgeți lista de lucrări a oricăreia din editurile importante din Occident și veți fi copleșit de numărul de studii și teorii ce
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
mila păgubiților de la F.N.I. Dl. Năstase însuși plânge de bucuria de a fi posesorul a trei "brâncuși" - absolut autentici, nu-i așa? Dar campioana absolută a donatorilor de lacrimi e o doamnă ce răspunde la numele Andronescu și la prenumele alintător Cati. De la " Fetița cu chibrituri" a lui Andersen și de la "Cuore" al lui de Amicis nu s-a mai plâns pe plaiurile europene cu atâta avânt. D-na ministresă plânge de ți se rupe inima și te simți ca un
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
apucă disperarea și se așeză pe bordură cu fața îngropată în mîini și începu să se văicărească în gura mare. Căzu într-o asemenea letargie, că simțea doar bordura tare de sub fund și se trezi brusc cînd auzi un sunet alintător la urechi. O clipă i se păru că-i vocea mamei care-i cîntă, apoi recunoscu zgomotul cascadei. Cerul se înseninase și răsărise o lună uluitoare. Deși nu era plină, lumina îndeajuns cheiul canalului de peste drum, poarta și cărarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
FLAUT TENEBRA de acelasi autor apărut În 1996, Constantin Hușanu, În Convorbiri Literare, vede În „Sarabanda versurilor rupte din viile” Întinse pe colinele Burdusacilor, Cotnarilor și ale Iașului, Însăși nemurirea poetului, pentru că „transforma viața În vis și poezia În medicament alintător, deoarece numai el „a avut inspirația să-și Înmoaie penița și să cânte apoi la... Flaut tenebra, așa cum numai el o face În mod atât de măiestrit”. Despre „Corabia portugheză” - 1996, „Ironiile plecării” - 2000, „Desfrâu sacru” - 2005, cărți tatuate ironic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
face-n mine cuibar”, Încheind cu un fel de laitmotiv: ,, Te vei duce, te vei Întoarce/ Niciodată vei muri!” Cu acest lichid poetul amețește doar Tenebra ce ne surpa, face atmosferă terapeutică, transformă viața În vis și poezia În medicament alintător. Dintre toți prietenii lui poeți, cu care a hălăduit prin timpuri de tot felul, el, singurul, a turnat și cimentat În litera un zbor prin Iași al unei generații ce și-a stins năduful În ulcica izbita de pământ. În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aer pe nas și simte în nări un miros ce nu-i este străin. Pericolul. Primejdia îi dă din nou târcoale. De asta e sigur. Inima îi zvâcnește în piept. Nu de spaimă. Din contră, o senzație bine cunoscută, aproape alintătoare îl învăluie. Atracția aventurii. A necunoscutului. Se pare că a venit timpul s-o pornească spre alte zări. Prea a lâncezit mult aici. A început să prindă rugină. Chibzuiește adânc câteva clipe, după care rostește cu trăsăturile crispate: — Nu sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
păstrez ca pe o comoară. Fiecare carte este frumoasă în felul ei și de aceea ea va fi întotdeauna prietena mea. Nicușor Crăciun, clasa a VI-a C Minunata împărăție a cărților Cartea este un freamăt de frunze, un cântec alintător de vioară, cartea este o aripă albastră, o boare de cetină, o slovă, nu gând, o prietenă neplictisitoare care nu-ți laudă nebuniile, ci te îndrumă corect pe drumul vieții. Autorii o definesc ca pe o păstrătoare a cunoștințelor, a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Era epilogul paradei și regimentele se depărtară, în răpăitul ploii, spre locul de încartiruire. Greierele-viorist șopti sfios la urechiușa tinerei furnici cu ochi prelungi de cobalt: Oare cum au reușit să efectueze acest uimitor moment în mișcare? Prostuțule! îl bruftului alintător tânăra furnică. S-a dat pur și simplu un ordin, venind de la Regina furnicilor și toate furnicile i s-au supus. Chiar și purecii-săritori s-au supus acestui ordin? Cum așa? Doar ei nu știu graiul insectelor superioare! Tânăra furnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
putem duce. N-am chef să fac două drumuri! ― Bine-nțeles. Își ridică iarăși povara. În intercomul lăsat deschis se auzi o voce. ― Fir-ar să fie. Jones! Vino, motănel, vino... vino la mama, pisoi. Tonul se voia liniștitor și alintător, dar Lambert sesiza perfect exasperarea lui Ripley. Împleticindu-se din cauza istovirii, Parker ajunse în fața cutiei de provizii 2. Lambert îi puse în brațe cutiile cu cu hrană pe care le scosese din frigider. Pe cât îi stătea în putință, ea alegea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
din sticla de plastic pitită sub plapumă, ca la cabană, în vremea studenției. Pisicile miros pe masă mâncarea săracă de post - în dimineața aceea, de al cărei portret văd că nu reușesc să scap, nimeni n-avea chef de vorbă alintătoare pentru ele, nici măcar copilul care scria ca să nu vorbească singur - Tudor era copil pe-atunci, ți-am spus că rămăsese astfel până când au trebuit să se mute din Hristo Botev, undeva într-o casă mică, ca-n visurile lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
atingere pe umăr: ― Ce faci? Plîngi? Ce ți-a venit? N-o ascultam. Dimpotrivă, mustrarea ei gingașă mă întărîta și mai rău. Sughițurile îmi scuturau trupul, iar pâraiele de lacrimi îmi inundaseră fața. Mi se păru că aud o voce alintătoare, ca printr-un perete de vată. ― Nu trebuie! E o nebunie! Pentru ce? Și spunând acestea, Mihaela îmi mângâia sfios părul, parcă s-ar fi temut să-l atingă ca să nu-mi ațâțe durerea. ― Lasă-mă, strigam printre suspine. Tu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Era o atmosferă plăcută. Acordurile muzicale erau fără stridențe. Ramurile unui arbore ce ocrotea masa lor ca o umbrelă le mângâiau frunțile și părul cu generozitate, din când în când, grație adierilor unui vânt ușor asemenea unui zefir de primăvară alintător. Mâncară câte o friptură de purcel, o stropiră cu un pahar de bere rece și ascultară muzică. În pauza ce urmă până la desert, Alex trase scaunul mai aproape de Ina, îi luă mâna stângă în mâna lui cu o delicatețe demnă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]