109 matches
-
englezi sau germani, l-ar fi inventat dacă Aurelian-Octav Popa le-ar fi fost contemporan. Așa a trebuit să ne mulțumim doar cu transcripții ale unor volute sonore întruchipate în păsări măiastre grație harului și inteligenței clarinetistului român: Henry Purcell: Allemanda, Air, Gigue; Claude Daquin: Le coucou: Jean Philippe Rameau: Le rappel des oiseaux. Muzica, plastica... Și multă, multă poezie. Toate rostite în fața unui public neașteptat de numeros, precum și a unui primar, Neculai Onțanu, docil, discret, așa cum îi stă bine unei
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
voioșia, energia și inventivitatea inspirată, trăsături specifice acestei pagini instrumentale de bravură și jubilație. Violoncelistul Beniamin Chircă din clasa a XI-a a Colegiului Național „George Enescu” din București, aflat sub îndrumarea distinsei profesoare Anca Vartolomei, a reliefat, în interpretarea Allemandei și a Courantei din Suita a III-a de J.S. Bach, simplitatea austeră și totodată plină de sensibilitate a liniilor expresive din care se compune splendidul edificiu sonor. Cântec vechi de Paul Constantinescu a degajat o notă de lirism ponderat
Viitorul sun? bine by Lavinia COMAN [Corola-journal/Journalistic/83912_a_85237]
-
Là ci darem la mano...). De aici și lungul impas donjuanesc în care curînd se blochează amîndoi: Cioran trece de la echivocul senzual-spiritual ("Vreau să conversez cu dumneata în pat despre Lenz") la obsesia "imediatității unei relații trupești", în vreme ce l'amie allemande vrea că ei doi să revină la "ambiguitatea erotică a legăturii "spirituale"". Nu mai rămîne decît muzică", îi scrie, resemnat, Cioran "vrăjitoarei" sale, numai muzică le mai creează, dincolo de uzură pasiunii, "o complicitate indestructibila". Dar soluția de compromis muzicală, pe
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a de Bach, ultima fiind cântată în cheia stilului baroc. Violonistul a stat pe scenă o oră și a fost cu adevărat cotat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
claviaturii, precum și particularitățile dinamice și timbrale specifice creațiilor pianistice ale compozitorului. A urmat Partita nr. 1 în si bemol major BWV 825 de J. Seb Bach. Parcurgerea celor șase piese contrastante din punct de vedere al formei și conținutului (Preludiu, Allemandă, Curantă, Sarabandă, Manuet I și II, Gigă), a prilejuit pianistului ocazia de a evidenția frumusețea și profunzimea lor semantică. Interpretul a oferit o versiune personală care s-a remarcat prin tempo-uri mai așezate în Preludiu și cele două Menuete
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
german, Georg Friedrich Händel, ceea ce consună și cu descrierea acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte François-Sappey: „Rămâne traseul gemenilor germani. Poliglot în arta, precum și în existența lui, Haendel amestecă preludii și fugi à l’allemande, dansuri à la française, arii melismatice și allegro concertante à l’italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri europene, preferă să disocieze genurile
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
temperat, Variațiunile Goldberg, Arta fugii, sunt tot atâtea universuri însușite într-un mod lucid.”<footnote Brigitte François-Sappey, op. cit., p. 48: „Reste le parcours des jumeaux allemands. Polyglotte dans son art comme dans la vie, Haendel malaxe prélude et fugue àl’allemande, danses à la françaises, arias mélismatiques et allegros concertants à l’italienne (Suites pour clavecin, 1720), et, champion du remploi, ils s’emprunte sans vergogne. Au clavecin, Bach, qui ne fusionne pas moins les styles européens, préfère dissocier les genres
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Image of Russia. European History Quarterly. Londra, vol. 33, 4, 411-449. Adamovsky, Ezequiel. (2004). Russia as the Land of Communism in the Nineteenth Century. Cahiers du monde russe. Paris, tom 45, 3-4, iulie-decembrie, 497-519. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la littérature allemande. Paris: Presses Universitaires de France. Beaumont, Gustave de. (1860). Œuvre et correspondance inédites d’Alexis de Tocqueville. Paris: Michel Lévy Frères Libraires-Éditeurs, vol. II. Bogišić, Baltasar. (1874). Gragja u odgovorima iz različnih krajeva slovenskoga juga ( Răspunsuri la întrebări de drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
