115 matches
-
un menuet grațios și Gigue - cu care Bach încheie exuberant această suită. Angela Hewitt și-a exprimat preferința pentru Loure din a doua suită interpretată după Tocată - French Suite No.5 în G Major BWV 816 - alcătuită din șapte piese (Allemande, Courante, Sarabande, Gavotte, Bourrée, Loure, Gigue). Ea consideră Loure un dans teatral, un Gigue lent. Nouă celor care am ascultat această parte a suitei, ni s-a părut o reverie, ca și cum am fi privit un apus de soare și am
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
avânt et après la nationalisation de la production cinématographique de 1948, ainsi que des fonds détenus par leș salles de projection locales. Leș trois premières éditions ont présenté dans l'ordre l'avant-garde française, celle de la Russie soviétique et leș avant-gardes allemande et hollandaise. Artistes: Tristan Tzara, Marcel Janco, Paul Celan, Petre Solomon Curateur: Igor Mocanu Organisateurs: La Cinémathèca Eforie, Leș Archives nationales des filmes de la Roumanie Lieu: Cinemateca Eforie, Sala „Jean Georgescu” (Str. Eforie 2, București) Dates: Mercredi, 26 marș, et
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
GEORGE ENESCU”: Andrei Olaru - cls. a VIII-a - pian (F.Schubert - Impromptu op.142, nr.3 în Si bemol major), Profesor coordonator Gabriela Enasescu; Leon Mladin - cls.a IX-a - vioară (J.S.Bach - Partita a II-a în re minor - Allemanda si Courente), Profesor coordonator Laurențiu Beldeanu (cu sprijinul d-nei prof. Mihaela Tomescu, Președintele Fundației „Remember Enescu” și Maria Isabel Ștefan de la Sc. Generală 142 care va recita poeziile: „AM VĂZUT DOI OCHI” și ”MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI” iar actrița Camelia
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
D15 Adagio - Presto - Con gravità mà non grave - Allegro Georg Friedrich Händel (1685-1759): Sonata in A minor op. 1/4 HWV 362 Larghetto - Allegro - Adagio - Allegro Johann Sebastian Bach (1685-1750): Suite for violoncello solo in G major BWV 1007 Prelude - Allemande - Courante - Sarabande - Menuett I&II - Gigue Christoph Graupner (1683-1760): Triosonata in B flat major for recorder, viola d´amore and basso continuo GWV 217 Largo - Vivace - Largo - Vivace intermission Johann Georg Pisendel (1687-1755): Sonata in E minor for violin and
Ansamblul Baroque Transylvania la Festivalul Bach Love Spring Days by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105570_a_106862]
-
Conseil autonome de l'enseignement communautaire - Autonome Raad van het Gemeenschapsonderwijs, - Radio et télévision belges, émissions néerlandaises - Belgische Radio en Televisie, Nederlandse uitzendingen, - Belgisches Rundfunk- und Fernsehzentrum der Deutschsprachigen Gemeinschaft (Centre de radio et télévision belge de la Communauté de langue allemande - Centrum voor Belgische Radio en Televisie voor de Duitstalige Gemeenschap), - Bibliothèque royale Albert Ier - Koninklijke Bibliotheek Albert I, - Caisse auxiliaire de paiement des allocations de chômage - Hulpkas voor Werkloosheidsuitkeringen, - Caisse auxiliaire d'assurance maladie-invalidité - Hulpkas voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekeringen, - Caisse
jrc2183as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87335_a_88122]
-
mișcările, s-au individualizat. Au apărut forme noi și s-au creat succesiuni tipice, în care un dans lent, binar, era urmat de altul rapid, ternar. În felul acesta, a luat naștere suita, care consta din în patru părți fixe: "allemanda, couranta, sarabanda" și "giga". În vremea lui Johann Sebastian Bach, suita se executa independent și a jucat un rol important în dezvoltarea muzicii instrumentale. Pe lângă cele patru dansuri de bază, au început să fie incluse și altele - "boureé, gavota, musette
Dans () [Corola-website/Science/322651_a_323980]
-
la fel și Partitele (suitele germane, 1726-1731). Suitele franceze (1706-1722) vădesc influența elegantului stil francez și conțin, ca și cele engleze (1706-1725), piese provenite din dansuri, ca și partitele. Dar Bach nu se rezumă numai la cele patru dansuri tipice: allemanda, couranta, sarabanda, giga, ci amplifică suita, introducând și alte dansuri, ca menuete, gavote, poloneze sau chiar „arii”. Interesantă este „Fantezia și fuga cromatică”, cu un suflu nou și îndrăzneț prin frecvente cromatisme, dar și "Goldberg-Variationen" (1742), o arie cu 30
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III-a). Aceleași probleme pun Suitele pentru violoncel solo (1720), în care valorifică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
