37 matches
-
de pe Olt." (Ionathan X. Uranus. Către Cocň) Ca Urmuz, Ionathan X. Uranus publică și el un roman parodic ultraconcetrat, Gâște libere, subintitulat "Roman succint" și dat drept "romanul fiului risipitor", tradus, chipurile, de M. Grindea. Romanul este un sinopsis frazat alogic, cu o conștiință poetologică și metatextuală similară. Un mod de expunere, dialogul, este redus la o linie urmată de literele "- rscrbuctmbstlgrzut". Urmuz este imitat în portretistică: "Omul se compune dintr-un stomac și din mai multe accesorii." (Omul) Umorul, speculând
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
spinare/(...) sub limba noastră sate sărace trag la belșug/ de plictiseală una la alta vacile sug/ se aduce marfă la magazinul de vânătăi/ câtă Veneție neconsumată în ochii tăi". Dinescu scrie, în același timp și o poezie de factură rimbaldiană, alogică, fără conexiune și, deseori, fără referință; el construiește peisaje imaginare suspendate în afara oricărei realități tangibile, plăsmuiri care se reazemă doar pe propria lor forță impresivă și expresivă - și care se risipesc subit pentru că privirea nu reține decât ceea ce recunoaște:... "și
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
adevărată capodoperă a anamorfozei logice”, prevestind teatrul absurdului ionescian, aici văicăreala confuză de la tribunal a Leancăi văduva căreia domnul Tomiță i-a spart clondirul („dintre toți sofiștii lui Caragiale, Leanca, exemplarul cel mai nătâng, pare a întrupa o primordială stare alogică”) și atâtea altele din universul caragialian minuțios reconstituit. O carte doctă plină de farmec.
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
atracție pe care iregularul și dizarmonicul le exercită asupra spiritului uman, nu mai puțin decât echilibrul și armonia, susține N.B. În literatură, precizează acesta, manierismul aduce cu sine o afectare, uneori exagerată, a expresiei, o încifrare a acesteia, intelectualism, metaforism alogic etc. Alte particularități ale manierismului în literatură ar fi elaborarea sofisticată a povestirii, existența unor sporite tensiuni interioare, mișcări complexe și imprevizibile ale personajelor, intrigi multiple și întrepătrunse, elemente constatate cu precădere în teatru. Teatrul a fost adus pe culmile
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
poliție. Ceea ce nu consider normal au fost fluierăturile acestor protestatari adresate inclusiv militarilor care mărșăluiau cadențat pe piață, unii dintre ei participanți la războiul pentru apărarea patriei pe Nistru contra agresorului rus, militarilor străini, coloanelor de pompieri. Dar cu totul alogică a fost ieșirea maselor de protestatari pe piață în momentul când acolo evoluau copiii. Ei bine, dar acest incident a fost precedat de un alt eveniment (trist de altfel) care a avut loc cu o zi înainte, neobservat la început
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
non-rezistență joacă rolul terțului ascuns, care permite unificarea, în diferența lor, a subiectului transdisciplinar și a obiectului transdisciplinar. Ea permite și solicită interacțiunea între subiect și obiect. Există o mare diferență între terțul ascuns și terțul inclus: terțul ascuns este alogic, căci este în întregime situat în zona de non-rezistență, în vreme ce terțul inclus este logic, căci se referă la contradictoriile A și non-A, situate în zona de rezistență. Dar există și o similitudine. Ambii unesc contradictorii: A și non-A
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
tocmai le-am discutat rămîn de domeniul lui trei. Ne aflăm aici în domeniul meta-numerelor și nu al numerelor 23. Adevăratul al patrulea despre care vorbesc Jung și Pauli apare, după părerea mea, în tranziția nu logică, ci existențială și alogică de la un nivel de realitate la un altul. Regăsim în această dezbatere ternar vs. cuaternar aceleași elemente caracteristice ale dezbaterii dintre Abellio și mine. EROAREA LOGICĂ ȘI EPISTEMOLOGICĂ A LUI UMBERTO ECO La un nivel de realitate bine determinat (să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu viul existenței. În mod invers simetric poate fi văzută și imaginația: incapabilă să sintetizeze viziuni teoretice piramidale, ea are spontaneitatea și forța de a crea viziuni inedite, neașteptate, revelatorii, dacă nu neapărat prin „materialul” (imagini) folosit, atunci prin modul (alogic) de Îmbinare a acestuia, de a da așadar expresie unor conținuturi interioare sau transcendente necunoscute și poate mai adevărate. Tocmai pentru a se pune accentul pe funcția investigatoare și prospectivă a imaginației a fost introdus termenul, mai dinamic, imaginar. Imaginarul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
