42 matches
-
zarea lină. Treceam oftând după secunda timpurie Nu-nțelegeam că timpul e un fluviu de nisip Și orele acestea, fragile frunze de hârtie Ori păsări albe fără formă, fără chip. Efodul timpului stă orbitor și nemișcat Pulverizând sitemele vidate și alpestre În nemișcarea mută e cerul înstelat Rotindu-se încet peste înzăpezite creste După incandescentul eon zburam în cercuri exilate Sub focul orb, străin, al aurorei boreale Se mistuiau milenii în clipe resemnate Uranian eterul se desfăcea în largi spirale. Referință
EFODUL TIMPULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ffodul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/364549_a_365878]
-
și alumnii lor”, cum spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectându-și calitatea și virtutea de condeier talentat, Dan C. Mihăilescu s-a achitat de datorie, consemnând tresăririle cu care sufletul i-a întâmpinat climatul alpestru al mânăstirilor și schiturilor athonite. În general, Athosul este ținta celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scârbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
îmbrăcați în strai înflorit, privesc feciorind tainic izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de căpestre. o, primăvara mea luminoasă, cu adieri de aer parfumat, bine-ai venit, fată frumoasă, dintr-un tărâm îndepărtat. duminică, 8 martie 2015 Referință Bibliografică: Primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425887761.html [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
ar putea crede ca suntem idioți, noi jucăm însă doar un joc terestru. 17. Reperaj: în lume toți se plâng de hoți, fură discipolul devenind încontestat maestru, suntem un popor de "patrioți" ce ne iubim condiția în dans de călușar alpestru. 18. Reperaj: în astă existență nu se știe cine inspiră pe cine, dintre noi care-i elev și care-i maestru? Avem mințile cu intenții luminoase, pline, sau facem doar un dans ecvestru? 19. Reperaj: în astă viață toți pe
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul, la ce-nal?? ochii". Codrul este o coordonat? fundamental? a naturii eminesciene, În care poetul vede „locul civiliza?iei noastre", cum observa George C?linescu „Noi suntem un popor alpestru ?i civiliza?ia noastr? e de brad ?i de stejar. Ea n-a l?sat ruine de piatr?? ?i c???mid?, ci numai cenu??. Sarmisegetuza legendar? a ars Împreun? cu ultimii ei ap???tori În miresme de ???în?. Eposul acestui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
monografie, Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea (1978), punctele de referință fiind romanticii pașoptiști („o viziune unitară a naturii”), A.I. Odobescu („între clasicism și romatism”), Mihai Eminescu („magia naturii”), B. Delavrancea („picturalitatea naturii”), Calistrat Hogaș („evaziunea alpestră”) și Al. Macedonski (în special „cromatica”). Același aspect, conceput pe un plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
aici votându-se prin ridicarea mâinii (Handmehr). Cu timpul Dieta va obține tot mai multă autoritate. Confederația helvetică apare ca un simbol al spiritului democratic și republican 396. În sistemul de guvernare s-au putut distinge însă, în continuare, cantoanele alpestre democratice și cantoanele urbane cu guvernare aristocratică. La Waldstätten, Zug, Glaris și Appenzell se convocau Adunări populare (Landsgemeinden), la care participau toți cetățenii în stare să poarte arme (landammani). Ei luau parte la adoptarea deci-ziilor cu caracter legislativ și judiciar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai cu seamă prin Simfonia Alpilor, în care vrea să descrie negurile muntelui, povârnișul ghețarilor, vibrația zăpezii în soare și toate fenomenele vieții alpestre. Dar nici unul din aceste momente nu l-ai distinge dacă în timpul execuției n-ai urmări mereu textul literar care te lămurește. Muzica descriptivă e astfel mai mult o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
construiască niște (foarte europene) povestiri care pot fi intitulate „Decrementa atque incrementa Domini Petri” și să facă din domnul Moldovei un personaj tragic, părăsit de prieteni, nevoit să se refugieze. Astfel, repliindu-se către Ardeal, Petru Rareș străbate un peisaj alpestru, a cărui descriere e împrumutată de la Manasses, și se mișcă într-un tablou gigantic, imagine a jalei omenești și a durerii cosmice. M. știe să întrețină constant ritmul unei povestiri complicate, cu destule ramificații ce ar fi putut frânge sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă ardeleană sunt întrerupte de ecouri citadine și referințe livrești: „Evoe Bachus... Rue de Grenelle./ Armand Colin... Teatrul din Louvain./ Frumoasa Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei de Staël,/ Strângeam mâinile bunului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
pârâiașe spumoase care vin din depărtarea albastră a piscurilor ori căzând din stâncă în stâncă (...). La vârfuri lanțul de munți e știrbit și stâncos or uneori rotund și acoperit cu iarbă deasă unde excursioniști pot culege multe specimene de flori alpestre, între care edelweiss-ul pe care Românii l-au botezat floarea reginei. Pe înălțimile aceste își pasc păstorii turmele de oi pe care toamna le coboară la câmpie”<footnote Léo Bachelin, Castelul Peleș, Ed. Librăriei Carol Müler, București, 1897, p.
