36 matches
-
trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să mă-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
ghirlande, clopoței, ceramică de Horezu, produse ecologice din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuică, palincă, vin fiert și multe altele. Casa lui Moș Crăciun Casa lui Moș Crăciun va fi deschisă în perioada 1 - 24 decembrie, în intervalul orar 11:00 - 13:00 și 17:00 -22:00 și reprezintă
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vă așteptam! a răspuns Costache. Si bine faci, Costache, pentru că ni s-o cam lipit burta de spinare... Așezați vă numai la masă și vă trece foamea îndată. Măriuța tocmai pregătea niște jumări cu ou, iar în cuptor se rumenesc alivencile. Nu mai spune, Costache, că leșin de poftă. Până una-alta, dă-te ncoa’, că am să-ți șoptesc ceva - l-a chemat moș Dumitru. Crâșmarul s-a apropiat repejor și a aplecat urechea către moș Dumitru, care i-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
familie, fiind ocupat tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde ne adunam când pregătea ceva deosebit, o alivancă sau un balmoș ciobănesc, fie un tocin din cartofi rași, ori nelipsitele scârjele coapte pe plita încinsă și stinse cu lapte acru sau chișleag. Festinul se-ncheia cu procesiunea ghicitului în bobi de porumb sau fasole. Și mai niciodată bunica
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe tractor - a apreciat Despina.. ― Eu cred că și-au dat seama că sunt un tractorist de soi și merit toată atenția. Ce mai? - a plusat bătrânul râzând. ― Apoi noi nu suntem mai prejos decât „celovecii” și vă tratăm cu alivenci și o bunătate de vin - a intrat În vorbă soția lui Petrică. ― Da’ de unde până unde alivenci? Aici, În târg? - a Întrebat Gruia. ― Eu cred că n-ai luat seama unde te afli. Păi aici nu-i Hanul cercetașului? Apoi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
soi și merit toată atenția. Ce mai? - a plusat bătrânul râzând. ― Apoi noi nu suntem mai prejos decât „celovecii” și vă tratăm cu alivenci și o bunătate de vin - a intrat În vorbă soția lui Petrică. ― Da’ de unde până unde alivenci? Aici, În târg? - a Întrebat Gruia. ― Eu cred că n-ai luat seama unde te afli. Păi aici nu-i Hanul cercetașului? Apoi la un han, de-a lungul vremii trage multă lume. Și iaca că s-a nimerit și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia. ― Eu cred că n-ai luat seama unde te afli. Păi aici nu-i Hanul cercetașului? Apoi la un han, de-a lungul vremii trage multă lume. Și iaca că s-a nimerit și cineva care știe să facă alivenci. Nu-i așa jupâneaso? Spunând acestea, Petrică a prins-o de mijloc pe „jupâneasă” și a strâns-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-o lângă el. ― Mama mea m-a Învățat să fac tot felul de mâncăruri. Ea era una dintre gospodinele satului, care sunt chemate să pregătească mesele pentru nunți, cumătrii sau alte petreceri... Așa că m a Învățat și cum se fac alivencile. ― Apoi cam de multișor n-am mai mâncat eu așa bunătăți - a vorbit tata Toader, gustând dintr o porție... Când fiecare și-a isprăvit bucata din față, bătrânul Hliboceanu a reluat povestea: ― În ziua următoare, nu m-au pus la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tu, numai un pic! La treabă cumătriță dragă, / Că ai de lucru! Nu-i de șagă!” Apoi, poalele-n brâu își pune, / Și-ncepe lemne să adune, Ațâtă focul pe-nserate / Și-ncepe a găti bucate: Face sarmale și plachie / Și alivenci cum doar ea știe; Mai face și o pască mare / Cu ouă și smântână care, De bună ce se dovedea, / De degete ți se lipea; Mai face și alte bucate, / Care de cari mai minunate. Apoi, jeratic a adus / Pe
