22 matches
-
știu niciodată. Nu se spărseseră. Avusesem noroc. Ar fi putut să-mi sară cioburi în ochi. Tăunița era la câțiva metri distanță, nu fusese pe fază, deja ajunsese pe trotuarul celălalt, la brutăria turcului, deschisă la acea oră matinală, fiindcă aliotmanul lucra non-stop, să ne furnizeze pâinică albă și pufoasă, care se fărâma imediat ce se răcea, ori cădea greu la stomac. Când s-a întors să-mi spună ceva, nemaivăzându-mă, a făcut câțiva pași înapoi și m-a găsit lungită
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
a fi alese de noi care i-am ales pe ei, și pentru distrugerea unui neam rămânesc, de care ei se fac vinovați. Grav și rușinos este faptul că la propunerea unei „drujbe hungaroido-udemeriste”, „toată floarea cea vestită a întregului Aliotman românesc” cum ar fi spus poetul nepereche, s-a ascuns și a dar undă verde unui act regretabil și rușinos pentru o instituție care nu ne reprezină cu cinste, și este departe de tot se este”DEMNITATE ROMÂNEASCĂ”. Mai grav
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” by http://uzp.org.ro/onoare-patriei-a-fost-taiat-un-brad-batran/ [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
în Asia), în 1462, pune în același an un domn supus lui în Țara Românească, cucerește Atena și Peloponezul (Moreea). Ca înalt ierarh și ca bun istoric, Dlugosz realiza cât de amenințătoare devenise puterea otomană. Și când se părea că Aliotmanul este de neînvins, în 1475, Ștefan cel Mare reușește să obțină o victorie strălucită asupra turcilor, iar un an mai târziu, fără să îl ajute cineva, domnul român îl înfruntă pe sultan cu toată puterea lui și îl obligă să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încît, după cuvântul biblic, neamuri străine vor intra cu plugul pe locurile unde au stătut orașele noastre și turmele de vite ale triburilor asiatice vor paște iarba răsărită din ruinele sfinte ale civilizației. Astfel se va ridica în contra crucii întreg Aliotmanul și astfel se zugrăvesc ca pe-o pânză albă umbrele negre ale viitorului. Un redactor din Iași care, primind depeșile biuroului de corespondență din Viena, se făcuse răsunetul multor fantazii jurnalistice ar fi fost chemat se zice la prefectură și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-a sfârșit încă... Cum așa? Nu s-a sfârșit?! Da' aista ce fu? Cum credeți că Luminăția sa Mahomed-Împărat, Stăpânul Lumii, Fratele Soarelui, Trimisul lui Allah pe Pământ, cum credeți că va primi vestea umilitoarei înfrângeri a gloriosului Aliotman? Și de către cine? De o spurcăciune de țărișoară, de niște ghiauri spurcați, de niște țărănoi prăpădiți care au făcut de ocară "a mai mare, a mai tare oaste de pe fața Pământului"! Și, încă, în văzul întregii lumi! E o palmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
putea deveni molipsitor. Și ce s-ar face Luminăția sa, dacă Puterile Europei i-ar urma exemplul și s-ar uni să-i steie împotrivă? El trebuie să dovedească Lumii, și încă repede -, că: Nu se poate!". Că El Fatih, Aliotmanul "nu pot fi înfrânți!". Îl cunosc prea bine pe Mahomed, ca să nu știu ce va face. Va jura pe Coran, răzbunare! Cruntă răzbunare! O asemenea rușine nu se iartă, nu se uită, nu se spală decât în sânge! Degrabă se vor scula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Știi cât sânge de frate am vărsat, numai și numai să-l fac să înțeleagă că noi, românii, cei de-o limbă, de-un sânge și-un destin, trebuie să ne unim, ca, împreună, să stăm stavilă la Dunăre împotriva Aliotmanului ce se prăvale peste noi ca să ne supună?! Nu voi a ajunge sub papuc turcesc. Nu l-am convins să secăm Milcovul, nici cu vorba, nici cu sabia... Zadarnic! Mai rău! Și-a trădat țara și a închinat-o turcilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trădat țara și a închinat-o turcilor! Toți domnii munteni... bolborosește Voichița. Ce puteau face?... "Peștele cel mare înghite pe cel mic", mormăie Țamblac împăciuitor. Toți?! Toți în afară de frati-su unchiul Domniei tale viteazul Vlad-Vodă Drăculea, zis "Țepeș", zis "Spaima Aliotmanului"! Toți?! Toți în afară de străbunicul Domniei tale, Marele Mircea Basarab-Bătrânul!... Voichița, înfrântă, pleacă ochii. Ștefan, cu același patos, continuă: Și mai află, Domniță, că acest părinte al Domniei tale, și... și văr al Domniei mele, a uneltit cu niște mișei boieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe picior de război, gata de plecare spre Moldova. Credeți voi că Marele El Fatih Cuceritorul Constantinopolului, Împăratul Împăraților, Stăpânul Lumii -, credeți că poate suporta crunta umilire de la Podul Înalt?! Și încă în fața lumii întregi?! Rușinea de pe obrazul terfelit al Aliotmanului nu se poate spăla decât în sânge! El trebuie să dovedească Lumii că "e cel mai mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poate spăla decât în sânge! El trebuie să dovedească Lumii că "e cel mai mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se răzvrătească împotriva Aliotmanului, considerându-se "neatârnați"?! Moldova zdrobită trebuie să fie pildă tuturor celor ce-or cuteza să se mai ridice împotriva "Neînvinsului Aliotman și-al Fatihului său"!"... Putem să ne dăm și-n tur și-n cap, de mânia grozavă a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se răzvrătească împotriva Aliotmanului, considerându-se "neatârnați"?! Moldova zdrobită trebuie să fie pildă tuturor celor ce-or cuteza să se mai ridice împotriva "Neînvinsului Aliotman și-al Fatihului său"!"