822 matches
-
vârf de 1323 m), dar având Întinse câmpii aluvionare, insulele Taveuni, Kadavu, Gau, Koro, Ovalau ș.a. Insulele dispun de Întinse plaje de nisip, mărginite de palmieri, râuri cu debit bogat, formând deseori delte Întinse unde se cară cantități uriașe de aluviuni, păduri de mangrove ce fixează mâlul printre care mișună vietăți variate, crabi, moluște, scoici, peștișori zburători ș.a. Scoarța de mangrove este bogată În tanin și se folosește la tăbăcirea pieilor, dar mai conține și coloranți utilizați În vopsirea țesăturilor. Rădăcinile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
761. În același timp barierele de corali apără țărmul de năvala apelor oceanului, constituind și un baraj 761 E. M. Kreps, Pe „Viteaz” spre Insulele Oceanului Pacific, Editura Științifică, București, 1961, p.85 și urm. 595 care oprește scurgerea În mare a aluviunilor ce contribuie la formarea unor văi roditoare pentru culturi, și oferă totodată prilejul pentru indigeni de a pescui În apele liniștite ale lagunei scoicile de perle, scoicile de sidef. Clima maritimă caldă și umedă permite dezvoltarea unei vegetații tropicale extrem de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
broaște țestoase; arhipelagurile Jolo și Sulu (circa 500 de insule) situate În extremitatea sudică a sămânța creștinismului, capitală Între 1562-1578, Înaintea mutării la Manila. Crucea plantată de Fernando Magellan se ridică pe locul unde era odinioară țărmul, acum năpădit de aluviunile sedimentate În decurs de secole. Pe locul unde În 1521 se ridicase o capelă din bambus Închinată Sfântului Niño. Miguel Lopez de Legazpi a construit impunătorul Fort Sanpedro (1565) de formă triunghiulară cu fața spre mare și o biserică din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos, format din cordoane litorale și bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării de pe litoralul românesc pot fi rezumate astfel: încercări de privatizare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe malul mării. Adâncirea bruscă ce apare în unele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mirosuri neplăcute. - Digurile de agrement de pe litoral aduc mâl la mal - Digurile nu au răspuns decât parțial scopurilor pentru care au fost construite, deoarece efectele secundare sunt importante. Digurile generează curenți în spatele lor (efectul de dig) și se depun astfel aluviunile în suspensie din apa marină ca mâl pe nisipul curat, în unele locuri putându-se simți în loc de nisip sub picioare mâl. - Poluarea locală - contribuie la efectele alergogene directe asupra persoanelor care se scaldă în mare. "Mareea roșie" gonește efectiv turiștii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Caraormanului, având un fundament continental loessoid. Originea acestei insule este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
slavă a sensului de "aurifer", ca un afluent de pe dreapta și anume Zlătia de astăzi (gura sa vecină, dar opusă celei a Jiului), care este un pârâu cu mult mai puțin însemnat decât Jiul. Dar dat fiind caracterul aurifer al aluviunilor Jiului în regiunea montană și submontană, nu este oare posibil ca Herodot să fi redat această caracteristică a sa în acest hidronim Auras, căruia nu i s-a găsit încă un corespondent? Prima atestare geografică care să se refere și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
iarnă (din cauza mulțimii afluenților, după cum explică experimentatul geograf). În continuare ne vom opri numai la mențiunile istorice și geografice semnificative pentru caracterizarea fluviului Dunărea sau care au o legătură cu numele său. În secolul II î.e.n., geograful Polibiu vorbește despre aluviunile Dunării, formarea și caracteristicile cordonului litoral din lungul deltei, care periclita navigația. Prima consemnare a numelui roman al Dunării - Danubius, pentru cursul superior și mijlociu, ne-o dă în secolul I î.e.n. împăratul Iulius Cezar în descrierea războaielor cu galii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
hidronimul Molda din Boemia, dar și cu numele legendar al cățelei de vânătoare a descălecătorului Dragoș, înecată în apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care a trecut fără să lase aluviuni politice concrete. Cu totul altfel au stat lucrurile în Uniunea sovietică, în care linia concesionistă recomandată de formula "național în formă, socialist în conținut" a continuat să informeze politica doctrinară cu privire la patriotism și naționalitate. Legatarul de facto al părintelui Revoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei, fără a ignora cu desăvârșire și analiza curentelor de idei responsabile de acest proces de colmatare a memoriei istorice oficiale. Între ezoterismul elitist și exoterismul popular, lucrarea de față a optat decisiv pentru cel de-al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafață direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255230_a_256559]
-
de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafață direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253209_a_254538]
-
de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafață direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253207_a_254536]
-
de colectare sau canalizare. A.5. Scurgeri accidentale - aceste emisii pot ajunge direct în apele de suprafață, prin spălare sau prin sol. A.6. Pierderi din materiale diverse - materiale care nu sunt încă incluse ca infrastructură urbană - sedimente, sedimente dragate, aluviuni acumulate, deșeuri de petrol, maluri erodate ale șoselelor. Aceste materiale ajung în ape de suprafaț�� direct sau indirect prin sol. B. Surse punctiforme - conexiunile apelor uzate la orice sistem de colectare și/sau tratare/epurare B.1. Acoperișuri și zone
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253208_a_254537]
-
Refacere 4 podețe tubulare colmatate pe DJ 107 P Gilău-Someșul Rece-Mărișel Refacere drum județean DJ 103 M Rediu-Aiton (pietruit) - avariat │ │ │ │ │și șanțuri de pământ colmatate - 3 km (loc. Rediu) Refacere drum județean DJ 764B Poieni - degradări sistem rutier, │ │ │ │ │aport de aluviuni, șanțuri colmatate km 5+500-6+000 (0,5 km) Sunt necesare: Refacere drum comunal DC 110 (pietruit) - șanțuri colmatate și │ │ │ │ │afectare cale de rulare (5 km) în localitatea loc. Muntele Rece Rece), punere în siguranță infrastructură Refacere drum comunal DC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278116_a_279445]
-
Refacere 4 podețe tubulare colmatate pe DJ 107 P Gilău-Someșul Rece-Mărișel Refacere drum județean DJ 103 M Rediu-Aiton (pietruit) - avariat │ │ │ │ │și șanțuri de pământ colmatate - 3 km (loc. Rediu) Refacere drum județean DJ 764B Poieni - degradări sistem rutier, │ │ │ │ │aport de aluviuni, șanțuri colmatate km 5+500-6+000 (0,5 km) Sunt necesare: Refacere drum comunal DC 110 (pietruit) - șanțuri colmatate și │ │ │ │ │afectare cale de rulare (5 km) în localitatea loc. Muntele Rece Rece), punere în siguranță infrastructură Refacere drum comunal DC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
cel mult 2-3 ha. Stațiuni: altitudine de 0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]