74 matches
-
mărmurită Anemona, maistorul de mine sunt în haznaua înglotelilor nesătule. Apa undezată s-a răspândit în cele mai tainice cărnuri și frumoasa răsfățului deapurpure își aridică huțanele lăsându-mi feredeul slobod. Sângele-i clocotește, murmură dvorve în neștire, strigă după Alior cel cu tărie să-l absoarbă, să-nghită mașturul, să-i umble jignița. Beiul leuprados îi dă atunci să-și răsfețe gura-i hămesită cu rămâniacul cel menit. Îl dezmiardă cu preadulci sărituri și-l mângâie cu vorvor de usârdnicii
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
Interviuri Născută în 1980, Luiza Zan și-a început cariera la vârsta de 4 ani, câștigând premiul I la un concurs pentru... șoimii patriei cu melodia „Frunzulița d’alior”. Aceeași piesă îi aduce premiul I la Festivalul Internațional Cerbul de Aur din iulie 2004, la câteva zile după cucerirea unui prestigios premiu al II-lea la Festivalul de Jazz din Montreux, Elveția. A studiat canto clasic (lied-oratoriu și opera
Interviu cu Luiza Zan, "jazzista rebelă" [Corola-blog/BlogPost/99605_a_100897]
-
când a trebuit să susțin un concert în Sibiu, desi aș fi preferat să cânt cu copilul meu în Ceruri. - Ce s-a schimbat în viață Dumneavoastră o dată cu venirea pe lume a fetiței, Eva Luna? Micuței îi cântați... „Frunzulița d’alior”? - O, Doamne. Totul s-a schimbat. Fericirea atinge alte cote de când o am pe Eva Luna. Nu i-am cântat Frunzulița până acum, dar îi cânt în fiecare seară Puccini și Bellini, două arii care o adorm de fiecare dată
Interviu cu Luiza Zan, "jazzista rebelă" [Corola-blog/BlogPost/99605_a_100897]
-
are o afinitate poate neștiută cu parcimoniosul la scris, agnosticul, pesimistul existențial italian, cu idealul acestuia de simplitate și "descărnare" ("essenziale e scabro") verbală. Dacă nu exagerez versul poetului român (care scoate memorabilul volum amintit chiar acum treizeci de ani) "aliorul și mătrăguna îmi sunt mai aproape", din poezia De pe corabie, consună cu gustul specific montalian, prin alegerea marginalității cu miez tare, printr-un fel de izolare fecundă de convențiile limbajului. Baconsky e mai aulic, mai aproape de Ungaretti, Quasimodo, de generația
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ALIOR Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2117 din 17 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ALIOR Mai simți în suflet tainicul fior, Chiar dacă-s rupte strofele și șchioape, Iar ceața-i deasă peste râu și ape, Rămâne versul doar într-
ALIOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384896_a_386225]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ALIOR Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2117 din 17 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ALIOR Mai simți în suflet tainicul fior, Chiar dacă-s rupte strofele și șchioape, Iar ceața-i deasă peste râu și ape, Rămâne versul doar într-un picior. Se-ascunde iarăși verdele sub pleoape, Coboară toamna, ca un biet schior, Pe pârtii
ALIOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384896_a_386225]
-
în suflet tainicul fior, Chiar dacă-s rupte strofele și șchioape, Iar ceața-i deasă peste râu și ape, Rămâne versul doar într-un picior. Se-ascunde iarăși verdele sub pleoape, Coboară toamna, ca un biet schior, Pe pârtii veștede de alior, Dar tot nu poate timpului să-i scape. Când se ivește iar figura tristă Și prăfuită-a celui cavaler, Uitat de toți, în lumea-i autistă, Fără de stele și fără de cer. Dar tot e bine-n lume, că există Un
ALIOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384896_a_386225]
-
ivește iar figura tristă Și prăfuită-a celui cavaler, Uitat de toți, în lumea-i autistă, Fără de stele și fără de cer. Dar tot e bine-n lume, că există Un inefabil, nerostit, mister. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ALIOR / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2117, Anul VI, 17 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ALIOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384896_a_386225]
-
îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie”, „Libertatea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gazeta cărților”, „Timoc” ș.a. A apelat și la pseudonimele Ali, Alior, V. Baltă. A îngrijit și comentat o ediție Teatru de V. Alecsandri, o ediție Opere alese de A.I. Odobescu și alte scrieri ale acestui autor, căruia îi alcătuiește și o bibliografie cvasicompletă, ca și în cazul scrierilor lui V.A