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși. Unele alimente sunt interzise, au devenit tabu, altele sunt restricționate în perioadele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor Cu gândul la o agapa Rost de carne vrea să facă. Și-i invită-n limuzină Să stea pe bancheta fină Să-i ducă-n miezul pădurii Să le dea de ale gurii. Înghețată, ciocolata, Ba și frișca adevărată Alivenci și friganele Nuci, alune și bezele Bietul lup vorbea de zor Neștiind ca-n viața lor Doar iarbă și fan curat Iezișorii au mancat. Iezii noștri cucuieți Băietei fiind deștepți Că-i viclean știau povestea Doar i se dusese vestea
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
a furat afumăturile din beci. Săracii oameni! Eu aveam de completat un prăpădit de chestionar pompos intitulat: „Problemele sociale ale zonelor de cultură a cartofului”. Nu puteam să le iau, nu puteam să le dau. Apoi a început competiția pentru alivenci, poale-n brâu, balmuș. M-am întors mai rotofeie cu 6 kile. Dacă nu mâncam la careva, era jale. Țin minte ce m-a șocat yes-no în privința mâncării la occidentali. Dacă apucai să spui: no, thanks, nu-ți mai dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel și de hâtrul bunic vâlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuți roate pe plită, bureții, laștele, gulașul și sălvăița din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci și creveți etalat de Gabriel Liiceanu, ori te lași umilit de mărturisirea Gretei Tartler („eu, care nu mai mănânc carne de la 28 de ani, decât de Paști și de Crăciun“), pretutindeni ai ocazia să înțelegi în ce măsură „rezistența prin cultură“ și-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un ou roșu de lemn. Atunci l-am pârât la mama, care, după ce s-a gândit un pic zâmbind, a decis ca Ghiță să dea, drept pedeapsă, toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marele sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
sa sărăcie. Mămăliga, afirmă Mihai Lupescu, „e temelia hranei țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care cuprinde toate felurile de mâncări, și sorbitura, sorghitură, care cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea de păpușoi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
compoziția până la omogenizare. După omogenizare se adaugă ușor albușurile bătute spumă. Compoziția se toarnă într-o tavă unsa cu resturi de unt și tapetata cu pesmeți. Tavă se introduce în cuptor și se lasă la foc potrivit. După coacere alivencii se porționează și se servesc cu smântână. Ingrediente pentru 10 porții: 800 g făină 800 g brânză de vaci 6 ouă 50 g zahăr 400 g smântână 200 g unt 20 g sare Mod de preparare: Făină se amestecă cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
din aroma respectivă, astfel încât toate turtele sa fie cuprinse în zeamă și julfa care s-a ridicat deasupra. Se dă la rece și se servește a doua zi. Peste turtele cu julfă se poate pune și miez de nucă măcinat. Alivancă moldovenească (rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de vaci, * 2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
80 grame unt, sare și praf de copt. Se unge tava cu restul untului, se toarnă compoziția în tavă și se coace în cuptor, la început la un foc iute și se continuă coacerea la un foc mic. Sfaturi: când alivanca este gata, se scoate din cuptor, se porționează și se servește cu smântână amestecată cu restul de zahăr. Timp preparare: 30 minute. Poale în brâu (rețetă din zona Cucuteni, Iași) INGREDIENTE: * 1 kg făină, * 250 grame zahăr, * 60 grame drojdie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
când pleca de acasă era problema focului, și aceasta din cauză că toate construcțiile din curte erau acoperite cu stuf și paie. Tot din primii ani îmi reamintesc cu câtă bucurie așteptam să vină sămbăta și duminica, când mama pregătea pâinea, plăcinte, alivenci și alte preparate pentru ca duminica să nu gătească și să putem merge la biserică. Bucuria era mare căci în acele zile serveam masa împreună, mergeam în vizită, făceam plimbări la câmp, la vie sau grădina de zarzavat ; la pădure unde
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]