822 matches
-
particularizeze abia după ce s-au scufundat În atotcuprinzătoarea intimitate a textului. Echilibru și stabilitate În ordine strict existențială, intimitatea propune o mai bună Înțelegere a propriului sine. O propune prin investigații făcute aproape la Întâmplare și prin reevaluarea constantă a aluviunilor depuse de efortul zilnic al scriitorului de a-și transpune În scris trăirile. Intimitatea stârnește potențialitățile textului și le sustrage aneantizării prin repetiție și absență a unui context literar. Uniformitatea... informală a scrierii se mulează pe un calapod care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
l -1 ; NO3=1,2 mg.l -1 ; P2O5=0,12 mg.l -1 ; K2O=1,75 mg.l -1 l; reziduu fix mineral=0,29 g.l -1 ; reziduu fix organic=0,17 g.l 1. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie=0,5-1,0 t.ha -1 .an -1 . Tipul de regim hidric: “de luncă”; bilanțul hidric: “de luncă est-europeană”; tipul de regiune cu apă subterană = (qh) pietrișuri din șesuri aluvionare. d) Aspecte climatologice: climă de dealuri și podișuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație: zone umede; geomorfologice: râu; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră, părăsită, a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pașoptist, excesul și emfaza discursului, oscilația între registrul laic și cel sacerdotal, sensibilă la nivelul expresiei, sunt depășite în publicistica eminesciană prin stăpânirea deplină a limbajului, prin simbioza realizată între mijloacele expresiei jurnalistice. Fără îndoială că publicistica eminesciană mai poartă aluviunile discursului pașoptist, dar conștiința saltului calitativ și a responsabilității față de opinia publică impune jurnalistului acribie și profesionalism, atât în planul informațiilor cât și în planul expresiei. Intrat în focul polemicilor, Eminescu nu evită însă nici formulările de o violență accentuată
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică artistică, elemente de narativitate și lirism, iar pamfletele și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX-lea, fără a exclude însă aluviunile memoriei și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ca și celelalte publicații ale vremii, Pressa înglobează, pe lângă articolele politice, materiale literare vizând cultivarea gustului artistic al cititorilor. Particularități ale limbajului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea poartă încă aluviunile epocii anterioare, dar schimbările încep să apară, sub impactul influenței modelelor jurnalistice europene. Asistăm acum la o primenire a lexicului politic, prin împrumuturi masive din limbile latină, franceză și italiană. Constituirea unei clase politice contribuie la preluarea din afară a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu o imaginație ținută totuși sub controlul numeroaselor simboluri livrești, pe care poetul le evocă învăluindu-le în nostalgia unor timpuri imemoriale. Scrise pe gustul și după moda anilor ’70 din secolul al XX-lea, când poezia se elibera de aluviuni și năzuia spre esențe, versurile din volumele următoare sunt de-a dreptul solemne, aducând în prezent faptele de odinioară, mai ales pe cele istorice și cărturărești, într-o formulă lirică aptă de a redimensiona portrete morale și fapte memorabile. Roata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafață direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
urgență generate de tipurile de risc specifice. Articolul 3 Fac obiectul prezentului regulament următoarele tipuri de risc generatoare de situatii de urgență: a) inundații, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creșterii debitelor sau blocajelor produse de ghețuri, plutitori, aluviuni și avalanșe de zăpadă și prin scurgeri de pe versanți; ... b) inundații provocate de accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice; ... c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei, înghețuri timpurii sau târzii, grindină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
terenuri cu eroziune în adincime (ogase, ravene, torenți); ... c) terenuri afectate de alunecări active, prăbușiri, surpări și curgeri noroioase ; ... d) terenuri nisipoase expuse erodării de către apă sau vint; ... e) terenuri cu aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș, stincarii și depozite de aluviuni torențiale; ... f) terenuri cu acces permanent de umiditate și mlaștini; ... g) terenuri sărăturate și acide; ... h) terenuri poluate și substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenuri ocupate cu halde miniere, deșeuri industriale și/sau menajere, gropi de împrumut; ... j) terenuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168448_a_169777]
