109 matches
-
un menuet grațios și Gigue - cu care Bach încheie exuberant această suită. Angela Hewitt și-a exprimat preferința pentru Loure din a doua suită interpretată după Tocată - French Suite No.5 în G Major BWV 816 - alcătuită din șapte piese (Allemande, Courante, Sarabande, Gavotte, Bourrée, Loure, Gigue). Ea consideră Loure un dans teatral, un Gigue lent. Nouă celor care am ascultat această parte a suitei, ni s-a părut o reverie, ca și cum am fi privit un apus de soare și am
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Bach_si_debussy_in_interpret_vavila_popovici_1361738307.html [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
avânt et après la nationalisation de la production cinématographique de 1948, ainsi que des fonds détenus par leș salles de projection locales. Leș trois premières éditions ont présenté dans l'ordre l'avant-garde française, celle de la Russie soviétique et leș avant-gardes allemande et hollandaise. Artistes: Tristan Tzara, Marcel Janco, Paul Celan, Petre Solomon Curateur: Igor Mocanu Organisateurs: La Cinémathèca Eforie, Leș Archives nationales des filmes de la Roumanie Lieu: Cinemateca Eforie, Sala „Jean Georgescu” (Str. Eforie 2, București) Dates: Mercredi, 26 marș, et
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_1398250791.html [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
GEORGE ENESCU”: Andrei Olaru - cls. a VIII-a - pian (F.Schubert - Impromptu op.142, nr.3 în Si bemol major), Profesor coordonator Gabriela Enasescu; Leon Mladin - cls.a IX-a - vioară (J.S.Bach - Partita a II-a în re minor - Allemanda si Courente), Profesor coordonator Laurențiu Beldeanu (cu sprijinul d-nei prof. Mihaela Tomescu, Președintele Fundației „Remember Enescu” și Maria Isabel Ștefan de la Sc. Generală 142 care va recita poeziile: „AM VĂZUT DOI OCHI” și ”MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI” iar actrița Camelia
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395641391.html [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
D15 Adagio - Presto - Con gravità mà non grave - Allegro Georg Friedrich Händel (1685-1759): Sonata in A minor op. 1/4 HWV 362 Larghetto - Allegro - Adagio - Allegro Johann Sebastian Bach (1685-1750): Suite for violoncello solo in G major BWV 1007 Prelude - Allemande - Courante - Sarabande - Menuett I&II - Gigue Christoph Graupner (1683-1760): Triosonata in B flat major for recorder, viola d´amore and basso continuo GWV 217 Largo - Vivace - Largo - Vivace intermission Johann Georg Pisendel (1687-1755): Sonata in E minor for violin and
Ansamblul Baroque Transylvania la Festivalul Bach Love Spring Days by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105570_a_106862]
-
Conseil autonome de l'enseignement communautaire - Autonome Raad van het Gemeenschapsonderwijs, - Radio et télévision belges, émissions néerlandaises - Belgische Radio en Televisie, Nederlandse uitzendingen, - Belgisches Rundfunk- und Fernsehzentrum der Deutschsprachigen Gemeinschaft (Centre de radio et télévision belge de la Communauté de langue allemande - Centrum voor Belgische Radio en Televisie voor de Duitstalige Gemeenschap), - Bibliothèque royale Albert Ier - Koninklijke Bibliotheek Albert I, - Caisse auxiliaire de paiement des allocations de chômage - Hulpkas voor Werkloosheidsuitkeringen, - Caisse auxiliaire d'assurance maladie-invalidité - Hulpkas voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekeringen, - Caisse
jrc2183as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87335_a_88122]
-
amended, and Section 94, Finance Act 1973 as amended) ITALIA * Tassa sulla circolazione degli autoveicoli TU delle leggi sulle tasse automobilistiche approvato con DPR n. 39 del 5 febbraio 1953 e successive modificazioni LUXEMBURG * Taxe sur les véhicules automoteurs Loi allemande du 23 mars 1935 (Kraftfahrzeugsteuergesetz) maintenue en vigueur par l'arrêté grand-ducal du 26 octobre 1944, modifiée par la loi du 4 août 1975 et les règlements grand-ducaux du 15 septembre 1975 et du 31 octobre 1975 OLANDA * Motorrijtuigenbelasting (wet
jrc828as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85966_a_86753]
-
en inglés. DA Formularen kan udfyldes på tysk eller engelsk. DE Das Formblatt kann în deutscher oder englischer Sprache ausgefüllt werden. EL EN The form may be compiled în German or English. FR Le formulaire peut être complété en langue allemande ou anglaise. IT Îl modulo può essere compilato în tedesco o în inglese. NL Het formulier mag în het Duits of în het Engels worden ingevuld. PT O formulário pode ser preenchido em alemăo ou em inglês. FI Vakiolomake voidaan