limbaj există șansa regenerării și a creării de valori ieșite din comun. Utopia lui S. era „remagicizarea teatrului printr-o «neomagie», sub semnul misterului social modern” (Un program teatral). Voia, în orice caz, „un teatru sintetic, dinamic, cu acțiune simultană, alogic, suprarealist” (Pitic-manifest teatral). O bună parte a articolelor lui S. a fost strânsă în volumul postum Teatralitatea teatrului (1981). Nici piesele nu s-au tipărit în timpul vieții autorului, fiind adunate în volumul Măști (1973). I se mai datorează două scenarii
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face într-o manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te poți opri la aspectul alogic al enumerării sale. Nu poți lăsa deoparte seninătatea lui Borges, umorul său eterat, jocul simplu în care își atrage cititorul. În fond, ce poți aștepta atunci când ți se spune cum se împart animalele pentru o privire complet străină? Nicidecum un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face întro manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te poți opri la aspectul alogic al enumerării sale. Nu poți lăsa deoparte seninătatea lui Borges, umorul său eterat, jocul simplu în care își atrage cititorul. În fond, ce poți aștepta atunci când ți se spune cum se împart animalele pentru o privire complet străină? Nicidecum un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
more geometrico, ci și geometria este străbătută de o dialectică riguroasă, ea devine more historico. Așa cum se știe, idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adoptă aceste filosofii, oferta de sens pe care ele o acordă existenței noastre. Ajunși aici își face însă apariția bănuiala că ne-am împins dincolo de posibil și că am greșit startul, absolutul gândirii; mai realizăm că neajunsurile experienței sau bogăția alogică a situației concrete nu vor putea fi rezolvate cu adevărat prin asumarea lor în structura conceptuală a marilor metafizici imanentiste. Experiența existențială și singularitatea persoanei rămân elemente ce rezistă structurii logice sau dialecticii istoriste. După momentul eliberării de absoluturile eliberatoare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
particular, ceea ce este frugal, sunt prezente în natură în toată complexitatea lor ca și în fiecare individ, activitatea teoretică greacă s-a articulat în două direcții: explicarea teoriei inerente mirării originare, experimentate în fața multiplicității realității naturale; depășirea multiplicității accidentale și alogice prezentă în fiecare individ concret. Rezultatele unui astfel de demers sunt în primul caz (în cazul naturii) elaborarea unei conexiuni cauzale-metafizice, în al doilea caz (în cazul individului) elaborarea noțiunii de substanță. Întreaga istorie a filosofiei grecești se dezvoltă în jurul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
genereze o experiență exaltantă în care judecata se dizolvă în abandonare iar libertatea este confundată cu spontaneitatea totală. Muzica ce rupe ritmul obișnuit și armonia tradițională și care, prin intermediul experienței estetice, repetă mesajul rupturii înseamnă de fapt căutarea a ceva alogic și uneori chiar o formă de transcendere irațională. Toate acestea, dacă sunt exprimate în grupuri restrânse, devin, chiar și în forme mai mult sau mai puțin radicale, un criteriu de judecată, fac loc unor comportamente tipice, dau naștere unui obicei
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ascensiunea mistică impune saltul ontic peste complexitatea epuizantă a mundanului ca dimensiune cuprinsă în cadrele grosierului imanent. Cel dăruit acestei escaladări luminate teofanic dinspre piscurile transcendenței nu-și poate urma pasul vertical decât întru sacrificiul sinelui ca jertfă titanică și alogică aprinsă pe ancestralul rug al iubirii de celălalt. În acest context, nu se relevă experiența ascensiunii mistice, poate mai presus de cea a creației artistice și a Erosului, drept proiecție ce învecinează cu transcendența integrând, ulterior, conștiința activității primordiale a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Titus Czyzewski, este afină artiștilor formiști; liderul ei, Jasienski, lansează în 1921 o serie de proclamații incendiare, precum „Manifest către poporul polonez despre «futurizarea» imediată a vieții“ și „Manifest asupra poeziei futuriste“, în care pledează pentru o artă simultaneistă