-
elementară include: - lucrări de construcții de ecluze, stăvilare, lifturi, docuri uscate, platforme de lansare a navelor la apă, baraje și structuri hidromecanice similare 4524.14 Lucrări de construcții subacvatice Această subclasa elementară include: - lucrări de dragare, îndepărtare a stâncilor și aluviunilor și alte lucrări de construcții acvatice Această subclasa elementară include, de asemenea: - lucrări subacvatice (efectuate de scufundatori, scafandri și prin alte tehnici) și diverse lucrări de hidraulică Această subclasa elementară nu include: - așezarea cablurilor submarine, clasificată în 4521.3 4525
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
îi ia locul un expresionism frisonat-nordic: "Te înspăimînți cînd te gîndești la tot timpul scurs pînă a ajunge la o astfel de revoluție geologică a feței, pînă a putea vedea ce eroziuni s-au produs de-a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața cu masa lor opacă și refractară". Parada măștilor (unui Ensor francez) umple cu surle vineții paginile de după (primul) război și numai cadența unică a frazei poate anula, prin perfecțiune, eventuala indispoziție. Dar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze, germane, fanaro-grecești sau care or mai fi ele?!“ Ciudată poziție față de plăcintele noastre (și numai ale noastre, cel puțin cu numele)! Cu o denumire provenită din latină și menținută numai în limba
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că și ei, grecii, fac în Ellada preparate similare alor noastre (dacă nu chiar identice, și aici ne gândim la kreatopita - plăcinta cu carne, spanakopita - cu spanac sau tiropita - cu brânză), dar nimic nu ne împiedică să afirmăm că aceste „aluviuni“ s-au așezat pe o temelie neaoșă, aceea a plăcintelor pe care le-am moștenit de la romani. Nici romanii nu s-ar putea lăuda cu brevetul de inventatori ai plăcintei, din moment ce vechii egipteni puneau la cuptor un amestec de miere
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cel Bătrân a pomenit, în De Agricultura, una dintre cele mai populare plăcinte din vremea sa: placenta, care seamănă foarte mult cu plăcinta noastră de brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar fi trebuit să menționeze, printre „depunerile“, „aluviunile“ anterior pomenite, și pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe bancuri de pietriș și nisip; cele tinere și puietul rămân pe locă. Acestea sunt efectele locale, dar ele sunt urmate de modificările ce se resimt până în zona litorală a Mării Negre (efecte la distanțăă. Astfel, datorită barajului, apele Dunării transportă aluviuni mai puține și mai fine, schimbând intensitatea și natura proceselor de sedimentare din aval, apele fluviului fiind încărcate cu cantități sporite de nutrienți 93 provenite de pe terenurile agricole din întregul său bazin hidrografic (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Aceste procese determină colmatarea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mai fine, schimbând intensitatea și natura proceselor de sedimentare din aval, apele fluviului fiind încărcate cu cantități sporite de nutrienți 93 provenite de pe terenurile agricole din întregul său bazin hidrografic (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Aceste procese determină colmatarea substratului nisipos cu aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fără a le plasa În mod exclusiv Într-un anume „substrat” și fără a vedea În ele unica posibilitate de explicare a faptului folcloric. Secvențele mitice din culturile străvechi alcătuiesc prundișul peste care se scurge, refractând lumina istoriei și redimensionând aluviunile venite din alte izvoare culturale, șuvoiul creației și imaginației folclorice. De-a lungul timpului s-a vorbit frecvent despre o „mitologie românească” (populară și/sau cultă), fără ca această sintagmă să trimită la un ansamblu unitar și complet de texte sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diametru de 61 cm, parazitând plantele agățătoare (insula Borneo) și amorphophallus tatinum cu cea mai mare inflorescență a genului 529. Pe țărmurile inundate, În ravenele și golfulețele formate de mare, cresc pâlcuri de cocotieri și mangrove, ce germinează repede pe aluviuni, iar rădăcinile lor aeriene stabilizează solul și permit plantelor să supraviețuiască schimbărilor produse de maree 530. La o altitudine de peste o mie de metri se formează pădurea montană, cu arbori Înalți de peste 15 m, cu frunze mici și mai pieloase
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]