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
endecasilabilor albi preferați de romantic pentru cantul mai sus menționat, ce are cadențe de imn, se trasează tabloul lumii originare, anterioare plăsmuirii lui Adam, inca neafectate de prezență omului: Când stânci și vai puștii izbea-n putere / Cu vuietul dintâi alpestra undă / În vale zdrumicata și când peste / Cuprinsul așezărilor de mâine / Cu vâlvă lor, dormea necunoscută / Pacea și mute razele de soare / Și luna aurie nearate / ogoare luminau. O! Fericită / Gură de răi, neștiutoare încă / De rele și păcate! (idem
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare, și la Leonid Dimov: În laptele dimineții aceste/ Din orașul climateric cu însușiri alpestre/ Au explodat ciudat prăjiturile din vitrină./ Zic ciudat, pentru că doar piereau într-un/ glob de lumină" (Vis cu bufon). Imaginile surprinse par a se compune și a se descompune sub privirile lectorului nevoit să se prindă în caruselul textului care
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cap, ca un grădinar, o pălărie mare de paie, menită să-l protejeze de razele ce veneau de la un bec cu lumină albăstruie instalat, prin grija sa, în plafon. Un alt aparat asigura un aer condiționat bogat în ozonul înălțimilor alpestre, iar președintele, care era inventatorul acestuia, visa să-l instaleze pentru copii în toate școlile comunale ... Această latură de simplitate burgheză sublinia și mai mult fastul protocolului reînviat al tradițiilor regale. Astfel, la masa de gală, dată la castel reședința
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
legende de o poezie suavă, de un lirism elevat, de un sentiment accentuat de vecinătatea crestelor și înălțat în puritatea munților. Nu există pisc în Carpați care să nu-și aibă fabula lui; Carmen Sylva a găsit în acest folclor alpestru pagini strălucite și o inspirație fericită. Cele paisprezece Povești ale Peleșului spun aceste legende cu un farmec pătrunzător care mișcă inima: dar, prin nota lor personală, ele țin mai degrabă de un studiu (pe care-l vom face) al operelor
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Sparcetă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T7C6U3R8N?, Bromion erecti, Arrhenatherion, Festucetalia valesiacae, Fr., Me. -Ononis arvensis L. (O. hircina Jacq.) ssp.arvensis (Osul iepurelui) - H., Euras. Cont. Frecv., z.st. se.fa.; L8T6C8U4R7N2, Brometalia erecti, Molinio - Arrhenatheretea *Trifolium alpestre L.H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T5C4U3R6N3; Geranion sanguinei, Cirsio - Brachypodion, Quercetea pubescentis, Fr., Tx. *Trifolium arvense L. ssp. arvense (Papanași) - T., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T5C3U2R2N1, Corynephoretalia, Stellarietea mediae, Fr., Tx. *Trifolium campestre Schreber (Trifoiaș
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mortului“ Dinu îi va fi greu să revină în propria viață furată. Își găsește familia, n-o mai poate îmbrățișa. Există, apoi, în contrapunct cu zbuciumul protagonistului, bântuit de chipurile spaimei, dar și de interogațiile conștiinței, o poezie a sălbăticiei alpestre, a unui loc de o frumusețe anistorică. De altfel, tocmai din aceste treceri și alunecări bruște de la o lume la alta (prezent-trecut, realitate-fantasmă, oraș-localitate patriarhală, social-natural, lumea viilorlumea morților) ies efecte literare nebănuite. Doar un fir epic îi scapă scriitorului