și dansurile de curte, specifice timpului. Dintre piese muzicale numite dansuri se remarcă ca fiind cele mai apreciate acelea ce au fost compuse în stilul dansurilor populare mai larg răspândite, și care au servit totodată ca sursă de inspirație compozitorilor: allemande, bourreé, gigue și sarabande. O listă a câtorva dansuri de curte, foarte la modă în Franța anilor 1720 - 1770 este următoarea: De remarcat este că aceste dansuri, ca forme de mișcare armonioasă ale corpului uman, coincid ca nume (și ca
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
en inglés. DA Formularen kan udfyldes på tysk eller engelsk. DE Das Formblatt kann în deutscher oder englischer Sprache ausgefüllt werden. EL EN The form may be compiled în German or English. FR Le formulaire peut être complété en langue allemande ou anglaise. IT Îl modulo può essere compilato în tedesco o în inglese. NL Het formulier mag în het Duits of în het Engels worden ingevuld. PT O formulário pode ser preenchido em alemăo ou em inglês. FI Vakiolomake voidaan
jrc5516as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90686_a_91473]
-
Bas- Empire” par M. Le Compte De Segur, Paris, 1858; „Cronicele României” sau “Letopisețele Moldaviei și Vlahiei” de Mihail Kogălniceanu, București, 1872; „Elemente de matematică” de G. A. Asachi, Iași, 1837; „Gramateca Limbei Române” de Timotei Cipariu, București, 1877; „Grammaire allemande - practique” par J. Merklin, Metz, 1846; „Gramatica practica româno-franțuzească” de Gheorghe Vida, 1833; „Operele complete” ale lui Voltaire, „Scrisorile d-nei Sevigne”, 1863, „Operele complete” ale lui J. J. Rousseau, Saint-Beauve cu Causeries de lundi (15 volume) ș.a. Practic, în fondul
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
de a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
pe câteva planuri concomitent”. Școala Franco-Flamandă A doua Școală neerlandeza: sec XVI Italia Franța Anglia Barocul muzical are 3 perioade: -incipient -median -tîrziu Caracteristici: Suita baroca este caracterizată prin contrast tematic și unitate tonală.Ea este formată din dansuri:sarabanda,allemanda,giga,courantă,rondeau,bouree,poloneză. Concertul din această perioadă se numește grosso și are două grupe de instrumente:soli și tutti. Sonata este de două feluri: Preludiul are plan tonal inconstant Fugă este monotematica iar că structura se împarte în
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
din viața publică. Elisabeta era așa încântată de soțul ei încât, spre amuzamentul general, nu ezita să-l sărute în fața altora. Totuși, regele avea o relație de mult timp cu Marie Touchet, care a rostit: "Nu mă sperie nemțoaica" ("L'allemande ne me fait pas peur") Regele s-a întors în scurt timp la metresa lui, încurajat de mama lui, regina Ecaterina, care s-a asigurat că noua noră era ținută departe de treburile de stat. Deși nu au fost niciodată
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
amended, and Section 94, Finance Act 1973 as amended) ITALIA * Tassa sulla circolazione degli autoveicoli TU delle leggi sulle tasse automobilistiche approvato con DPR n. 39 del 5 febbraio 1953 e successive modificazioni LUXEMBURG * Taxe sur les véhicules automoteurs Loi allemande du 23 mars 1935 (Kraftfahrzeugsteuergesetz) maintenue en vigueur par l'arrêté grand-ducal du 26 octobre 1944, modifiée par la loi du 4 août 1975 et les règlements grand-ducaux du 15 septembre 1975 et du 31 octobre 1975 OLANDA * Motorrijtuigenbelasting (wet
jrc828as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85966_a_86753]
-
années 1990, teza de dizertație sub coordonarea lui Rémi Lenoir, septembre, EHESS, Paris. Mathiopoulos, Mărgărita (1994), Rendez-vous mit der DDR, Politische Mythen und ihre Aufklärung, Econ Taschenbuch, Berlin. Mayer, Hans (1993), La tour de Babel: Souvenirs d’une République démocratique allemande, PUF, Paris. Mayer, Karl Ulrich (1994), „Vereinigung soziologisch: Die soziale Ordnung der DDR und ihre Folgen”, Berliner Journal für Soziologie, 3, pp. 307-321. Mayer, Karl Ulrich (1994), „Vereinigung soziologisch: Die soziale Ordnung der DDR und ihre Folgen”, În Berliner Journal
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Image of Russia. European History Quarterly. Londra, vol. 33, 4, 411-449. Adamovsky, Ezequiel. (2004). Russia as the Land of Communism in the Nineteenth Century. Cahiers du monde russe. Paris, tom 45, 3-4, iulie-decembrie, 497-519. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la littérature allemande. Paris: Presses Universitaires de France. Beaumont, Gustave de. (1860). Œuvre et correspondance inédites d’Alexis de Tocqueville. Paris: Michel Lévy Frères Libraires-Éditeurs, vol. II. Bogišić, Baltasar. (1874). Gragja u odgovorima iz različnih krajeva slovenskoga juga ( Răspunsuri la întrebări de drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
