1,307 matches
-
sînt denunțate "din interior" mecanismele acestui proces, în fond, de dezumanizare. Tot în răspăr cu ideologia de partid este și pledoaria pentru localizarea trăirii în prezent, abandonînd trecutul care o condiționează și o denaturează, și uitînd de viitorul care îi alipește un sens suprapus, determinat de cu totul alți factori decît trăirea propriu-zisă. Explicația dată preferinței pentru prezent este de natură psihologică, dar conexiunea cu practicile curente ale regimului comunist (cultul strămoșilor și al glorioaselor vremuri trecute, în asociere cu imnurile
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
a fost o lovitură de imagine, e la fel de adevărat că alegerea lui 1 Decembrie ca zi națională a României n-avea cum fi pe placul vecinilor de la apus. Oricare ar fi adevărul din "teritoriu" (voința românilor majoritari de a se alipi Regatului etc.) și oricâtă îndreptățire istorică ar fi existat, personal m-aș fi ferit să dau o coloratură intens celebrativă unei zile care nu are (tot obiectiv vorbind) cum să le placă ungurilor. E ca și cum moldovenii și-ar fi ales
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Cesereanu se situează cu această carte, măcar în intenție, undeva între Cărtărescu și autoarea Exuviilor. Deocamdată însă, nerelevant! Îi lipsește acel feeling inefabil care face pagina să vibreze. E mult artificial care sufocă senzualul. În câteva cuvinte, trei cărți distincte alipite forțat - având ca alibi imperfect principiul fragmentarismului postmodern -, cu o coerență doar stilistică, căci povestea liant lipsește nemotivat. Naratoarea părții finale pur și simplu nu poate fi aceeași cu cea din primele două, iar o posibilă metamorfoză nu-și găsește
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
subordinea primului ministru. Care au fost motivele acestei schimbări? - Secretariatul de Stat pentru Culte are o istorie veche cât statul român, așadar mai mult de un secol și jumătate. De-a lungul timpului politica religioasă a statului român a fost alipită fie învățământului public, fie culturii și artelor, însă în această istorie lungă tendința a fost, indiferent de natura regimului politic, aceea de a lăsa o oarecare autonomie instituției care se ocupa de viața religioasă. Vreau doar să aduc în discuție
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
în revista "La Révolution surréaliste", în decembrie 1926) la o broșură semnată A.D. (alias Pierre Naville), care punea în chestiune tocmai fragilitatea acestei comunicări, Fondane îi sesizează contradicțiile, cu începere chiar de la sloganurile suprarealiste ce proclamau libertatea absolută a spiritului. "Alipindu-se celei de a III-a Internaționale după programul marxist - scrie el -, acceptând o altă experiență, un alt destin al spiritului decât cel trăit de suprarealism - nu va fi obligat el, oare, să-și scoată pălăria în fața lumii evenimentelor, pentru
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
mărginite, ceea ce ar fi ca și cum pentru propriile erori, ne-ar plăcea să găsim alți vinovați. Căci mulți dintre noi preferă mai degrabă să nu recunoască anume deznodăminte decât să măsoare și să palpeze puterea legăturilor, a nodurilor și verigilor ce alipesc discret, enigmatic un fapt de altul în ordinea unor temeiuri ale dezinteresului față de arta sunetelor. O artă care în copilăria ei nu zeflemisea și nu se sulimenea niciodată; în schimb, se emoționa în fața gingășiei și grației necăutate, simțindu-se atrasă
... și termodinamică by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12385_a_13710]
-
ți se amestecă în păreri, de nu le mai desparți, ca o bucățică de zahăr sau de chinină în apa călîie, de ceai. Închizi cartea, făcînd drum cu lingurița în licoare, și-ți făgăduiești s-o mai deschizi, s-o alipești, de fapt, la lista ta de, cîte mai sînt, tabieturi. Între timp, viața ei, de obiect mititel și albastru, pîlpîie mai departe în clar-obscur, ca luminile înnorate în arcanele cerului, ,stăpînă peste timpi și roabă nimănui"... Petru Creția, Norii, Humanitas
