65 matches
-
conservare a frumosului din istorie. Când spun Traian Duță, mă gîndesc la opere care ies din planul totemului obișnuit și am în vedere ultimile lucrări de factură monumentală: statuia din bronz a fotbalistului Dobrin, de 2,5 metri înălțime și altorelieful confecționat din 74 de kg de bronz, care personalizează Instituția Hidroelectrica din Curtea de Argeș. Acestea și multe alte lucrări ale maestrului, amplasate în diverse localități ale țării sînt o intruziune, cu impact estetic deosebit în ambientul postmodern al orașelor. Stil, expresivitate
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
prezent și la numeroase expoziții din străinătate (Moscova, Belgrad, Budapesta, Sofia, Cairo, Damasc, Paris, Bologna, Londra, Torino, Roma, Brno, Bruxelles, Haga, Copenhaga, Oslo, Helsinki etc.), participă la „Bienala de la Veneția”, 1958 și 1976. Este distins cu Premiul de Stat, pentru altorelieful „Pintea, judecând un boier”, iar în 1964 primește titlul de Artist al Poporului, când se inaugurează, la Carei, Monumentul Ostașului Român, la împlinirea a 20 de ani de la eliberarea întregului teritoriu al țării de sub ocupația fascistă. Monumentul a fost realizat
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
care îl va elabora până către 1912. În această suită de sculpturi ce reprezintă un nud feminin adolescentin, adormit, se situează și sculptura propusă acum. Expresivitatea plastică a lucrării este obținută prin punerea într-un contrast de tip pictural, în altorelieful, cu fundalul tăiat brut (în același bloc de marmură), în care zone de umbre și lumini alternează, purtând urmele dălții sculptorului. Născându-se din fundalul vibrat, personajul se desprinde parcă de materie, suav, imaculat, ca plutind între veghe și vis
Licitația Colecției familiei Halfon-Elias by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104296_a_105588]
-
limbi străine, că este un om simpatic și un conviv desăvârșit. Dar nimeni nu ne-a informat, măcar aluziv, că în timpul liber dumnealui sculptează. Chiar la intrarea în casă, pe peretele exterior, ne-a întâmpinat un maiestuos leu, sculptat în altorelief, din blocuri de itung, un fel de cărămizi de beton prefabricate. În locuință, o coloană care desparte salonul de bucătărie, reproduce în variantă modernă, un obelisc antic egiptean. In alt colț al camerei, un vultur metalic ne privește curios. Privit
AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1396433828.html [Corola-blog/BlogPost/341881_a_343210]
-
din capitala RSSM. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sculptorul I. Poniatovski a executat la mormântul liderului sovietic un monument în marmură albă pe postament din granit, având ca piesă centrală bustul lui Kiril Iliașenko lucrat în tehnica altoreliefului. Pe postamentul de granit, este sculptat cu caractere Kirilice numele „Kiril Fiodorovici Iliașenko” și anii de viață ai acestuia .
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
plăcile de travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate cuvintele președintelui Nicolae Ceaușescu, cu
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
meșterii au decis să-și asume riscul. Sarkander a fost beatificat în anul 1859 și canonizat în anul 1995, cu ocazia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la Olomouc. Coloana adăpostește, de asemenea, o capelă mică în interior cu altoreliefuri reprezentând ofranda adusă de Cain din recolta sa, oferirea de către Abel a primului născut din seminția sa, prima ardere de tot oferită de Noe după Potop, oferirea de către Avraam a lui Isaac și apoi a unui miel, și moartea lui
Coloana Sfintei Treimi din Olomouc () [Corola-website/Science/336203_a_337532]
-
o femeie tânără ce rupe lanțul robiei (în Războiul de Independență al României din 1877), iar pe partea opusă, România muncii, reprezentată printr-o femeie cu doi copii, îi oferă lui Ion Brătianu laurii recunoștinței. Pe postament se aflau două altoreliefuri, unul reprezentându-l pe Ion Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt pe Prințul Carol salutat de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
Numele lor sunt înscrise pe o placă de marmură albă încastrată în peretele nordic al pridvorului. Pe această placă sunt înscrise numele domniței Elena Hangerli (1795-1862) și ale unor descendenți ai acesteia. Deasupra numelui domniței Elena Hangerli este sculptat un altorelief cu o coroană regală. Persoanele înmormântate în biserică sunt următoarele: Elena Hangerli s-a născut în anul 1795 și a fost căsătorită de două ori: mai întâi cu Ioan (Iancu) Ghica, fiul marelui logofăt Gheorghe Ghica (1739-1801) și al Anastasiei
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în evidență și de un ușor decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului, dinspre Strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