des Provinzialinstituts für westfälische Landesund Volkskunde, Aschendorff, Münster, vol. 1 (în total, 11 volume publicate între 1930 și 1975) (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, II serie, f. 119-150). Bossert, Adolphe. (1928, ed. I: 1901). Histoire de la littérature allemande. Paris: Hachette. Confino, Michael. (1969). Systèmes agraires et progrès agricole. L’assolement triennal en Russie aux XVIII-XIX siècles. Étude d’économie et de sociologie rurales. Paris, La Haye: Mouton et Co. Costaforu, Xenia și Stahl, Henri H. (1932). „Caracterul devălmaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și Mușlea și Bîrlea, (1970). Studiul obiceiurilor juridice realizat cu ajutorul chestionarelor s-a impus și în Rusia, unde au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert, A. (1928). Histoire de la litérature allemande. Paris: Hachette (a VIII-a ed., I-a ed. 1901), 833. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la literature allemande. Paris: Presses Universitaires de France, 146. În încercarea de configurare a unui caracter național, romantismul german și-a căutat, într-o primă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert, A. (1928). Histoire de la litérature allemande. Paris: Hachette (a VIII-a ed., I-a ed. 1901), 833. Bandet, Jean-Louis. (1997). Histoire de la literature allemande. Paris: Presses Universitaires de France, 146. În încercarea de configurare a unui caracter național, romantismul german și-a căutat, într-o primă fază, sursele de inspirație în Evul Mediu și Renaștere, distanțându-se astfel de clasici, cărora le reproșa ancorarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
escadrille sanitaire se trouvait à Simferopol. L'unité est encadrée par Maria Nicolae, Stela Huțan et Victoria Pokol, à coté des veteraines Mariana Drăgescu et Virginia Thomas. Le front était loin, mais, au fur et à mesure que l'armée allemande reculait devant les Soviétiques, l'aviation roumaine, elle aussi, changeait ses aérodromes toujours plus près du pays. C'était une retraite amère... Après la volte-face d'août 1944, quand la Roumanie avait quitté l'Axe, Mariana Drăgescu prit part, avec
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pare posibil? dec�ț atunci c�nd societatea �n care domne?te libertatea individual? ?i democra?ia politic? dore?te cu adev?raț s? se cunoasc?. Repere bibliografice (partea I) �Clasicii� ?i primele interpret?ri moderne ARON Raymond, La Sociologie allemande contemporaine, Presses universitaires de France, Paris, 1935. ARON Raymond, Leș �tapes de la pens�s sociologique, Gallimard, Paris, 1967. BARNES Harry et al., Ăn Introduction to the History of Sociology, The University of Chicago Press, Chicago, 1948. BARNES Harry & BECKER Howard
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Kim�, Paris, 1989. Spencer TURNER Jonathan H., Herbert Spencer: a Renewed Appreciation, Sage Publ., Beverly Hills, 1985. Tocqueville LAMBERȚI Jean-Claude, Tocqueville et leș deux d�mocraties, Presses universitaires de France, Paris, 1983. Weber MOMMSEN Wolfgang, Max Weber et la politique allemande (1890-1920), Presses universitaires de France, Paris, 1985 (edi?ie german?, 1959). PARKIN Frank, Max Weber, Tavistock Public., Londres, 1982. Enciclopedii ?i dic?ionare Encyclopaedia universalis, Hatier, Larousse, Nathan, Penguin. Repere bibliografice (partea a II-a) Lucr?ri generale [1]�ALEXANDER
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comparative [35]�AMIOT Michel, Contre lՃtat, leș sociologues. �l�ments pour une histoire de la sociologie urbaine en France:1900-1980, �ditions de l�EHESS, Paris, 1986. [36]�ANSART Pierre, Leș Sociologies contemporaines, Le Seuil, Paris, 1990. [37]�ARON Raymond, La Sociologie allemande contemporaine, PUF, Paris, 1966 (prima edi?ie 1935). [38]�BESNARD Philippe (ed.), �Leș Durkheimiens�, Revue fran�aise de sociologie, nr. special, 1979. , Revue fran�aise de sociologie, nr. special, XXXII (3), 1991. [42]�BOURDIEU Pierre et PASSERON Jean-Claude, �Sociology and
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1955. 50. Jankélévitch, V. Ireversibilul și nostalgia. Univers Enciclopedic, București, 1998. 51. Jankélévitch, V. La mauvaise conscience. Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I. Anthropologie. Paris, 1863. 56. Kant, I. Întemeierea metafizicii moravurilor - Critica rațiunii practice. Ed. Științifică, București, 1972. 57. Kotarbinski, T. Meditații despre viața demnă. Ed. Științifică, București, 1970. 58. Lavelle, L. De l