și alogică, pentru distrugerea ortografiei și a sintaxei, dar și pentru constituirea unui partid futurist gigant, glorificînd în acest sens masele, democrația populară, viteza, corpul uman și mașinismul. Matematizarea limbajului și alte invenții tipografice venite pe filieră italiană coabitează aici cu experimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ei vor să cînte numai ceea ce este excepțional și bizar în făptura lor. Renunță la ceea ce este universal și normal, socotind că o individualitate se conturează numai prin elementele ei incoherente și excentrice. Cred că lirismul lor trebuie să fie alogic și amoral, pentru a-l distinge de cel tradițional”. Atitudinea anarhică reclamă, apoi, „eliberarea de sub autoritatea oricăror dogme estetice, sociale sau etnice” dincolo de „ceea ce impune bunul simț și judecata sănătoasă”. Cu precizarea că eliberarea „nu este relativă, ci absolută (...), radicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
constituției psihice ale poporului francez. Chiar și cele mai neînsemnate prefaceri lingvistice izvorăsc din spiritul limbii și, de aceea, este o greșeală gravă să se dea o explicație care să urmărească o logică în cazul fenomenelor lingvistice, fiindcă limba este alogică, iar cuvintele sînt numai niște simboluri, niște metafore, care nu coincid niciodată cu noțiunile exprimate. Ar rezulta deci, după Vossler, că "spiritul limbii" este ceva în afara ei, cu o istorie relativ independentă, care are însă un rol hotărîtor în a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al viabilității inovației lingvistice, în alte condiții, creația individuală rămînînd la nivelul unui simplu fenomen trecător și nesemnificativ pentru viața limbii. Pe de altă parte, caracterul "alogic" al limbii, stipulat de Vossler, trebuie admis numai în formularea că redarea noțiunii prin cuvînt se face într-o manieră prelucrată de structura limbii, această structură adaptînd desemnarea din perspectiva semnificației. Neohegelianismul în interpretarea limbii Prin neohegelianism se înțelege un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Metafora și metonimia sunt figurile de stil frecvente, așadar "instrumentele" privilegiate de care se servește Camil Petrescu. Un bilanț conceptual al acestei abordări în grilă mitică este avantajat de statistica relevantă a celor două procedee. Dar imaginarul este fie apreciat "alogic"326, fie de un "pluralism coerent"327. Nu ne propunem o concluzie în acest punct, dar ambele figuri sunt expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
abstracțiuni. Nu și chipul negociatorilor, figuranții ei. Intriga contează mai puțin decât actorul. Imaginea nu poate proceda decât prin juxtapunere și adunare, pe un singur plan de realitate, fără posibilitatea unui meta-nivel logic. Gândirea prin imagine nu este ilogică, ci alogică. Ea are formă de mozaic, fără relieful cu mai multe etaje al unei sintaxe. În fine, imaginea ignoră mărcile timpului. Nu poți să-i fii decât contemporan. Nici în avans, nici în întârziere. Durata? O succesiune lineară de momente prezente
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin imagini. Dar se pot face fără și, probabil, împotriva acestora. Pare-se că videosfera judecă altfel. Articulat, linear, obiectiv, un Don Quijote al scrisului va vedea în jurul lui o societate cinică și fluidă, corespunzând fluidității cinice a imaginilor TV. Spirite alogice și fără legături, cu vederea scurtă, după chipul și asemănarea programelor noastre mozaicate, fără cap și coadă. Într-o lume în care anecdota trece drept demonstrație, afazia devine un ideal de integritate, căci se poate spune orice despre orice, iar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acțiuni Ce se adaugă dramei principale și o împodobesc Schimbările de ton de la patetic la burlesc Și folosirea rațională a neverosimilului."18 Yvan Goll, și el, în Prefața la Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de sclipiri ale unui creier
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mathusalem, se arată dornic să alunge orice logică din dramaturgie. "Dramaturgia alogică, scrie el, are drept scop să ridiculizeze legile noastre cele de toate zilele și să demaște minciuna profundă a logicii matematice sau chiar a dialecticii. În același timp, alogica va servi pentru a arăta miile de sclipiri ale unui creier uman care gândește un lucru și spune altul și care sare de la o idee la alta fără cea mai mică aparență de legătură logică." Yvan Goll revendică, ca și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]