13 matches
-
versuri situate deasupra metaforei, ignorând orice fel de alambic posibil» - ceea ce se revelează la Nichita Stănescu drept «tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitor» (ibid). Din această perspectivă amendează „poezia primitivă“, într-o „limbă (poetică) de tip fonetic“, aliterativă («Prin vulturi vântul viu vuia»), ori poezia morfologică a luciului de tip arghezian («Logodnică de-a pururi, soție niciodată»), poezia sintactică de tip arghezian («Trei sau patru-n mal pescari») și barbian («Ion Barbu este desăvârșit în această structură») etc.
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă, prin vocala mijlocie anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă -n-, din când, întreaga, plânsem, ci și prin „chiasmarea fonetică
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
mai scurtă și mai convingătoare recomandare pe care am citit-o până acum. Comit o indiscreție pentru că v-o dezvălui, dar nu am nici talentul, nici concizia semnatarului pentru a v-o descrie pe Andreea: Dragă Dragoș, Adresarea sună foarte aliterativ, dar nu mi-am putut da peste mâna. Lumea fiind mai mică decât ne închipuim, am aflat că ai nevoie de o asistentă personală. Ți-o recomand pe Andreea Popescu, pe care se întâmplă s-o cunosc. Nu cred că
Am o poveste pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82451_a_83776]
-
Codexul Nowell” cuprinde o parafrazare biblică care vine imediat după Beowulf, ea numindu-se "Judit". Este o repovestire a "Cărții lui Judit". Nu trebuie confundată cu omilia "Judit" a lui Ælfric de Eynsham, care repovestește aceeași poveste biblică în proză aliterativă. "Cartea Psalmilor" 51-150 s-a păstrat, ea urmând după o versiune în proză a primelor 50 de psalmi. Se crede că a existat un set complet de "Psalmi ai lui David", dar numai primii 150 s-au păstrat. Există o
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
au fost câștigătorii Premiului Nobel, Knut Hamsun și Sigrid Undset. Cele mai timpurii exempluri păstrate de literatură nordică veche sunt poemele eddice. Dintre acestea, cele mai vechi probabil sunt cele compuse în secolul IX timpuriu conform tradiției pangermane de versul aliterativ. Atunci, datorită scalzilor precum Brăgi Boddason sau Țjóðólfr de la Hvinir au apărut și primele pilde ale poeziei scaldice. Această tradiție a continuat peste secolul X, fiind dezvoltată de către poetul Eyvindr Skáldaspillir. La sfârșitul secolului X, tradiția a început să dispară
Literatura norvegiană () [Corola-website/Science/312449_a_313778]
-
telurică sau abstracțiune și înecarea, ca reducție/ exhaustie a teluricului și acvaticului." (p. 207) Pentru Barbu, poezia devine un fenomen supralingvistic întrucât el pariază pe vers, nu pe cuvânt. În cheie fenomenologică, In memoriam nu mai e un simplu joc aliterativ, ci devine o reducție infralingvistică prin care Barbu aspiră la El Gahel. Harfele răsfirate trimit la Orfeu, pe care Barbu îl asociază cu Narcis, cel care taie cu privirea "pe înecarea cirezilor agreste". Codreanu respinge și interpretarea potrivit căreia "jocul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
lîngă tractor" (computergames.ro); " Eu m-am îmbătat ca prostu', m-am suit în căruță ș-am adormit, bun bazat că tu mă duci acasă! (Florin Lăzărescu, liternet). La efectul comic al formulei din urmă contribuie desigur și un joc aliterativ, ca și în îmbinarea băiat bazat (,de ce te dai Ťbăiat bazatť?", bolero.ro). Succesul lui bazat se explică probabil și prin rolul pe care îl joacă neîncrederea în relațiile competitive din mediul în care se dezvoltă limbajul argotic; cuvîntul exprimă
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
a aruncat pe piată tiribombă impozitului forfetar, care nu numai că nu a dus la încasări suplimentare, dar le-a și diminuat" (amosnews.ro). Instabilitatea semantica a cuvântului e așadar destul de mare, dar nu surprinzătoare: atât formă (cu sonoritatea să aliterativa și spectaculoasă), cât și sensul (de "obiect învârtitor") contribuie la a-l transforma în substitut expresiv pentru obiectele, acțiunile sau persoanele necunoscute sau nedemne de încredere, tratate cu ironie sau suspiciune.
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
Trăim în lumi paralele, virtuale și, prin asta, potențial viitoare, de unde cunoașterea devine imposibil de transmis ("Cu ochii larg deschiși II"). Fiind un joycean la nivelul expresiei poetice (în multe dintre texte), traducerea în română pierde pe drum, inevitabil, invențiile aliterative semnificative de genul "A-cross is a-stare a-new", unde "cratima" (hyphen) readuce (generativ) limba engleză spre izvoarele ei istorice. Versul, care definește vocea creatorului vorbind din interior, nu spune nimic în română prin traducerea "Crucea mă pironește din nou", un
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
lug.ro). în schimb, cîte cineva e convins că denumirea normală este leu greu, cealaltă fiind populară: "în Ťleul nouť, cum îi spun țăranii leului greu" (Jurnalul Național). Sintagma leu greu își justifică succesul prin caracterul ei deopotrivă metaforic și aliterativ. Funcția poetică a limbajului (din schema comunicării în versiunea lui Roman Jakobson, despre care studenții facultăților filologice aflau în primele cursuri de lingvistică generală și care acum a intrat și în manualele de clasa a IX-a) nu încetează să
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
numesc eu „proză poetică“. Tragem pe dreapta la un birt de pe marginea drumului, în Dover, New Jersey, exact în clipa când Toleranța se apucă să-i apere pe negrotei pentru felul cum miros. Sunetul propriei mele retorici umaniste, milostive, latinizate, aliterative, umflată până la irecognoscibil de Thesaurus-ul Roget (primit cadou de la soră-mea, de ziua mea) - plus acești zori de ziuă și faptul că asist și eu la acești zori - plus tipul plin de tatuaje de la tejghea, căruia Morty îi zice „Șefu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cei mai importanți continuatori îi menționam pe Layamon și Mannyng. 1139 Henry Huntingdom preia povestea regelui Lear. 1155 Robert Wace (1115-1183), poet anglo-normand, introduce povestea regelui Lear în Român de Brut. 1200 Layamon, poet englez, scrie o cronică în vers aliterativ intitulată The Brut, o istorie a Angliei care nu era altceva decît o imitație, amplificata, a lucrării lui Wace, Brut d'Angleterre. Istoria conține și legendă regelui Lear. 1260-1300 Robert of Gloucester, cronicar englez, relatează în versuri evenimentele de la începuturile
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]