40 matches
-
ban’ | para + -ʒìkos > paraʒìkos | paraʒìk/os, -oja ‘bănuț’ (o) śaka/s, -des ‘glumă’ | śaka + -ʒìkos > śakaʒìkos | śakaʒìk/os, -oja ‘glumiță’ § Alofone: -źìk/os, -a, -oja, -es paraźìk/os, -oja ‘bănuț’ (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografică: SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi
SUFIXUL DIMINUTIVAL -ƷIKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473708637.html [Corola-blog/BlogPost/372635_a_373964]
-
Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
diftongi: , , , și , care au fost supuși mai multor schimbări cu timp. și s-au îmbinat și monoftongizat la , iar și au fost reduse la . În general, diftongii lungi au devenit scurți și apoi s-au simplificat formând monoftong. este un alofon al când acest sunet este poziționat înainte de . Fonemele consonantice nu au fost supuse schimbărilor atât de turbulente ca a fost în cazul vocalelor și multe dintre ele se atribuie influenței externe. Printre schimbările atestate se pot menționa simplificarea secventei la
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
În fonetică, consoana oclusivă palatală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . În limba română apare ca un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și , variantele lor semivocalice sau i-ul nesilabic. Ca urmare, grupurile de litere ghe și ghi se pronunță cu varianta palatală a acestei consoane. Trebuie
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
este , litera "m" cu cîrlig spre stînga. Se pronunță la fel ca sunetul , cu diferența că în loc să se atingă o buză cu cealaltă, se atinge buza de jos cu incisivii de sus. În limba română apare rar, și numai ca alofon al consoanelor și , în pronunții relaxate, atunci cînd sunetul următor este una din consoanele labiodentale și , ca de exemplu în cuvintele: "umflat" , "infim" , "cumva" , "invers" . Nici în alte limbi nu apare ca sunet de sine stătător, ci în general ca
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
al consoanelor și , în pronunții relaxate, atunci cînd sunetul următor este una din consoanele labiodentale și , ca de exemplu în cuvintele: "umflat" , "infim" , "cumva" , "invers" . Nici în alte limbi nu apare ca sunet de sine stătător, ci în general ca alofon în contexte fonetice similare cu acelea din limba română. Consoana este sonoră și nu are o pereche surdă.
Consoană nazală labiodentală () [Corola-website/Science/316905_a_318234]
-
exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate în cele două cazuri el se articulează în locuri complet diferite (laringe, respectiv palat). Manifestările fonetice diferite ale unuia și aceluiași fonem se numesc alofone. Două cuvinte formează o "pereche minimală" atunci cînd sînt identice, cu excepția unui singur fonem. Perechile minimale servesc la a demonstra că două sunete date sînt foneme diferite și nu doar variante sonore fără efect semantic ale aceluiași fonem. De exemplu
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
(AITS: "") ( „विसर्गः”, tamilă: „aytam”, însemnând „a trimite înainte, a descărca”), numită și de către gramaticienii timpurii, în fonologia sanscrită (""), este numele unui sunet, , scris în felul următor: este un alofon al fonemelor și în pauza de la sfârșitul unui enunț). Din moment ce este un sufix flexionar comun (la nominativ singular, persoana a II-a singular, etc.), visarga apare frecvent în textele sanscrite. În ordinea tradițională a sunetelor sanscrite, visarga împreună cu anusvăra apare
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
etc. Jihvămūlīya visarga este scrisă ca două semicercuri în formă de semilună unul deasupra celuilalt, orientate respectiv în sus și în jos. Acest mod de a indica regula gramaticală aferentă Jihvămūlīya încă există în scrierea telugu și alfabetul kannada, în timp ce alofonul a fost pierdut complet în toate celălalte sisteme de scriere indiene. În prezent este folosit doar pentru sandhi. În limba tamilă, visarga este numită "ăytam", scrisă . Înafară de o uzanță modernă ca semn diacritic prentru scrierea sunetelor străine, este arhaic