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
prin străzile pline de lume, până la insula Vasili. în jurul lor, mulțimea se bucura și râdea, striga glume și sporea binecuvântările comice. Bufonii din escortă erau împopoțonați cu măști și executau tumbe pentru a menține veselia publicului. La această procesiune se alipiseră și saltimbanci cu urșii și maimuțele lor savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
căutare, poetul își autentifică încă o dată originea în vechiul cărturar : "Născut aici, în țara cu mituri titanide, / Strămoș al meu, Dimitrie Philippide" și se arată mîndru că moșu-său, întîiul, a dat țării de adopție numele de România: "Te-ai alipit de țara ce-ți dete adăpost / Și-n scris întîia oară zicîndu-i România / Și dîndu-i clar, tu cel dintîi în lume, / Firescul și cuprinzătoru-i nume". Tatăl poetului nu-și reneagă nici el obîrșia. Dimpotrivă. În monografia lui Iorgu Iordan dedicată
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
tale era proaspătă ca o ramură vie. Era o graniță fluidă, oamenii Încă nu se obișnuiseră cu ea și treceau noaptea dintr-o parte Într-alta, dintr-un sat Întraltul, dinspre cel care rămăsese În România spre cel care fusese alipit URSS-ului, folosind tot felul de tertipuri. Atașau, de pildă, bocancilor, copite retezate de porc, de cal sau de vacă și treceau dintr-o parte În alta. Grănicerii, când vedeau urmele lor spuneau: a trecut un porc sau a trecut
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
de suflet. Cu iubire și duioșie părintească se adresează Sfântul Grigorie penitenților, lansându-le afabile exortații la mărturisire verbală și chemându-i sub tratamentul său duhovnicesc: „Vărsați Înaintea mea lacrimi amare și multe și voi vărsa și eu cu voi. Alipiți-vă cu tristețe de un slujitor al Bisericii și Încredeți-vă În el ca Într-un părinte ... Preotul se Întristează de păcatul fiului său duhovnicesc, cum s-a Întristat Iacob la vederea hainei iubitului său Iosif. Trebuie să vă Încredeți
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
naratorul: "...nici pînă astăzi nu știu dacă astfel se chema într-adevăr..." - dar asta nu contează; contează doar faptul că-i îngăduie speculații genealogice despre "numele de neam al zvăpăiaților conți de Oxford, după stingerea cărora a fost cules și alipit la cel de Beauclerck de stuarții de mîna stîngă, ducii de Saint-Albans" (p. 39). Singura scrisoare pe care naratorul spune că a primit-o de la sir Aubrey, fusese închisă cu o "pecete de ceară albastră: un sfinx culcat în mijlocul panglicei
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
care-și cîștigase cu greu independența să lupte alături de Austria, monstrul devorator al popoarelor mici. Mai mult chiar decît atît, ar fi fost o trădare, căci românii din Transilvania răpiți împreună cu teritoriul lor de către Imperiu visau de secole să se alipească celor din principate. Carol era neamț din neamul Hohenzollern. Dar de buna lui credință nu se îndoia nimeni. Chiar dacă nu-și uitase originea, domnea de peste patruzeci de ani. Îi biruise pe turci. Condițiile geografice ca și nenumăratele pronosticuri în legătură cu deznodămîntul
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
s-a expatriat în jurul lui 1970) erau mai convinși decît poeții și prozatorii vremii de importanța unei joncțiuni cu momentul 1947 și cu supraviețuitorii acestuia. Să deschid o nouă paranteză. De fapt nu era chiar atît de ușor să te alipești tradiției antebelice. Și anume pentru că supraviețuitorii acelei "serii" n-au dat lucruri care să le sporească statura după 1945. Nici Arghezi, nici Blaga, nici G. Călinescu, nici Perpessicius, nici Galaction, nici Sadoveanu nu apar schimbați semnificativ de ultimele lor decenii
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului „...Mai întâi de toate să știți că fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. „...Mai întâi de toate să știți că fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