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
și dansurile de curte, specifice timpului. Dintre piese muzicale numite dansuri se remarcă ca fiind cele mai apreciate acelea ce au fost compuse în stilul dansurilor populare mai larg răspândite, și care au servit totodată ca sursă de inspirație compozitorilor: allemande, bourreé, gigue și sarabande. O listă a câtorva dansuri de curte, foarte la modă în Franța anilor 1720 - 1770 este următoarea: De remarcat este că aceste dansuri, ca forme de mișcare armonioasă ale corpului uman, coincid ca nume (și ca
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
la fel și Partitele (suitele germane, 1726-1731). Suitele franceze (1706-1722) vădesc influența elegantului stil francez și conțin, ca și cele engleze (1706-1725), piese provenite din dansuri, ca și partitele. Dar Bach nu se rezumă numai la cele patru dansuri tipice: allemanda, couranta, sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III-a). Aceleași probleme pun Suitele pentru violoncel solo (1720), în care valorifică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
mișcările, s-au individualizat. Au apărut forme noi și s-au creat succesiuni tipice, în care un dans lent, binar, era urmat de altul rapid, ternar. În felul acesta, a luat naștere suita, care consta din în patru părți fixe: "allemanda, couranta, sarabanda" și "giga". În vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
de a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iași, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Timotei Cipariu, București, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franțuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a. Practic, în fondul
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
pe câteva planuri concomitent”. Școala Franco-Flamandă A doua Școală neerlandeza: sec XVI Italia Franța Anglia Barocul muzical are 3 perioade: -incipient -median -tîrziu Caracteristici: Suita baroca este caracterizată prin contrast tematic și unitate tonală.Ea este formată din dansuri:sarabanda,allemanda,giga,courantă,rondeau,bouree,poloneză. Concertul din această perioadă se numește grosso și are două grupe de instrumente:soli și tutti. Sonata este de două feluri: Preludiul are plan tonal inconstant Fugă este monotematica iar că structura se împarte în
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
Hofmeister Leipzig). Vom reproduce câteva exemple, pentru a arăta până la ce aberații a putut ajunge aplicarea dogmatică a concepției anacruzice, ca o idee fixă, în comparație cu Urtext-ul îngrijit de Kurt Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4 timpi Împărțirea contra naturii a măsurii de 4/4 în jumătăți (procedeu folosit de editor și în Preludiu), pentru a putea fragmenta anacruzic arpegiile
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pentru a arăta până la ce aberații a putut ajunge aplicarea dogmatică a concepției anacruzice, ca o idee fixă, în comparație cu Urtext-ul îngrijit de Kurt Soldan în 1937. Ex.4: J.S.Bach: Partita I Sib major, Allemande a.Urtext b.ed. Germer Allemanda se înscrie, prin definiție, într-o structură metrică de 4 timpi Împărțirea contra naturii a măsurii de 4/4 în jumătăți (procedeu folosit de editor și în Preludiu), pentru a putea fragmenta anacruzic arpegiile frânte (distribuite arbitrar între cele 2
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
din viața publică. Elisabeta era așa încântată de soțul ei încât, spre amuzamentul general, nu ezita să-l sărute în fața altora. Totuși, regele avea o relație de mult timp cu Marie Touchet, care a rostit: "Nu mă sperie nemțoaica" ("L'allemande ne me fait pas peur") Regele s-a întors în scurt timp la metresa lui, încurajat de mama lui, regina Ecaterina, care s-a asigurat că noua noră era ținută departe de treburile de stat. Deși nu au fost niciodată
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
