34 matches
-
în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O], clorura de sodiu [reacții cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2) metale-Zn, Al, nemetale - Cl(2), săruri: NH(4)Cl, CuSO(4), AlCl(3)], clor [reacții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici], acid sulfuric (reacții cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)(2), săruri - BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)])(2), CaCO(3)). Alotropie. 5. Soluții apoase. Solubilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuala și molara. Cristalohidrați. 6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare; ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O], clorura de sodiu [reacția cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: AlCl(3), CuSO(4)], clor [reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacții cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacții cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacția cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu(reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent-coordinative. Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O], clorura de sodiu [reacții cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2) metale-Zn, Al, nemetale - Cl(2), săruri: NH(4)Cl, CuSO(4), AlCl(3)], clor [reacții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici], acid sulfuric (reacții cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OH)(2), săruri - BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)[PO(4)])(2), CaCO(3)). Alotropie. 5. Soluții apoase. Solubilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuala și molara. Cristalohidrați. 6. Starea gazoasa. Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare; ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interactii între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interactii intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structura - proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu [reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O], clorura de sodiu [reacția cu AgNO(3)], hidroxid de sodiu [reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: AlCl(3), CuSO(4)], clor [reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacții cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacții cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacția cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu(reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu, fosforul poate avea multe alotropii solide, care revin la forma P când sunt topite.
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu, fosforul poate avea multe alotropii solide, care revin la forma P când sunt topite.
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
asemenea, el se folosește pentru obținerea a numeroși compuși ai fierului cu utilizare în sinteza organică. "Tiocianatul de fier", Fe(SCN) are o culoare roșie caracteristică și servește la punerea în evidență a ionilor Fe. Fierul este un exemplu de alotropie la un metal, cunoscându-se cel puțin patru forme alotropice ale acestuia, numite α, γ, δ si ε; la presiuni foarte mari, exista unele dovezi experimentale considerate controversale pentru o forma β stabila la temperaturi și presiuni inalte. Pe măsura
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
Ernst Julius Cohen (n. 7 martie 1869 la Amsterdam - 5 martie 1944 la Auschwitz) a fost un chimist olandez de etnie ebraică, cunoscut pentru studiile sale în domeniul alotropiei metalelor. A studiat chimia cu profesori ca: Svante Arrhenius la Stockholm, Henri Moissan la Paris și Jacobus van't Hoff la Amsterdam. În 1893 a devenit asistentul lui van't Hoff, iar în 1902 a preluat catedra de Chimie fizică
Ernst Cohen () [Corola-website/Science/333458_a_334787]
-
devenit asistentul lui van't Hoff, iar în 1902 a preluat catedra de Chimie fizică de la Universitatea din Utrecht, funcție pe care a deținut-o până la retragerea sa din activitate (în 1939). Printre domeniile sale de cercetare se pot enumera: alotropia cositorului, chimia fotografică, electrochimia, chimia materialelor piezoelectrice, istoria științei. În 1926 devine membru străin al Royal Society. A murit într-o cameră de gazare din Lagărul de concentrare Auschwitz.
Ernst Cohen () [Corola-website/Science/333458_a_334787]
-
1600 °C, disocierea este totală. Iodul în stare solidă cristalizează în sistem ortorombic cu fețe centrate având simbolul oF8 în notația Pearson, structura cristalină fiind similară cu cea a fosforului negru. Structura cristalină a iodului molecular nu prezintă proprietatea de alotropie. O altă proprietate fizică a iodului este solubilitatea scăzută în apă: în condiții fizice normale, solubilitatea relativă a iodului în apă este de 1:6000, la temperatura de 20 °C este de 1:3450, iar la 50 °C are valoarea
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de exemplu : 286K Sn Sn ( staniu cenușiu cristalizează în rețea cubică cu fețe centrate CFC) (Staniu alb cristalizează în rețea tetragonală cu fețe centrate TFC) Exemplul ilustrează fenomenul de polimorfism sau alotropia ( definiția dată polimorfismului pentru corpuri simple); 3) tranziții de fază în starea solidă care au loc în metale și aliaje Natura fazelor cât și proporția lor într-un anumit aliaj conferă acestuia anumite proprietăți : De exemplu : - fierul : unde Fe - cub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de exemplu : 286K Sn Sn ( staniu cenușiu cristalizează în rețea cubică cu fețe centrate CFC) (Staniu alb cristalizează în rețea tetragonală cu fețe centrate TFC) Exemplul ilustrează fenomenul de polimorfism sau alotropia ( definiția dată polimorfismului pentru corpuri simple); 3) tranziții de fază în starea solidă care au loc în metale și aliaje Natura fazelor cât și proporția lor într-un anumit aliaj conferă acestuia anumite proprietăți : De exemplu : - fierul : unde Fe - cub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și utilizări. Compuși ai aluminiului: AlCl3, Al (OH)3, Al2O3 - structură, proprietăți 17. Cuprul proprietăți și utilizări. 18. Fierul obținere, proprietăți, utilizări. 19. Azotul proprietăți și utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu obținere, proprietăți, utilizări 20. Oxigenul stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăți, utilizări. 21. Sulful stare naturală, alotropie. Oxizii sulfului (SO2, SO3). Acidul sulfuric obținere, proprietăți, utilizări 22. Halogenii - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Hidracizi obținere. Cloruri, oxiacizii clorului obținere, proprietăți, utilizări. 23. Poluarea apei, aerului
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
structură, proprietăți 17. Cuprul proprietăți și utilizări. 18. Fierul obținere, proprietăți, utilizări. 19. Azotul proprietăți și utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu obținere, proprietăți, utilizări 20. Oxigenul stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăți, utilizări. 21. Sulful stare naturală, alotropie. Oxizii sulfului (SO2, SO3). Acidul sulfuric obținere, proprietăți, utilizări 22. Halogenii - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Hidracizi obținere. Cloruri, oxiacizii clorului obținere, proprietăți, utilizări. 23. Poluarea apei, aerului si solului cu agenți anorganici : CO, CO2, oxizi ai azotului
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]