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
prentru scrierea sunetelor străine, este arhaic și folosit numai în cuvinte idiomatice și fosilizate precum ("adhu" - „acolo”), ("idhu" - „aici”) etc. Este menționat în cel mai vechi tratat de gramatică tamil disponibil, "Tolkăppiyam" (1:1:2), unde este categorizat ca un alofon ("cărpezuttu," „sunet dependent”). Așa cum afirmă Krishnamurti (Krishnamurti:2003 p154 ) „Proprietățile "ăytam", așa cum sunt descrise de "Tolkăppiyam", erau: (1) apărea după o vocală scurtă și după o oclusivă (surdă), iar locul articulării sale este ca cel al oclusivei. Cu alte cuvinte
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
țări: Cei mai mulți vorbitori de guarani sunt bilingvi, vorbind guarani și spaniolă sau portugheză. Limba guarani are șase perechi de vocale: a, e, i, o, u, y. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate oral: . Pentru vocalele semiînchise și se folosesc deseori alofonele și . Cu tildă, vocalele sunt pronunțate nazal: . Consoanele sonore au alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale. Există de asmenea consoana (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă (scris ⟨rr⟩) și consoanele , și (scris ⟨ll⟩) provin din
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
sau portugheză. Limba guarani are șase perechi de vocale: a, e, i, o, u, y. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate oral: . Pentru vocalele semiînchise și se folosesc deseori alofonele și . Cu tildă, vocalele sunt pronunțate nazal: . Consoanele sonore au alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale. Există de asmenea consoana (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă (scris ⟨rr⟩) și consoanele , și (scris ⟨ll⟩) provin din limba spaniolă. Consoana orală este pronunțat deseori în dialecte , iar alofonul
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
de vocale: a, e, i, o, u, y. Fără diacritice aceste vocale sunt pronunțate oral: . Pentru vocalele semiînchise și se folosesc deseori alofonele și . Cu tildă, vocalele sunt pronunțate nazal: . Consoanele sonore au alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale. Există de asmenea consoana (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă (scris ⟨rr⟩) și consoanele , și (scris ⟨ll⟩) provin din limba spaniolă. Consoana orală este pronunțat deseori în dialecte , iar alofonul nazal rămâne mereu . Toate cuvintele în limba
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
alofone orale (stânga) înainte vocale orale și alofone nazale (dreapta) înainte vocale nazale. Există de asmenea consoana (scris ⟨nt⟩). Consoana vibrantă (scris ⟨rr⟩) și consoanele , și (scris ⟨ll⟩) provin din limba spaniolă. Consoana orală este pronunțat deseori în dialecte , iar alofonul nazal rămâne mereu . Toate cuvintele în limba guarani se termină cu un sunet vocalic, iar accentul se pune în mod normal mereu pe ultima silabă. Sufixe rămân neaccentuate. Limba guarani are o caracteristică specială denumită "oscilație": Multe cuvinte care încep
Limba guarani () [Corola-website/Science/327391_a_328720]
-
locul de articulare. Tot în zona palatului tare sînt pronunțate și consoanele retroflexe, dar în cazul lor limba se îndoaie și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
și atinge sau se apropie cu vîrful de palat. În limba română există o singură consoană palatală propriu-zisă, plus cîteva alofone palatale ale altor consoane: În alte limbi acest sunet poate să fie o consoană de sine stătătoare sau un alofon al altor sunete. Exemple:
Consoană palatală () [Corola-website/Science/300053_a_301382]
-
în al doilea. Totuși varianta de "n" pronunțată depinde exclusiv de sunetul care urmează și nu poate determina sensul cuvintelor, altfel spus nu există nici o pereche de cuvinte care să difere "numai" prin acest sunet, deci cele două variante sînt alofone ale unuia și aceluiași fonem. De asemenea, în unele graiuri ale limbii române sunetul se palatalizează înaintea vocalei sau a semivocalei corespunzătoare, , devenind sunetul .