acum” neiluminată și ... Citește mai mult „...Mai întâi de toate să știți că fără unire nu vom dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal... Să stați cu mare putere de strajă intereselor naționale. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru. Să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâtea până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum noi
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Prut, sau ridicat la înălțimea înaintașilor, prin culminarea legiferării limbii române, ca să revină în Basarabia la ea...acasă (că și tricolorul și leul monedei). Ce mai trebuie făcut că Basarabia să reajunga în România? Vitalia Pavlicenco: Nimic din ce este alipit artificial la ceva nu rezistă în timp, prcum nimic din ce e desprins artificial și cu forța nu rezistă. Ca să fim cu adevarat liberi - pentru că încă nu suntem, trebuie să avem legea în capul mesei, să avem un autentic pluralism
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
formol, vestea morții unui poet: ,A MURIT ÎN SPITAL POETUL VENIAMIN LOVIT DE-UN CAL DE CURSE PENSIONAR PE NUME MON POMPON VÎNDUT PENTRU SALAM, DAR ÎN ULTIMA OR| TRANSPORTA C|RU}E CU VAR." O caravană aseptică, la care alipesc vagoane și avangarda, care tocește sentimentul, întinzîndu-l disperat, și prozaismul de ieri, de azi, de totdeauna, care dă mutrele și locurile cu ieftină vopsea gri, înghite o lume care ține, cu patimă, de petele ei de culoare. Pe care i
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
tot. Nu putem, însă, să nu recunoaștem că Timișoara a cunoscut în ultima perioadă o oarecare stagnare, nereferindu-ne aici la populație, în vizibil regres față de deceniul trecut. Exemplificând, ultimul cartier al orașului - Ciarda Roșie -, fosta circă X , s-a alipit municipiului în 1952, ceea ce înseamnă cu mai bine de trei decenii în urmă. O stagnare, așadar, dar una doar de moment, ne asigură edilii timișoreni, deoarece nu peste multă vreme intravilanul va fi mult extins, cel puțin în zona de
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
Municipalitatea a finalizat Studiul de fezabilitate intitulat „Amenajare acces pentru persoane cu handicap în Primăria Timișoara“. Proiectul vizează realizarea unui lift pentru persoane, care să îndeplinească condițiile de transport pentru cei cu dizabilități. Puțul liftului va fi o construcție independentă, alipită la fațada posterioară a clădirii Primăriei și va deservi parterul, etajele I și II, mansarda. La realizarea proiectului, arhitectul șef Radu Radoslav a ținut cont, pe lângă elementele tehnice, de stilul arhitectural al clădirii pentru a compune o structură definitivă fără
Agenda2003-45-03-45-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281674_a_283003]
-
care ni se impun, dar și în care ne complacem să trăim. Putem oare să avem o viață creștină, spurcându-ne mintea cu imaginile deșănțate din reviste, ziare și televizor? Mai poate oare supraviețui familia, atâta vreme cât soțul sau soția se alipesc cu inima și cu simțurile de idolii micului ecran și cumpără televizor separat în camera copiilor? Avem oare dreptul să mai cerem de la Dumnezeu o soartă mai bună pentru copiii noștri, dacă noi înșine nu ne străduim să le fim
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
străinătate, copiii sunt educați de mass-media, societatea fiind intoxicată de "necinste, răutate, invidie, egoism și neîncredere". Nu punem în lucrare și nu folosim ceea ce Dumnezeu ne dăruiește, nu dorim darurile Sale plătite cu scumpul Sânge al Fiului Său, ci ne alipim de bunurile și plăcerile trecătoare ale acestei lumi, jignind bunătatea Dăruitorului nostru. Necinstea, răutatea, invidia, egoismul, neîncrederea intoxică societatea noastră. Tinerii noștri sunt acum educați de mass-media, părinții lor sunt plecați să își câștige existența în alte țări", se arată
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]