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
de mai tîrziu. Muțenia e indiciul preliminar al unui talent care se vestește printr-un precoce handicap, pentru ca apoi să țîșnească în elocința unui poet autentic. La fel, escaladarea Muntelui Șianu capătă proporții alegorice, de înduplecare a monstrului alpin, călătoria alpestră împrumutînd o aură de inițiere în măruntaiele unui mister. În genere, Blaga simte mai bine peisajele decît oamenii, încremenirea lucrurilor fiind mai potrivită temperamentului său placid decît ființele încărcate cu otrăvuri sufletești. Viața spontană îl încurcă, surprizele îl stînjenesc și
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
largi în coasta unui țărm de care te apropii fără să bănuiești ce se află dedesubt, de aceea de existența lor nu-ți dai seama decît în momentul cînd povîrnișul ți se deschide sub picioare, dezvăluind rîpele goale, de uscăciune alpestră, a micului port. Locul e precum o carie, întinsă pe zeci de hectare, ce a ros dintele malului, scoțînd la iveală surpăturile unor drumuri care cad în mare. În fine, al treilea amănunt descinde din blazonul regal, regina Maria vizitînd
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
oră silueta unui turn stingher sau a unui castel profilată pe orizont. Mai rar, fabrici izolate în câte o vale: așa sunt numeroase fabrici de armament sau avioane; noi nu le vedem, dar le bănuim ascunse și apărate de singurătatea alpestră. Catedrala vie Erfurt? La întrebarea mea mi s-a răspuns cu unanimitate: „un orășel de provincie și o catedrală frumoasă”. Nimic nu e mai înșelător decât judecățile altora. Prin „provincie” germanii înțeleg 1oo.ooo de locuitori, se pare. Iar catedrala
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
cu trăiri spontane, numai de ei cunoscute, Nu cu mult mai târziu ne-am reîntâlnit, pentru o cu totul altă călătorie - în minunata Italie! - parcă altfel măsurată în timpul ceasurilor melodiei. Descopeream acum sunetul poetic meridional, profund deosebit de taina trăirilor în timpul alpestru. Nu mă întreb degeaba: pot fi oamenii atât de deosebiți în felul lor de a simți? Iată, mari compozitori de operă, trăind o singurătate care apelează la nuanța glasului, meditând astfel asupra afectelor, suferințelor sau destinului, cum se întâmplă cu
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
Elveția pastorală și creștină își schimbă identitatea. șoselele acoperă pășunile, pădurile se micșorează spre a face loc stațiunilor alpine, turismul prinde ființă și liniile de teleferic brăzdează văile. Călătorii și sihaștrii sunt înlocuiți de schiori și alpiniști, iar peisajul asprimii alpestre este îmblînzit de înlesnirile civilizației. Moravurile se domesticesc la rîndul lor și puritanismul se stinge. Femeile își pierd aerul pudic și ajung să se închine tocmai zeului pe care creștinismul l-a repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima li
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
dascălii de erminie și alumnii lor”, cum spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectîndu-și virtutea de condeier talentat, Dan C. Mihăilescu s-a achitat de datorie, consemnînd tresăririle cu care sufletul i-a întîmpinat climatul alpestru al schiturilor athonite. În genere, Athosul e ținta celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scîrbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens. Fără un
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]