11 matches
-
adăugat și faptul că acest papă a instituit în Roma un „Monte di Pietà”. Iuliu (Giulio) Rospigliosi a fost ales papă într-o sală deosebită a palatului pontifical, numită sala lebedelor (olorum). Atributul “sidus” până în prezent este fără tălmăcire. Emilio Altieri a fost ales papă pe data de 11 mai 1670, zi în care fluviul Tevere atingea cote alarmante (flumine magno). nu există nici o explicație plauzibilă a acestui mottou, cu atât mai mult cu cât apelativul de „bestie nesătulă” cu greu
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
de rezistența a inamicilor au continuat să lupte, și întreaga plajă a rămas la voia altileriei. La 21:00 acostarea a 26th RCT 26th RCT a încheiat acostarea infanteriei, dar pierderile în echipament erau ridicate, incluzând 26 de elemente de altieri, peste 50 de tancuri, în jur de 50 de bărci de acostare și 10 bărci mai mari. Din cele 2.400 tone de provizii ce trebuiau acostate în Ziua-D, doar 100 au ajuns cu adevărat. Pierderile corpurilor militare V erau
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
onoare al Academiei Române. Primul episcop romano-catolic de București a fost Ignazio Feliciano Paoli, cel care a inițiat introducerea calendarului gregorian în România. Tot Paoli a ctitorit Catedrala Sfântul Iosif din București. Printre personalitățile italiene din România se numără Vintilă Cossini, Altieri Zanvettor, Florin Bogardo, Mansi Barberis, Sorana Coroamă-Stanca, Alexandru Pesamosca, Ivanca Olivotto, Amelio Olivotto, Livio Bellegante, Nicolo Girardi, Dante Viecelli, Virgil Toso, Puschiazis Vicenzo, Mădălina Coracin, Mihaela Profiriu Mateescu-Culluri, Horia Moculescu, Mișu Fotino, Angela Tomaselli, avocatul și fostul deputat Mircea Grosaru
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
Bari, 2008, p. 84. 12 Con consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. 13 Și veda R. Altieri, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998, p. 119. 14 A. Capitini, L'atto di educare, La Nuova Italia, Firenze, 1951, pp. 7-8. 15 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991, pp. 251-252
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Ibidem, p. 13. 57 Ibidem, p. 44. 58 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 220. Bibliografia ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, Cei-Uelci, s.c., 2008. Althusser, Louis,"Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970 Altieri, Rocco, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998. Barcellona, Pietro, Elogio del discorso inutile. La parolă perduta, Dedalo, Bari, 2010. Bobbio, Norberto, Introduzione, în A. Capitini, Îl potere di tutti, La Nuova
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
în culori de apă. Catapeteasma este confecționată din lemn de tei, sculptat, ramele icoanelor având ornamentații cu motive florale, aplicate. Pictura icoanelor catapetesmei a fost executată de un pictor moldovean anonim, în stilul picturilor executate la alte biserici de Eustațiu Altieri. Numai icoanele mari din registrul de jos au altă factură și au inscripții în limba bulgară. Stranele, așezate pe pereții laterali, sunt frumos sculptate cu motive florale. În exterior, pereții clădirii nu au ornamentații arhitecturale, în afară de liniatura profilelor de la cornișă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
una famiglia mercantile nel XV secolo, Quaderni storici, 33, 1976, pp. 953-982. Machiavelli, Îl Principe, cap. 20. ---, Istorie fiorentine, lib. VII., ---, Discorsi, lib. III, cap. 28 Maczak, Antoni (ed.), Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Oldenbourg, Monaco, 1988. Magliozzi, E. Altieri (ed.), L'Archivio del Comune di Pistoia, conservato nell'Archivio di Stato di Pistoia. Inventario, Giunta Regionale Toscana / La Nuova Italia, Firenze, 1985. Mansfield, Harvey Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento", în Archivio storico italiano, 121 (1963), pp. 428-431. Albertini, Rudolf von, Firenze dalla Repubblica al Principato, trans. Cesare Cristofolini, Einaudi, Torino, 1970. (degli) Albizzi, Rinaldo, Commissioni, vol. 3, Cesare Guasti (ed.), Cellini, Florența, 1867-1873. Altieri Magliozzi, Ezzelinda, Archivio del comune di Pistoia conservato nell'Archivio di stato. Inventario, La Nuova Italia, Scandicci, 1985, p. 87. Anderson, Perry, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Antoine, Michel, "Genèse de l'institution des intendants", în Journal
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lo stato, pp. 21, 38, 40. Există o anumită confuzie chiar în surse; de pildă adesea statutele de secol XVI se referă la rectori inexistenți sau la cei chemați pentru alte demnități. Nu există podestà la Pistoia după 1535 (Ezzelinda Altieri Magliozzi, Archivio del comune di Pistoia conservato nell'Archivio di stato. Inventario, La Nuova Italia, Scandicci, 1985, p. 87), dar statutele Pistoiese din 1546 și 1579 repeta în mare măsură descrierea funcției de podestà prevăzută în statutele anterioare (a se
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru literatură și artă, anul I, seria a II-a, nr. 3, noiembrie 1939. Cadran pentru literatură și artă, anul I, seria a II-a, nr. 4, decembrie 1939. Gândul nostru, an. I, seria II, nr. 1, 1 noiembrie 1942. Altieri, Charles, The Fate of the Imaginary in Twentieth-century American Poetry, American Literary History 17 (1), Oxford University Press 2005, pp. 70-94. Barry, Peter, Contemporary Poetry and Ekphrasis, the Cambridge Quarterly, vol. 31, nr. 2, 2002, pp. 155-165. Borbely, Ștefan, "Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la Roma atunci cînd am sosit în acest oraș la începutul anului 1928. Dar nu exista nici un semn de activitate diplomatică mai accentuată, care să poată emoționa România prietenă și aliată... Abia în iunie, cînd mă aflam la umbra vilei Altieri, "Gattaiola", în apropiere de Lucca, ziarele de dimineață au adus textul marelui discurs ținut în ajun la Cameră de Mussolini, în calitate de ministru al Afacerilor Externe. Trecînd în revistă problemele de politică externă, Ducele, oprindu-se la Ungaria, sublinia "nedreptele mutilări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]