... Putem să ne dăm și-n tur și-n cap, de mânia grozavă a lui Mahomed n-avem scăpare! Doamne Dumnezeule, apără și ferește! se crucește Juga. Nu numai noi suntem în primejdie. Tăvălugul turcesc, ciuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hai las-o! Vorbește! Vin! Vin, Măria ta! S-au pornit! Vin cu toată puterea Împărăției! Mă așteptam, șoptește Ștefan, alb, rece. În zorii zilei de 13 mai, din Adrianopole, sub flamura verde a Profetului, povestește Gherasim cu respirația scurtă, Aliotmanul a purces în marș spre Moldova... Cu Mahomed?! întreabă Ștefan scurt. Cu! Ne face cinstea Împăratul turcesc în persoană, se ploconește el cu un zâmbet schimonosit. Și... și câți?! Pe puțin o sută cincizeci de mii... Numai?! hohotește Ștefan nervos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înger de mi-ar cădea în cap, ce-ar putea să mă mai mire? Vorbește! Curaj!... Laiotă-Vodă a trecut cu arme și bagaje în tabăra turcă, cu douăsprezece mii de călăreți. Îl obligă închinarea care zice: "Prieten prietenului, dușman dușmanului" Aliotmanului. Câteva clipe, Ștefan rămâne mut. În cele din urmă, bolborosește: Și el?... Încă un pumnal... Încă... Boierii izbucnesc: Trădătorul! Vânzătorul! Un nemernic. Iudă! Când te bagi în haită, urli ca lupii! Când te gândești că Măria ta l-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
domniilor voastre și vă doresc..." Șterge! Nu mă mai plec înaintea nimănui! Sari peste ploconeli și temenele. Ești de neîngenuncheat, Ștefane, spune Stanciu cu admirație. Ștefan surâde amar: Când oi pune grumazul pe buturugă, n-o să am încotro... Scrie! "Sculatu-s-au oștile Aliotmanului cu însuși Mahomed în frunte! Și vin! Vin! Pe apă și pe uscat! Vin să prăpădească Țara Moldovei!" dictează el răsuflând greu. "Ca pe Dumnezeu vă rugăm! Veniți! Veniți cu oștile voastre! Ziua și noaptea! Veniți!" continuă și vocea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care se dedau din când în când, în speranța să mă facă să mă potolesc -, dar până la urmă își dădeau seama că nu era cazul săși bată capul cu mine. Câinii latră, caravana trece. Chiar așa: de ce sar împiedica întreg Aliotmanul de un ciot? Televiziunea are o putere extraordinară în zilele noastre, în timp ce impactul presei scrise este din ce în ce mai scăzut. Apoi, în televiziune se învârt foarte mulți bani. Când e vorba de câștiguri atât de importante, cineși mai pune probleme etice sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu liberalii lui, scăpat de un procent de supraviețuire, putea continua dezvoltarea economică, adevărată bombă românească, motiv de invidie pentru Europa, numai el, bazat pe cei 1.500 de mari capitaliști care țin România în sus, poate da piept cu „Aliotmanul” crizei. Ce mai, liberalii se cred sau chiar sunt pe post de fată mare dorită de toți în patul guvernării, numai că ei se cred fată mare și cu centură de castitate, așa că se lasă și mai greu, fiind predestinați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se-nfiripează și se-ntinde vulturește,/ An cu an împărăția tot mai largă se sporește,/ .../ Astfel, țară după țară drum de glorie-i deschid.../ Până-n Dunăre ajunge furtunosul Baiazid...”. Ironia se naște tocmai din punerea acestui vis de expansiune a Aliotmanului în antiteză cu „iubirea de moșie” a bătrânului „atât de simplu după vorbă după port”. Pamfletarul Eminescu intervine plenar abia atunci când pune în antiteză trecutul, „veacului de aur” care a întrerupt visul profetic al sultanului Osman, cu un prezent pe
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
am dezamăgit! 2) Farmacista, lungă, slabă, învăța limba engleză fără profesor, purta perucă și vindea într-o farmacie aflată-n gară, prezervative pentru colectiviști. Avea o "buză de iepure operată"! 3) Contabila Tuța, femeia cu curul cel mai rotund, mai aliotman, din localitatea Dxxx! {i-l purta-n fuste scurte, crăpate, perfect conștientă de ce miracol i se întîmplă-n spate. Soțul ei lucra la A.D.A.S. Tuța avea popoul asigurat!! Cred că prin 1978, dar s-ar putea să mă înșel, în urma unui
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
acesta urma să cedeze. Dar Regele s-a ținut tare. Lui Băsescu i s-a părut ciudat cum oare un bătrân atât de simplu după vorbă, după port, poate avea parte de atâta susținere. I se părea anormal ca întreg aliotmanul de PDL-iști să se împiedice de un ciot.E fireasacă reacția societății românești care vede în Rege o urmă de speranță, chiar dacă toată lumea este conștientă că nu va mai putea reveni pe tron. Din această conjunctură ar putea profita
Regele şi golanul de Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/24812_a_26137]
-
mila Măriei-Tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i războiu". - " Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedece de-un ciot? O, tu nici visezi, bătrâne, câți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus, Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris și pentru noi, Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război .” -,, Cum ? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de Petru Demetru Popescu Așa Îl numiseră tovarășii de luptă. Și așa Îi și rămăsese numele : Mândricel. Chiar domnitorul Vlad Țepeș Îl striga astfel În toiul luptei, pentru a-l trimite unde era
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]