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
1935). La Caransebeș înființează revista „Altarul Banatului” (1944-1947). A colaborat la „Albina”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Timișoara), „Mitropolia Banatului”, „Mitropolia Moldovei și Bucovinei”, „Națiunea”, „Ortodoxia”, „Ramuri”, „Revista Bucovinei”, „România literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion, Ion Temnic, Alior Samuilă. Ca poet, R. debutează destul de târziu, în culegerea colectivă Floare de gând, apărută în 1947. După mai bine de două decenii tipărește un volum individual, Poeme (1973), urmat de La vaduri de vreme (1974), Trecere înaltă (1976), Vama de aur
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
dincoace cucută ori buciniș. Curpănul ista e viță albă, luminoasa. Aista trebuie ținut cu grijă că-i omag : otrăvește câinii și, dacă dai la pește, îl amețește și-l prinzi ușor. Uite orbanțul, iarba talharului. Iederă ori smârdar, limba vacii ; alior sau laptele câinelui, malai mânâțel ori mei ; burbunacă sau măcriș ; alăturea nalbă mică, cașul popii care-i bună pentru dinți ; neghina sau zâzania ; năvalnicul ori pana zburătorului ; dincoace părul ciutei sau salbă moale care-i mai zice și pațachină ; rărunchi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care părintele Ioachim, de la Biserica „Sfinții Constantin și Elena“ îl ținea (printr-un nepot). A plecat pe la trei noaptea din local, singur, în „Audi“-ul său. Mașina a fost găsită dimineața în vârful vechiului turn de apă a orașului, pe Aliorului 29 bis. Avea agățat de ea și un steag albastru cu stelele roată, al Uniunii Europene. Pompierii de la descarcerare, care veniseră să dea jos mașina, povesteau uimiți cum, în tot timpul operațiunii, o pasăre albă, mai mică decât o vrabie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să crezi că reprezintă opera unor mâini de la țară. În zilele noastre mai toată lumea colorează cu chimicale, dar în trecut se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care, uneori, pe alocuri, se adaugă și gălbenuș de ou; ceai din pelin și oleandru, oțet cu miere; rădăcină de pepene galben plămădită În apă, zeamă de foi de oleandru cu rachiu; semințe de laur pisate cu apă, lapte de alior (țâța vacii), câteva picături cu apă; zeamă de rădăcină de spin cu apă, suc de sunătoare. Un tratament curios, dar des folosit: se săpa la rădăcina unui nuc, se tăia o bucățică de rădăcină, se răzuia coaja cea galbenă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
boz, consumate pe nemâncate, câte un păhărel. Ceaiuri din negrușcă, chimion de câmp, nigeluță, potolnic, rădăcină de pătrunjel (În care se pune o mână de ovăz și una de orz, de rădăcină de pătrunjel fiartă În lapte dulce, ceai de alior, de coada șoricelului și fierea pământului, de omag, nalbă mare, pelin, rug de pomușoară albă sălbatică, flori de sânzâiene albe, trifoi alb și volovatică. Amestec de pătrunjel, lapte dulce, gălbenuș de ou și ceai din petele de trandafir sălbatic; din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătați sau cu vătămătoare; În cazul rănilor greu vindecabile, cu arnică, captalan, ciuboțica cucului, coada calului, coada racului, mușețel, podbal, iarba șarpelui, rozmarin, salvie, sovârv, sunătoare, tei, trifoiște, troscot sau turtă, iar la rănile cu puroi, cu gălbenele, drețe, clopoței, alior, cimbru, mei păsăresc, scânteiuță, curcubețică, slăbănog, iarbă mare sau bubernic. În Transilvania, mai ales, rănile deschise se tratau cu pânză de păianjen, aplicată direct pe plagă, prin bandajare, cu care se oprea scurgerea de sânge și se vindeca rapid rana