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de viață și dezvoltarea reflexelor și ecourilor ideologice ale acestui proces de viață. [...] Morala, religia, metafizica și toate celelalte ideologii [...] pierd deci aparența de independență. [...] Nu conștiința determină viața, ci viața determină conștiința". Karl Marx și Friedrich Engels, L'Idéologie allemande. Conception matérialiste et critique du monde, trad. fr., Gallimard, Paris, 1982, pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de tipul de regim economic, de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la Société, trad. fr., Paris, 1963 (ed. I engleză, 1934). PASQUIER Dominique, La Culture des sentiments. L'expérience télévisuelle des adolescents, MHS, Paris, 1999. SIMMEL Georg, La Tragédie de la culture, Rivages, Marseille, 1988. VANDENBERGHE Frédéric, Une histoire critique de la sociologie allemande: aliénation et réification, 2 vol., La Découverte, Paris, 1997. WEBER Max, Le Judaïsme antique, trad. fr., Plon, Paris, 1970 (ed. I germană, 1920). Sociologie des religions, trad. fr., Gallimard, Paris, 1996 (ed. I germană, 1920). Capitolul 7 ADORNO Theodor, Théorie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
être reconnues femmes" [Juin, p.6]. Aristocratele ruse și italiene se integrează cel mai organic în atmosferă pariziana 86. "Parmi leș Parisiennes, beaucoup șont étrangères. Leș Parisiennes leș plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. RIEHL, A., Filosofia critică, în vol. Filosofie neokantiană în texte, traducere de Octavian Nistor, Editura Științifică, București,1993. RIEHL, A., Logica și teoria cunoașterii, în vol. Filosofie neokantiană în texte. RIVELAYGUE, J., Lecons de métaphysique allemande. Tome II, Kant, Heidegger, Habermas, Éditions Grasset, Paris, 1992. SARTRE, J. P., Ființa și neantul, traducere de Adriana Neacșu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. SCEFFLER, I., Reflecții despre teleologie, traducere, în vol. col. Logica științei, Editura Politică, București, 1970. SCHELER
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
des valeurs, Paris, PUF, 2003. ROKEACH, M. The Nature of Human Values, New York, The Free Press, 1973. STOETZEL, J. Les Valeurs du temps présent: une enquête européenne, Paris, PUF, 1983. STRUYE, P. și JACQUEMYNS, G. La Belgique sous l'occupation allemande (1940-1944), Bruxelles, Complexe, 2002. ZWEIG, S. Le Monde d'hier. Souvenirs d'un Éuropéen, trad. fr. Paris, Pierre Belfond, 1982 ( prima ediție 1994). Evoluția valorilor începând cu 1960 (studiu de caz 1) BAUDRILLARD, J. La société de consommation, ses mythes
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Jolles, André, Formes simples, traducere de Antoine Marie Buguet, Seuil, Paris, 1972 . Jouannais, Jean-Yves, Artistes sans œuvres. I would prefer not to, Gallimard, Paris, 2009. Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle, traduit sur la huitième édition allemande par Émile Laurent et Sigismond Csapo, Paris, Georges Carré, Éditeur, 1895 (http://www.gutenberg.org/). Lukács, Georg, Teoria romanului, în românește de Viorica Nișcov, prefață de N. Tertulian, Editura Univers, București, 1977. Maiorescu, Titu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1013-1018). Iată o "mostră" ilustrativă: "Mult mă mir și mă badur/Cum stă p..da lângă c.r,/Și nu moare/de putoare" etc. 142 Krafft-Ebing, Psychopathia sexualis (avec recherches spéciales sur l'inversion sexuelle), traduit sur la huitième édition allemande par Émile Laurent et Sigismond Csapo, Paris, Georges Carré, Éditeur, 1895: "Dans nos considérations sur la psychologie de la vie sexuelle normale, qui ont servi d'entrée en matière à ce livre, nous avons montré que, même dans les limites de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
laquelle il y a aussi quelquefois une préférence manifeste pour certains caractères psychiques, je l'ai désignée par le mot "fétichisme", en m'appuyant sur Binet (Du fétichisme en amour, Revue Philosophique, 1887) et sur Lombroso (préface de l'édition allemande de son ouvrage). En effet, l'enthousiasme et l'adoration de certaines parties du corps ou d'une partie de la toilette, à la suite des ardeurs sexuelles, rappelle à beaucoup de points de vue l'adoration des reliques, des objets
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Communication and Culture, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wadsworth, 2003; Gary, Johns, Comportament organizațional, Editura Economică, 1996; Gatens Moira Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Colecția Studii de gen, București, 2001; Gougeon, Jacques-Pierre, L'économie allemande, Le Monde Éditions, Paris, 1993; Griffin, Em, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill 1997; Grunberg Laura (coord.), Ioana Borza, Theodora-Eliza Văcărescu Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în România, Editura AnA, București, 2006; Gudykunst
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]