dispus în 2 trepte, și o coloană piramidală cu baza de 1 mp si înălțimea de 10 m. Executat din mozaic de piatră. Lipsește vulturul din bronz cu aripile deschise, aflat inițial în vârful obeliscului. Pe o față are un altorelief ce reprezintă un soldat stegar - „1 Decembrie 1918“. Se păstrează, în unele părți indescifrabil, textul: „Cinste... vouă jertfe ale datoriei cu jertfa sângelui vostru ați pecetluit pe veci unirea neamului. Eroii în veci nu mor. Jertfa voastră ne va fi
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Iachim Grosul a încetat din viață la data de 28 septembrie 1976, în municipiul Chișinău. A fost înmormântat în Cimitirul Ortodox Central din Chișinău și i s-a construit un monument de granit cenușiu, având imaginea academicianului sculptată în tehnica altoreliefului, realizată de către sculptorul Lazăr Dubinovschi. În anul 2004, lui Iachim Grosul i-a fost dedicată o monedă comemorativă de argint cu o valoare nominală de 100 ruble transnistrene, emisă într-un tiraj de 1000 piese. Această mondedă face parte din
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
piedestal din piatră format din trei corpuri paralelipipedice suprapuse este amplasat bustul Smarandei Gheorghiu, cunoscută și sub numele de „Maica Smara” (cum îi spuneau în epocă Veronica Micle și Mihai Eminescu). În partea de jos a soclului, frontal, este un altorelief în bronz care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului. Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
cu o suită de basoreliefuri reprezentative pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Eminescu pe frontispiciul statuii. Monumentul are o înălțime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri și soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și textul amplasat în partea din față
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
Nu se știe ce s-a întâmplat cu statuia lui V. Conta. Statuia lui Titu Maiorescu, amplasată în partea de sus a Universitățtii, a fost demolată într-o noapte a anului 1950. Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
începutul secolului al XX-lea a numit acest monument 'statuia ușărnică', datorită mutării ei prin mai multe locuri. Statuia este realizată din marmură albă de Carrara în stil neoclasic, fiind așezată pe un soclu de piatră, decorat cu inscripții și altoreliefuri. Inscripția principală conținea un omagiu memoriei lui Gheorghe Asachi: ""Primului învățetor din Moldova, Gheorghe Asaki, școalele româneșci recunoscătoare"". Gheorghe Asachi este imaginat la o vârstă înaintată, șezând îngândurat într-un jilț, cu capul ușor plecat spre stânga, ținând pe genunchi
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
îngândurat într-un jilț, cu capul ușor plecat spre stânga, ținând pe genunchi niște hrisoave vechi, iar în mână o pană. Pe spatele lui Asachi se află o hlamidă care conferă sculpturii o calmă măreție. Pe soclul statuii există două altoreliefuri de bronz: cel din stânga îl reprezintă pe Gh. Asachi înmânând coroane de flori elevilor premianți de la Gimnaziul "Vasile Lupu", iar în cel din dreapta, Gh. Asachi este reprezentat ca arhitect prezentând domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, planul de construcție a Academiei Mihăilene
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
sacrificiul și eroismul ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. Statuia simbolizează un ostaș în marș, cu un pistol-mitralieră la piept și echipat de război. Soclul are o formă paralelipipedică și are pe el un altorelief din bronz ce înfățișează o scenă de război, cu ostași ce pornesc la atac cu tricolorul în frunte. Pe soclu, deasupra altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
un pistol-mitralieră la piept și echipat de război. Soclul are o formă paralelipipedică și are pe el un altorelief din bronz ce înfățișează o scenă de război, cu ostași ce pornesc la atac cu tricolorul în frunte. Pe soclu, deasupra altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: "„Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”". Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: "„Realizat artist sculptor
Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Suceava () [Corola-website/Science/328913_a_330242]
-
că grecii din popor detestau astfel de practici. Platon, cu doi ani înainte să se stingă din viață, deplânge amploarea pe care o luaseră aceste practici, pe care le socotea nenaturale, fapte lipsite de rușine (tolmema). Nu există nici un basorelief, altorelief sau sculptură care să reprezinte în mod explicit vreun contact sexual anal, heterosexual sau homosexual. În schimb, scenele pictate pe ceramica antică greacă sunt extrem de explicite. Există și o anumită simbolistică cu caracter sexual. În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, bărbații
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]