36 matches
-
ghirlande, clopoței, ceramică de Horezu, produse ecologice din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuică, palincă, vin fiert și multe altele. Casa lui Moș Crăciun Casa lui Moș Crăciun va fi deschisă în perioada 1 - 24 decembrie, în intervalul orar 11:00 - 13:00 și 17:00 -22:00 și reprezintă
De 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor de iarnă! by http://www.zilesinopti.ro/articole/14195/de-1-decembrie-primaria-capitalei-da-startul-sarbatorilor-de-iarna [Corola-blog/BlogPost/96797_a_98089]
-
de Paște, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască și fructe. La cină s-au servit ouă roșii, supă țărănească, șalău rece, sos de maioneză, pască și fructe. Tot cu ocazia Paștelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldovenești, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie și cafea iar, la cină, un borș de miel, miel pane cu cartofi, salată și pască. După cum vedeți, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui. Ce
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
de Horezu, produse ecologice din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, înghețata la butoi, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuica, palinca, vin fiert și multe altele. Când sosește Moș Crăciun în târg Casa lui Moș Crăciun vă fi deschisă în perioada 1 - 24 decembrie, în intervalul orar 11,00 - 13,00 și 17,00 - 22,00
Luminile de sărbători, aprinse în Capitală odată cu deschiderea Târgului de Crăciun by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104152_a_105444]
-
tu, numai un pic! La treabă cumătriță dragă, / Că ai de lucru! Nu-i de șagă!” Apoi, poalele-n brâu își pune, / Și-ncepe lemne să adune, Ațâtă focul pe-nserate / Și-ncepe a găti bucate: Face sarmale și plachie / Și alivenci cum doar ea știe; Mai face și o pască mare / Cu ouă și smântână care, De bună ce se dovedea, / De degete ți se lipea; Mai face și alte bucate, / Care de cari mai minunate. Apoi, jeratic a adus / Pe
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448869997.html [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
lor Cu gândul la o agapa Rost de carne vrea să facă. Și-i invită-n limuzină Să stea pe bancheta fină Să-i ducă-n miezul pădurii Să le dea de ale gurii. Înghețată, ciocolata, Ba și frișca adevărată Alivenci și friganele Nuci, alune și bezele Bietul lup vorbea de zor Neștiind ca-n viața lor Doar iarbă și fan curat Iezișorii au mancat. Iezii noștri cucuieți Băietei fiind deștepți Că-i viclean știau povestea Doar i se dusese vestea
CAPRA CU TREI IEZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Capra_cu_trei_iezi.html [Corola-blog/BlogPost/354194_a_355523]
-
noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din aroma respectivă, astfel încât toate turtele sa fie cuprinse în zeamă și julfa care s-a ridicat deasupra. Se dă la rece și se servește a doua zi. Peste turtele cu julfă se poate pune și miez de nucă măcinat. Alivancă moldovenească (rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de vaci, * 2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
80 grame unt, sare și praf de copt. Se unge tava cu restul untului, se toarnă compoziția în tavă și se coace în cuptor, la început la un foc iute și se continuă coacerea la un foc mic. Sfaturi: când alivanca este gata, se scoate din cuptor, se porționează și se servește cu smântână amestecată cu restul de zahăr. Timp preparare: 30 minute. Poale în brâu (rețetă din zona Cucuteni, Iași) INGREDIENTE: * 1 kg făină, * 250 grame zahăr, * 60 grame drojdie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
compoziția până la omogenizare. După omogenizare se adaugă ușor albușurile bătute spumă. Compoziția se toarnă într-o tavă unsa cu resturi de unt și tapetata cu pesmeți. Tavă se introduce în cuptor și se lasă la foc potrivit. După coacere alivencii se porționează și se servesc cu smântână. Ingrediente pentru 10 porții: 800 g făină 800 g brânză de vaci 6 ouă 50 g zahăr 400 g smântână 200 g unt 20 g sare Mod de preparare: Făină se amestecă cu
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