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În apa de baie sau cu suc de cimbrișor de câmp, amestecat cu unt proaspăt. Se folosesc, de asemenea, fierturi din rădăcină de obligeană sau din muguri de molid, care se adaugă apei din baie, precum și comprese cu suc de alior (laptele cucului). Petele de pe față se curăță cu zeamă de flori, suc de lămâie, ceai de pelin fiert Înăbușit, precum și prin spălări cu ceaiuri din petale și frunze de trandafiri, flori de soc, pelin, liliac, crini, căpșuni. De multe ori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de corn, al cărui tăciune se freacă pe zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iarbă grasă, de pătlagină, de pelin verde pisat, de troscot mărunțit, frunze de urechelniță plămădite În oțet. Alifii din umbra nopții și scoică pisată, ungeri cu mujdei de usturoi și sare, după ce s au ținut piciuoarele În apă caldă, cu alior, rășină de brad, suc proaspăt de negelariță, zeamă de rostopască sau de scrântiță. Se ating bătăturile cu un băț Încălzit bine, cu coada unei linguri de lemn Înfierbântată sau cu o piatră fierbinte, după care bătăturile se taie cu lama
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
inspire oțet tare. Se dă bolnavului să bea ceai de urzică, de porumbele necoapte, de giugiumă creață sau oțet cu spuză de cenușă. Când "răutatea" (leșinul) vine de la "mâncat lacom", i se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat de băuturi alcoolice, consumate În cantități mari, "afumatului" i se dă să bea lapte dulce cu fiertură din coajă de salcie, cafea, moare de varză, oțet sau leșie. Se pun
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă, scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii doamnei, iberis (limbușoarăă, coreopsis, Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
z.silvost. se.go.; L6T5C3U5R8N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Ulmenion -Evonymus verrucosus Scop (Salbă râioasă, Lemn râios) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T6C2U3R9N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Quercetea pubescentis ORD. EUPHORBIALES FAM. EUPHORBIACEAE *Euphorbia amygdaloides L. (Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului) - Ch., Eur. Centr.submedit. Comună, z.silvost.-e.bo.; L4T5C2U5R7N6; Fagetalia *Euphorbia cyparissias L. (Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L8TXC4U3RXN3; Festuco - Brometea, Tx. *Mercurialis perennis L. (Brei) - G. (H.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T6C2U3R9N3; Rhamno - Prunetea, Querco - Fagetea, Quercetea pubescentis ORD. EUPHORBIALES FAM. EUPHORBIACEAE *Euphorbia amygdaloides L. (Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului) - Ch., Eur. Centr.submedit. Comună, z.silvost.-e.bo.; L4T5C2U5R7N6; Fagetalia *Euphorbia cyparissias L. (Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L8TXC4U3RXN3; Festuco - Brometea, Tx. *Mercurialis perennis L. (Brei) - G. (H.), Eur. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L2T5C3UXR7N7; Fagetalia, Tx. ORD. RHAMNALES FAM. RHAMNACEAE *Frangula alnus Miller (Rhamnus frangula L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în mod evident, se întâlnește diseminat, carpen (Carpenus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa), paltin (Acer pseudopltanus), iar dintre arbuști, sângerul (Cornus sanguinea). De asemenea, întâlnim plante ierboase: pachivnicul (Asarum europacum), colțișorul (Cardamine bulbifera), brebeneii (Corydalis solida, Corydalis bulbosa), aliorul (Euphorbia amygdaloides), păstița (Anemone ranunculoides), găinuși (Asperula adorata), etc. În cadrul rezervației nu se observă nici o urmă a exploatării recente a pădurii de către om (V. Zanoschi și M. Toma, 1981); (C. Burduja și Colab. 1982). Rezervația științifică "Pădurea Dumbrava Roșie" este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Lysimachia nummularia, Malva pusilla, Medicago falcata, Medicago lupulina, Melilotus officinalis, Peucedanum oreoselinum, Phragmites communis, Polygonum aviculare, Potentilla arenaria, Potentilla argentea, Potentilla hirta, Ranunculus polyanthemos, Rorripa austriaca, Rumex acetosa, Rumex crispus, Schoenus ferrugineus, Schoenus nigricans, Scorzonera hispanica, Senecio vernalis, Silene chlorantha alior, Silene italica, Sisymbrium officinale, Solanum nigrum, Stellaria holostea, Stipa capillata, Taraxacum bessarabicum, Thalictrum minus, Thlaspi arvense, Thlaspi perfoliatum, Thymelaea passerina, Tragopogon pratensis, Trifolium arvense, Trifolium medium, Turritis glabra, Vaccaria pyramidata, Vicia cracca, Vicia dumetorum, Xanthium spinosum (în stratul erbaceu), pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]