42 matches
-
zarea lină. Treceam oftând după secunda timpurie Nu-nțelegeam că timpul e un fluviu de nisip Și orele acestea, fragile frunze de hârtie Ori păsări albe fără formă, fără chip. Efodul timpului stă orbitor și nemișcat Pulverizând sitemele vidate și alpestre În nemișcarea mută e cerul înstelat Rotindu-se încet peste înzăpezite creste După incandescentul eon zburam în cercuri exilate Sub focul orb, străin, al aurorei boreale Se mistuiau milenii în clipe resemnate Uranian eterul se desfăcea în largi spirale. Referință
EFODUL TIMPULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364549_a_365878]
-
și alumnii lor”, cum spune frumos autorul), criticul plastic Oliv Mircea și alți cîțiva apropiați. Respectându-și calitatea și virtutea de condeier talentat, Dan C. Mihăilescu s-a achitat de datorie, consemnând tresăririle cu care sufletul i-a întâmpinat climatul alpestru al mânăstirilor și schiturilor athonite. În general, Athosul este ținta celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scârbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
îmbrăcați în strai înflorit, privesc feciorind tainic izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de căpestre. o, primăvara mea luminoasă, cu adieri de aer parfumat, bine-ai venit, fată frumoasă, dintr-un tărâm îndepărtat. duminică, 8 martie 2015 Referință Bibliografică: Primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
ar putea crede ca suntem idioți, noi jucăm însă doar un joc terestru. 17. Reperaj: în lume toți se plâng de hoți, fură discipolul devenind încontestat maestru, suntem un popor de "patrioți" ce ne iubim condiția în dans de călușar alpestru. 18. Reperaj: în astă existență nu se știe cine inspiră pe cine, dintre noi care-i elev și care-i maestru? Avem mințile cu intenții luminoase, pline, sau facem doar un dans ecvestru? 19. Reperaj: în astă viață toți pe
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii ssp. transsilvanicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), nopticoasă ("Hesperis matronalis L. ssp. candida"), trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
regimului geometriei, ca în Giardino di Boboli de la Florența, atunci e triumful ei, al ordinii umane. În fața acestei soluții nu mai există decât una tot artistică: simularea abandonului în fața vegetației, donjonul de piatră acoperit cu iedere, izolat într-o pădure alpestră. Altfel, înseamnă a mânji iarba cu var. În strada Tritonilor, totuși, două puncte se semnalau îndată vederii. Unul îl constituia o casă la drum, ridicată de la nivelul solului pe un soclu de piatră, astfel încît înălțimea ei era, pentru un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
are foarte multe asemănări cu omul maritim, și de fapt, cu tot paradoxul, regiunea muntoasă dădea cel mai mare număr de marinari. Explicația lui Conțescu era că în partea stâncoasă a munților, amintirea litoralului din era întinderii mării până în regiunea alpestră era mai puternică. La facultate, teoria geografului era caricaturizată de studenții umoriști, care făceau și desene cu creta pe tablă, relevând că Ermil Conțescu descoperise o corabie cu pânze pe Caraiman. Pentru Conțescu totul e semnificativ și plin de probleme
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trăite la umbra fagilor și tautologia existenței consumate în zbiarăt de mioare și lătrături de câini bărbătoși. La temelia dorului lor se instalase lipsa. În munte, sus, tânjeau după văi joase; pe teren neted, aproape de nivelul mării, oftau după sălbăticitatea alpestră. Platono-lacanizau și ei fără să-și deie sama. Pe urmele lor, bătătorite, navetez, navetez: principalmente între Iași, Focșani, Brașov, București și... Piatra Neamț. Din albia Milcovului, împodobită cu căcărezii mieilor vrânceni, trag holbări depasionte, distanța fiindu-mi adjuvantă, asupra Bahluiului universitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
