93 matches
-
învăluiră ca flăcările unui rug. Era de vină și ploaia, și noaptea, și necunoscutul fioros al locului, și lumina care descoperise ochi așa de mari și de negri... Fata, în rochia-i de stambă albastră, în cămașa-i albă cu altițe, încinsă tare cu brâu îngust, pieptănată strâns, cu cosițe, mă privea cu ochi de întuneric, și nu știa ce să spuie" (p. 64-65). Urmează imediat primul sărut, care face ca ochii fetei să se aprindă "într-o văpaie neagră" (p.
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
și cu ciroză, pe care ai adus-o din ograda matale și ne-ai pus-o în congelator, avea un microfonaș băgat sub târtiță... Așă că, dacă-ți scot ăștia dosaruuuuu... nu-știu pe unde-ți mai scoți cămașa aia cu altiță... Publicitate teve! Și moment de mare tensiune în sufragerie. Dar și de liniște, fiindcă tocmai începe emisiunea "Oamenii realității" pe postul "Realitatea Tv, un talk-show interesant, patronat de moderatorii Cornel Nistorescu și Adrian Ursu, show care îl face pe prietenul
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
precizează că Intrarea este liberă. Iată Programul dedicat sărbătoririi Sânzienelor, sărbătoare cunoscută și sub numele Drăgaica: SÂNZIENELE. 10.00 - 24.00 - în curtea IFB: ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poale și ii fără poale, ie cu altiță separată și mânecă lungă, prinsă printr-o bentiță, ii ciupag, ie de mireasă cusută din marchizet și brodată cu mătase albă, ie pe pânză de casă, cu brezărău, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin care se trece un șnur), în timp ce femeile măritate au permisiunea să poarte în continuare acest tip de cămașă, dar numai în ocazii deosebite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin care se trece un șnur), în timp ce femeile măritate au permisiunea să poarte în continuare acest tip de cămașă, dar numai în ocazii deosebite, pentru că, în general, ele îmbracă o cămașă cu ciupag, adică guler îngust cu o bentiță aplicat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe negre, după cum ne-a mărturisit Maria Ignătescu. încă din perioada interbelică, după mărturiile și fotografiile existente se poate observa un amestecă între portul popular și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Cerul aruncă mesaje cu fiori, De grija nuferilor, gerul Pictează-n ape alte dalbe flori. Și bărca-și face lin culoar pe lac, Domol cutreieră prin trestiile mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori de primăvară- Imperturbabil, frigul, fără grijă, Va șlefui culoarea milenară. Sclipici de-argint adună ramurile joase, Împrăștiind culori de vis pe unda clară; Stăteam și cugetam la mersul lumii, Visam că, poate, Ea, din lac o să
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ADMIRAȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ADMIRAȚIE Privesc chipul tău admirativ, Cadrat cu râuri de cosițe, Rămân la frumosul receptiv, Sânii albi superbi de sub altițe. Te înconjur mereu cu dor, Spre tine mă atrag mari forțe, Nu rezist ca simplu muritor, Să sting ale iubirii mele torțe. Depășesc orișice nouă furtună, Nu încetez lupta să te cuceresc, Simt cum în suflet se adună, Mai multe
ADMIRAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350348_a_351677]
-
cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la capete cu șaibe și piulițe. Fetele ieșeau dumineca la horă gătite cu ii și fote bluze cu altițe dar și rochii de-a gata aduse de câte cineva care lucra pe la oraș. Erau tare îmbujorate de frumusețea vârstei dar începuseră să-și dea și cu pudră. Se strigau una pe alta la poartă și porneau în grup spre
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
-lea, la care predominau culorile sobre, alb și negru, un decor simplu, caracteristici care sunt vizibile și la cămășile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloșani. Ia caracteristicăde Mehedinți, pe care o găsim și înPlaiul Cloșani trece drept ia cu altița, încreț și râuri, compoziție ornamentala pe mânecăcu origini îndepărtate. Altița, încrețul și rândurile de pe mânecă și pieptul cămășii, uneori și pe spate, erau principalele câmpuri ornamentale ce împodobeau cămașă. Pe mânecă, rândurile se făceau drepte, costișate, mutate sau înzălate. La
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
decor simplu, caracteristici care sunt vizibile și la cămășile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloșani. Ia caracteristicăde Mehedinți, pe care o găsim și înPlaiul Cloșani trece drept ia cu altița, încreț și râuri, compoziție ornamentala pe mânecăcu origini îndepărtate. Altița, încrețul și rândurile de pe mânecă și pieptul cămășii, uneori și pe spate, erau principalele câmpuri ornamentale ce împodobeau cămașă. Pe mânecă, rândurile se făceau drepte, costișate, mutate sau înzălate. La mână, mânecă se termină cu dantelă albă - colțuti din ață
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și de-a pururi Iubirii. • Fiecare Curcubeu își surprinde fruntea de raze în altițele iilor regalelor Fecioare în care înfloresc mugurii atâtor și-atâtor chemări. • Fiecare tresărire de Zări e ca un chiot de raze ce se zbenguiesc în șuvițele de soare ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
1175) și un ansamblu de costum realizat mai recent( P. 2768). De asemenea și constatarea doamnei Elena Secoșan că: In zona de nord, cămașa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi și preferința pentru soluții simple, altița fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos,5 nu se confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos, terminată cu rânduleț de jur împrejur la șatesprezece dintre
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos, terminată cu rânduleț de jur împrejur la șatesprezece dintre piese, iar cincisprezece dintre acestea prezintă rânduleț pe lângă altiță, uneori mai lat, alteori mai îngust.(P1265, P2723, P2786, P1273, P1189, P1134, P1261, P1384, P1182, P1171, P1248, P227, P1257). Ca element decorativ se mai întâlnește adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiță colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
mărgeluțelor colorate pentru a completa decorul ales cu negru, iar apoi prin pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă observație pe care o putem face la unele ciupagele cu încreț din
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
cu borangicul), încrețeală (dantelă lucrată din ață cu croșeta) cu canaci (șnuruleț cu ciucuri care se pot strânge la gât). Cusăturile de pe cămașă formează un joc de linii și contraste cromatice. Partea de sus a cusăturii de pe mânecă se numește altiță și este dispusă vertical, pe fond negru umplut cu mătase în două nuanțe: maro închis și maro deschis și are aplicate mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută dintr-o singură bucată de pânză albă, țesută în casă, pe mânecă sunt țesute trei rânduri de flori: două în partea de sus numite altiță și unul în partea de jos. Gura cămășii este pătrată, în jurul gâtului este cusut un rând de flori și două rânduri de flori sunt cusute pe piept, pe lângă despicătura de la gât. Florile au forme geometrice, pe fond negru, cu nuanțe
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]