des Provinzialinstituts für westfälische Landesund Volkskunde, Aschendorff, Münster, vol. 1 (în total, 11 volume publicate între 1930 și 1975) (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, II serie, f. 119-150). Bossert, Adolphe. (1928, ed. I: 1901). Histoire de la littérature allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și Mușlea și Bîrlea, (1970). Studiul obiceiurilor juridice realizat cu ajutorul chestionarelor s-a impus și în Rusia, unde au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert, A. (1928). Histoire de la litérature allemande. Paris: Hachette (a VIII-a ed., I-a ed. 1901), 833. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la literature allemande. Paris: Presses Universitaires de France, 146. În încercarea de configurare a unui caracter național, romantismul german și-a căutat, într-o primă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert, A. (1928). Histoire de la litérature allemande. Paris: Hachette (a VIII-a ed., I-a ed. 1901), 833. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la literature allemande. Paris: Presses Universitaires de France, 146. În încercarea de configurare a unui caracter național, romantismul german și-a căutat, într-o primă fază, sursele de inspirație în Evul Mediu și Renaștere, distanțându-se astfel de clasici, cărora le reproșa ancorarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
escadrille sanitaire se trouvait à Simferopol. L'unité est encadrée par Maria Nicolae, Stela Huțan et Victoria Pokol, à coté des veteraines Mariana Drăgescu et Virginia Thomas. Le front était loin, mais, au fur et à mesure que l'armée allemande reculait devant les Soviétiques, l'aviation roumaine, elle aussi, changeait ses aérodromes toujours plus près du pays. C'était une retraite amère... Après la volte-face d'août 1944, quand la Roumanie avait quitté l'Axe, Mariana Drăgescu prit part, avec
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
per un Mondo Migliore, Viterbo, 1958, p. 47. [363] P. 264. [364] L. PELLOUX, op. cit., p. 89-90. [365] L. PELLOUX, op. cit., p. 65. [366] R. SCHWAB, op. cit., p. 201, nota 1, care extrage, la rîndul său, din SPENLÉ, La pensée allemande (fără alte indicații), p. 85-6, 90. [367] Asupra căreia cf. R. FRANCHINI, Croce politico, în: "Cultura moderna", Rassegna delle Edizioni Laterza, Bari, nr. 3(61), iunie 1963, p. 2. [368] Cf. p. 204. Cf. condamnării machiavellismului în JACQUES MARITAIN, La
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Sozialdemocrakie (4 vol.), Stuttgart, 1898, reeditată în 1960, vom mai găsi o prezentare a documentelor de bază in G. Eckert: 1863-1963. Hundert Jahre deutscher Sozial-Demokratie. Bilder und Dokumente, Hanovra 1963. Cf. și J. Droz Historiographie d'un siècle de social-démocratie allemande, "Le Mouvement social", nr. special, Aspects du socialisme allemand, nr. 95, aprilie-iunie 1976, pp. 3-24. Cf. și K. Tenfelde, G.A. Ritter, Bibliographie zur Geschichte der deutschen Arbeiterschaft und Arbeiterbewegung, 1863-1914, Archiv für Sozialgeschichte, Beiheft 8, Bonn, Verlag Neue Gesellschaft
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
citați în lucrări. Cf. volumul Allemagne, coord. de J. Droz din colecția "Dictionnaire biographique du mouvement ouvrier international" (Paris, Ed. Ouvrières, 1990, 546 p.) în special istoricul lui J. Droz și bibliografia. 14 G. Haupt: "Parti-guide: le rayonnement de la social-démocratie allemande dans le Sud-Est européen" in L'historien et le mouvement social, Paris, Maspéro. 15 H. Steiner, Bibliographie zur Geschichte der Österreichischen Arbeiterbewegung, vol. I: 1867-1918. Vol. II: 1918-1934, Vol. III: 1934-1945, Viena, Europa Verlag, 1962-1970. 16 Cf. asupra acestei chestiuni
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
the agrarian population (1889-1914). An exploration. Amsterdam, International Institut of Social History. 31 Cf. și M. Rebérioux, Les socialistes français et le petit commerce, "Le Mouvement social" nr. 114, ianuarie-martie 1981, pp. 57-70, precum și E. Simmer, La politique de la social-démocratie allemande vis-à-vis de l'artisanat à la fin du XIXe siècle, același număr, pp. 105-124. 32 Urmăm aici periodizarea propusă de J. Droz în introducerea sa la Histoire générale du socialisme, op. cit., pp. 10-12. 33 E. Bernstein, Les Présupposés du socialisme
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]