multă culoare relevă o tendință imagistică modernă. Contesa cu ochi albaștri stă „pe-un scaun de argint” (Din versurile triste: Annie), în jurul mesei de aur cântă țigani negri din lăute roșii, în parcul verde luminează crini albi. Impresiile în decor alpestru din Baladă ardeleană sunt întrerupte de ecouri citadine și referințe livrești: „Evoe Bachus... Rue de Grenelle./ Armand Colin... Teatrul din Louvain./ Frumoasa Jeannette...// Noi doi, botezați de Rousseau și de Eau de Cologne-ul doamnei de Staël,/ Strângeam mâinile bunului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai cu seamă prin Simfonia Alpilor, în care vrea să descrie negurile muntelui, povârnișul ghețarilor, vibrația zăpezii în soare și toate fenomenele vieții alpestre. Dar nici unul din aceste momente nu l-ai distinge dacă în timpul execuției n-ai urmări mereu textul literar care te lămurește. Muzica descriptivă e astfel mai mult o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aici votându-se prin ridicarea mâinii (Handmehr). Cu timpul Dieta va obține tot mai multă autoritate. Confederația helvetică apare ca un simbol al spiritului democratic și republican 396. În sistemul de guvernare s-au putut distinge însă, în continuare, cantoanele alpestre democratice și cantoanele urbane cu guvernare aristocratică. La Waldstätten, Zug, Glaris și Appenzell se convocau Adunări populare (Landsgemeinden), la care participau toți cetățenii în stare să poarte arme (landammani). Ei luau parte la adoptarea deci-ziilor cu caracter legislativ și judiciar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
endecasilabilor albi preferați de romantic pentru cantul mai sus menționat, ce are cadențe de imn, se trasează tabloul lumii originare, anterioare plăsmuirii lui Adam, inca neafectate de prezență omului: Când stânci și vai puștii izbea-n putere / Cu vuietul dintâi alpestra undă / În vale zdrumicata și când peste / Cuprinsul așezărilor de mâine / Cu vâlvă lor, dormea necunoscută / Pacea și mute razele de soare / Și luna aurie nearate / ogoare luminau. O! Fericită / Gură de răi, neștiutoare încă / De rele și păcate! (idem
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare, și la Leonid Dimov: În laptele dimineții aceste/ Din orașul climateric cu însușiri alpestre/ Au explodat ciudat prăjiturile din vitrină./ Zic ciudat, pentru că doar piereau într-un/ glob de lumină" (Vis cu bufon). Imaginile surprinse par a se compune și a se descompune sub privirile lectorului nevoit să se prindă în caruselul textului care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
construiască niște (foarte europene) povestiri care pot fi intitulate „Decrementa atque incrementa Domini Petri” și să facă din domnul Moldovei un personaj tragic, părăsit de prieteni, nevoit să se refugieze. Astfel, repliindu-se către Ardeal, Petru Rareș străbate un peisaj alpestru, a cărui descriere e împrumutată de la Manasses, și se mișcă într-un tablou gigantic, imagine a jalei omenești și a durerii cosmice. M. știe să întrețină constant ritmul unei povestiri complicate, cu destule ramificații ce ar fi putut frânge sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
din Istoria sinoptică a bizantinului Manasse, cultivând caligrafia, arta vorbelor "în aur împletite". Dar tocmai de aceea ei au dat cei dintâi o noțiune de poezie. Fuga lui Rareș în Ardeal (la Macarie) nu e lipsită de un anume sublim alpestru: " Și dete de niște locuri prăpăstioase și muntoase și de văi păduroase, și neputând să le treacă călare, își lăsă acolo iubitul său cal, pe care nimenea altul nu încălecase, și, pătrunzând pe niște căi nepătrunse de oameni și locuite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
odată la numărul mistic nouă: De nouă ori până astăzi pământul colindător Au călătorit pe crugul soarelui nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nalță munții Himalaia Și de pe vîrfu-i alb pătând răsare O lună caldă sfântă și bălaie Și-n văi umbroase ce se pierd în mare Munții bătrâni din stele se coboară Și-ntind în jos stâncoasele picioare. Noi suntem un popor alpestru și civilizația noastră e de brad și stejar. Ea n-a lăsat ruine de piatră și cărămidă ci numai cenușă. Sarmisegetuza legendară a ars împreună cu ultimii ei apărători în miresme de rășină. Eposul acestui popor de munte care crede în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pârâiașe spumoase care vin din depărtarea albastră a piscurilor ori căzând din stâncă în stâncă (...). La vârfuri lanțul de munți e știrbit și stâncos or uneori rotund și acoperit cu iarbă deasă unde excursioniști pot culege multe specimene de flori alpestre, între care edelweiss-ul pe care Românii l-au botezat floarea reginei. Pe înălțimile aceste își pasc păstorii turmele de oi pe care toamna le coboară la câmpie”<footnote Léo Bachelin, Castelul Peleș, Ed. Librăriei Carol Müler, București, 1897, p.