Joseph (1962), La Fausse Conscience. Essai sur la réification, Paris, Minuit. NISBET Robert (1984), La Tradition sociologique (vezi mai ales capitolul VII, pp. 327-386), trad. fr., Paris, PUF (prima ediție americană: 1966). VANDENBERGHE Frédéric (1997), Une histoire critique de la sociologie allemande. Aliénation et réification. Tome I: Marx, Simmel, Weber, Lukács, Paris, La Découverte/MAUSS. Φ ALTERITATE, Conflict, DOMINAȚIE, Stratificare Alofobietc "Alofobie" Φ Metisaj, RASISM Alteritatetc "Alteritate" Substantivul „alteritate” pare a desemna o calitate sau o esență, esența „celuilalt”. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Hachette. DUPRAT Gérard (coordonator) (1980 și 1983), Analyse de l’idéologie, 2 vol., Paris, Galilée. MANNHEIM Karl (1956), Idéologie et utopie, trad. parțială În lb. franceză, Paris, Rivière (prima ediție germană: 1929). MARX Karl și ENGELS Friedrich (1968), L’Idéologie allemande, trad. fr., Paris, Ed. sociales (prima ediție germană: 1845-1846). RICŒUR Paul (1997), L’Idéologie et l’utopie, Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, Religie, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ierarhie (principiulî)tc "Ierarhie (principiul ~)" Φ Castă, DREPT ȘI CULTURĂ, Stratificare Incivilitățitc "IncivilitĂȚi" Conform politologului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Diversitatea abordărilor nu este semnul unei confuzii generalizate: ea trebuie mai curând atribuită caracterului nodal al fenomenului considerat. A. R. & DUMONT Louis (1983), Essais sur l’individualisme. Une perspective anthropologique sur l’idéologie moderne, Paris, Seuil. ă (1991), L’Idéologie allemande. France-Allemagne, et retour (Homo Aequalis II), Paris, Gallimard. FERREOL Gilles (2002), „Nation et affirmations identitaires: regards canadiens”, Documents pour l’enseignement économique et social, nr. 130, decembrie, pp. 80-86. GEERTZ Clifford (1963), „The Integrative Revolution. Primordial Sentiments and Civil Politics
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1996), Exclusion sociale, insertion et prévention, Saint-Agne, Erès. CASTEL Philippe (1999), „Discrimination et langage”, in PETARD Jean-Pierre (coordonator), Psychologie sociale, Rosny, Bréal, pp. 318-375. CRÉTIEN Hélène (2003), L’Expatriation: une formation interculturelle et managériale. Le cas d’une entreprise internationale allemande, teză de doctorat, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines. DOISE Willem (2001), Droits de l’homme et force des idées, Paris, PUF. — (coordonator) (1979), Expériences entre groupes, Paris, Mouton. DOISE Willem și PALMONARI Augusto (coordonatori) (1986), L’Etude des représentations sociales, Neuchâtel, Delachaux et
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ANGLADE Jean (1976), La Vie quotidienne des immigrés en France de 1919 à nos jours, Paris, Hachette. BRUCKNER Pascal (1994), Le Vertige de Babel. Cosmopolitisme ou mondialisme, Paris, Arléa. MOREAU Patrick (1994), Les Héritiers du IIIe Reich. L’extrême droite allemande de 1945 à nos jours, Paris, Seuil. RODINSON Maxime (1971), „Racisme, xénophobie et ethnisme”, in FERRO Marc (coordonator), L’Histoire, tom 1: De 1871 à 1971: les idées, les problèmes, Paris, CEPL, pp. 392-411. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860; La Suisse Française, I-IV, Paris, 1860; Au Bord des lacs helvétiques, Geneva, 1861; Excursions en Roumélie et en Morée, I-II, Zürich
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Is the party over? The decline of party activism and membership across the democratic world." Party Politics 17(1): 21-44. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie, 2000-2008. Les performances électorales des partis des minorités allemande et hongroise en perspective comparée." Revue d'études comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2010. Le comportement électoral dans les communautés mixtes. Étude comparée exploratoire et construction théorique d'un objet d'étude interdisciplinaire. Teză de doctorat, Université Libre
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În mod sigur cel mai vechi dintre dansurile sportive. Prima variantă susține că rădăcinile acestuia se găsesc În secolele XII - XIII În zona de sud a Alpilor germani, dansul apărând sub denumirea de “Nachtanz”. Predecesoarele Valsului Vienez au fost dansurile „Allemande” și „Menuetul”. „German-ul” a fost un dans impunător dansat pe două linii iar partenerii stăteau unul În fața celuilalt și se deplasau Înainte și Înapoi, câteodată trecând pe sub brațele celeilalte linii sau Întâlnindu-se la mijloc. „Menuetul” era alcătuit din
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]