Consoană nazală alveolară () [Corola-website/Science/299837_a_301166]
-
publicat în 2009 de Holger Mitterer (de la Institutul Max Planck pentru Sociolingvistică din Nijmegen) și James M McQueen (de la Universitatea Radboud) arată că urmărirea programelor într-o limbă străină și cu subtitrare în limba maternă dăunează la învățărea limbajului străin (alofon). Odată cu lansarea canalelor Disney și Nickelodeon în România, a căror public țintă depășește media de vârstă a canalelor clasice de desene animate, dublajul în română a început să fie întrebuințat și în producțiile neanimate (cu acțiune reală) destinate tineretului. Mai
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
publicului larg, termenul "ortografie fonetică" este utilizat în locul celui de "ortografie fonemică". În sens strict, cele două sînt totuși diferite: o ortografie fonetică notează sunete, iar una fonemică notează foneme. Cum un fonem se poate manifesta fonetic prin mai multe alofone (de a căror existență vorbitorii în general nu sînt conștienți), o ortografie strict fonetică recurge la mai multe simboluri și este mai complexă și mai greu de utilizat decît una fonemică. De exemplu, dacă limba română ar avea o ortografie
Ortografie fonemică () [Corola-website/Science/302243_a_303572]
-
stabilește inventarul de unități segmentale (vocale și consoane) și unități suprasegmentale (accent, intonație) cu valoare funcțională, caracteristic limbii române. Totodată, ca în fonologia oricărei alte limbi, sînt determinate seriile de sunete echivalente (alofone) prin care se realizează fiecare fonem în parte. Prin analiza valorii funcționale a diferitelor aspecte fonetice se ajunge la concluzia că limba română standard folosește următoarele unități segmentale: și următoarele unități suprasegmentale: fiecare dintre acestea putîndu-se realiza fonetic în mai
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
limbii române (și cele două vocale rare), clasificate după gradul de deschidere a cavității orale, gradul de anterioritate a locului de articulare și caracterul labial/nelabial (rotunjit/nerotunjit). Statutul semivocalelor în limba română este un subiect controversat, unii autori considerîndu-le alofone asilabice ale vocalelor corespunzătoare, în timp ce alții le acordă un loc distinct în rîndul fonemelor limbii. Numărul semivocalelor din limba română este patru; acestea corespund vocalelor : Semivocalele și pot apărea în limba română numai înainte de o vocală, în timp ce și pot apărea
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
limba română este patru; acestea corespund vocalelor : Semivocalele și pot apărea în limba română numai înainte de o vocală, în timp ce și pot apărea atît înainte cît și după, ca în exemplele date. Potrivit lui Emanuel Vasiliu este posibilă interpretarea semivocalelor ca simple alofone ale vocalelor corespunzătoare. Pentru aceasta trebuie introdus un operator care forțează rostirea împreună a două vocale. De exemplu cuvintele "deal" și "real" pot fi transcrise fonologic , respectiv , unde semnul , numit "jonctură silabică", obligă pronunțarea în aceeași silabă a sunetelor. O
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
lupi" se transcrie fonologic -, unde de data aceasta prin se înțelege o succesiune de două foneme (realizată ca un singur sunet). Această interpretare are mai multe avantaje: Emanuel Vasiliu împinge mai departe această interpretare, considerînd că este de fapt un alofon al vocalei și nu un fonem separat. Pentru ca o astfel de echivalare să fie acceptabilă este nevoie totuși să se introducă un operator special care să marcheze o "jonctură silabică" (notată cu ca în secțiunea despre semivocale), descrisă ca obligația
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
limba română fiecare vocală se poate realiza în mai multe moduri distincte, în funcție de contextul fonetic și de vorbitor (chiar în cadrul limbii standard), exprimarea îngrijită sau normală, caracterul neologic sau de fond vechi al cuvîntului etc. Lista de mai jos cuprinde alofonele principale ale fiecărei vocale în parte, cu exemple. Limba română folosește 20 de consoane, marcate cu galben în tabelul de mai jos care clasifică consoanele în funcție de modul și locul de articulare. (Tabelul cuprinde și două din semivocale, și , notate aici
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
cu exemple. Limba română folosește 20 de consoane, marcate cu galben în tabelul de mai jos care clasifică consoanele în funcție de modul și locul de articulare. (Tabelul cuprinde și două din semivocale, și , notate aici și .) De asemenea sînt indicate unele alofone ale consoanelor, anume acelea care au un simbol aparte în Alfabetul Fonetic Internațional. Așadar, inventarul fonemelor limbii române cuprinde următoarele consoane: Sunet !! Exemple !! Descriere !! Notație fonetică românească !! Note privind alofonele
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]