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
cuspidata, Taraxacum bessarabicum, Taraxacum laevigatum, Taraxacum officinale, Taraxacum serotinum, Teucrium chamaedrys, Teucrium polium, Thalictrum aquilegifolium, Thalictrum minus, Thalictrum simplex, Thesium dollineri, Thlaspi arvense, Thlaspi perfoliatum, Thymus austriacus, Thymus glabrescens, Thymus marschallianus, Tragopogon dubius, Tragopogon porrifolius, Tragopogon pratensis, Tribulus terrestris, Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium campestre, Trifolium diffusum, Trifolium fragiferum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium neglectum, Trifolium ochroleucon, Trifolium parviflorum, Trifolium repens, Trifolium striatum, Trigonella caerulea, Trinia glauca, Trinia henningii, Trinia kitaibelii, Turritis glabra, Typha latifolia, Urtica dioica, Vaccaria pyramidata, Valeriana officinalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
media, Stellaria media ssp. neglecta, Stenactis annua, Stipa capillata, Stipa pulcherrima, Symphytum officinale, Teucrium chamaedrys, Thymus austriacus, Thymus dacicus, Thymus glabrescens, Thymus marschallianus, Thymus pannonicus, Thymus pannonicus ssp. auctus, Thymus serpyllum, Torilis anthriscus, Tragopogon orientalis, Tragopogon pratensis, Trifolium agrarium, Trifolium alpestre, Trifolium arvense, Trifolium diffusum, Trifolium hybridum, Trifolium montanum, Trifolium ochroleucon, Trifolium pannonicum, Trifolium pratense, Trigonella besseriana, Turritis glabra, Urtica dioica, Utricularia vulgaris, Valeriana officinalis ssp. collina, Valerianella olitoria, Ventenata dubia, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis, Veronica acutifolia, Veronica byzantina, Veronica chamaedrys
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
cap, ca un grădinar, o pălărie mare de paie, menită să-l protejeze de razele ce veneau de la un bec cu lumină albăstruie instalat, prin grija sa, în plafon. Un alt aparat asigura un aer condiționat bogat în ozonul înălțimilor alpestre, iar președintele, care era inventatorul acestuia, visa să-l instaleze pentru copii în toate școlile comunale ... Această latură de simplitate burgheză sublinia și mai mult fastul protocolului reînviat al tradițiilor regale. Astfel, la masa de gală, dată la castel reședința
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sparcetă) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T7C6U3R8N?, Bromion erecti, Arrhenatherion, Festucetalia valesiacae, Fr., Me. -Ononis arvensis L. (O. hircina Jacq.) ssp.arvensis (Osul iepurelui) - H., Euras. Cont. Frecv., z.st. se.fa.; L8T6C8U4R7N2, Brometalia erecti, Molinio - Arrhenatheretea *Trifolium alpestre L.H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T5C4U3R6N3; Geranion sanguinei, Cirsio - Brachypodion, Quercetea pubescentis, Fr., Tx. *Trifolium arvense L. ssp. arvense (Papanași) - T., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8T5C3U2R2N1, Corynephoretalia, Stellarietea mediae, Fr., Tx. *Trifolium campestre Schreber (Trifoiaș
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul, la ce-nal?? ochii". Codrul este o coordonat? fundamental? a naturii eminesciene, În care poetul vede „locul civiliza?iei noastre", cum observa George C?linescu „Noi suntem un popor alpestru ?i civiliza?ia noastr? e de brad ?i de stejar. Ea n-a l?sat ruine de piatr?? ?i c???mid?, ci numai cenu??. Sarmisegetuza legendar? a ars Împreun? cu ultimii ei ap???tori În miresme de ???în?. Eposul acestui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
monografie, Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea (1978), punctele de referință fiind romanticii pașoptiști („o viziune unitară a naturii”), A.I. Odobescu („între clasicism și romatism”), Mihai Eminescu („magia naturii”), B. Delavrancea („picturalitatea naturii”), Calistrat Hogaș („evaziunea alpestră”) și Al. Macedonski (în special „cromatica”). Același aspect, conceput pe un plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]