târg. Mătușa Ileana și moș Toader din Armășoaia scoaseră niște plăcinte „poale-n brâu”, cu brânză de vaci, frumos crescute și rumene, de-ți venea să lași totul și să te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cheșchet, vro plachie, vro musaca, vro capama, vro paclava... vro ciulama... bucate creștinești... sănătoase și ușoare... unde!... șede toată ziua pe tandur, la tauletă, și din blanmanjele, din bulionuri, din garnituri nemțești nu mă slăbește... Auzi?... blanmanjele?... bulionuri?... Borș și alivenci... că cu astea am crescut în casa părintească...“ Nici un domeniu al vieții cotidiene, odată inițiat procesul de modernizare, n-a întârziat să intre în sfera controverselor conjugale. Se va spune poate că, întotdeauna și pretutindeni, noul le-a atras mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
când pleca de acasă era problema focului, și aceasta din cauză că toate construcțiile din curte erau acoperite cu stuf și paie. Tot din primii ani îmi reamintesc cu câtă bucurie așteptam să vină sămbăta și duminica, când mama pregătea pâinea, plăcinte, alivenci și alte preparate pentru ca duminica să nu gătească și să putem merge la biserică. Bucuria era mare căci în acele zile serveam masa împreună, mergeam în vizită, făceam plimbări la câmp, la vie sau grădina de zarzavat ; la pădure unde
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși. Unele alimente sunt interzise, au devenit tabu, altele sunt restricționate în perioadele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să mă-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel și de hâtrul bunic vâlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuți roate pe plită, bureții, laștele, gulașul și sălvăița din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci și creveți etalat de Gabriel Liiceanu, ori te lași umilit de mărturisirea Gretei Tartler („eu, care nu mai mănânc carne de la 28 de ani, decât de Paști și de Crăciun“), pretutindeni ai ocazia să înțelegi în ce măsură „rezistența prin cultură“ și-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
sar, altele refuză. Urmează apoi petrecerea. În funcție de situația financiară a cumătrilor-gazdă, cumătria poate fi în aceeași zi cu scăldăciunea sau în altă duminică. La cumătrie se serveau bucate tradiționale. Dacă era post: - Găluște cu crupe; - Plăcinte cu cartofi sau varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un ou roșu de lemn. Atunci l-am pârât la mama, care, după ce s-a gândit un pic zâmbind, a decis ca Ghiță să dea, drept pedeapsă, toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
familie, fiind ocupat tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde ne adunam când pregătea ceva deosebit, o alivancă sau un balmoș ciobănesc, fie un tocin din cartofi rași, ori nelipsitele scârjele coapte pe plita încinsă și stinse cu lapte acru sau chișleag. Festinul se-ncheia cu procesiunea ghicitului în bobi de porumb sau fasole. Și mai niciodată bunica
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ciuperci (șampioane) și smântână; c) Toci, papanași din cartofi cruzi pudrați cu zahăr. Merge un vin de Cotnari numit „Voevodal“, la pește. Joi: a) Sufleu umplut cu cașcaval și șuncă de Praga; b) Gutui cu carne cu sos caramel; c) Alivancă moldovenească, servită cu smântână. Merge un vin sec ușor numit „Blanch de Cotnari“. Vineri: a) Borș moldovenesc cu păstăi, mazăre, varză etc.; b) Broccoli cu orez; c) Vărzări din aluat dospit moldovenești. Merge o „Fetească albă de Cotnari“. Sâmbătă: a
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
frecată se ung cu ea toate cele 4 foi de bezea, inclusiv foaia de deasupra. Îmbrăcăm apoi tortul cu frișcă și radem în ploaie ciocolată din belșug. Este un tort foarte rafinat - deosebit de gustos. Este tortul preferat. Rețeta nr. 3 Alivancă gen sufleu moldovenească Ingrediente: 500 g brânză de vaci, 4 ouă, 3-4 linguri de făină de mălai grisat, 2 linguri rase de făină albă, ½ cană de smântână. Pentru uns deasupra ne trebuie: g smântână bine îndulcită, 1 lingură unt de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de familie. De multe ori, dacă te interesai de o anumită familie, riscai să n-o găsești, dar în schimb, dacă îi spuneai porecla, imediat ți se spunea unde-o găsești. Din mulțimea poreclelor existente aș aminti câteva: a babei, alivancă, opinci, curea lată, obială, costân, biceaplumb, franțuzu’, dârlău, germanul, motănaș, fieraru, lemnaru, chișleac și multe altele. Dacă am analiza mai amănunțit originea numele de familie, am constata că pe lângă cele moldovenești sunt și de alte nații ca: Șaidel este germană
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]