1,083 matches
-
mult din programul lor de lecturi susținute, iar gustul italienizant e la Radu Petrescu o constantă. De altfel, se vede bine aici cît de diferite sînt notațiile despre cursurile și seminarele celor doi, G. Călinescu și Tudor Vianu. Exaltate, admirative, amănunțite cele despre Călinescu, scurte și seci cele despre Vianu. Parcurgînd acest jurnal liniar se vede însă și cum se degradează imaginea magistrului. Fără să fi demonstrat niciodată vreo apetență pentru bîrfa literară, pentru cancanurile lumii intelectuale, jurnalul lui Radu Petrescu
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
scris proprie. Securitatea avea astfel mostre de la toate mașinile de scris din țară și putea identifica orice text ostil dactilografiat". Fără îndoială, lovitura de grație (pentru cititor) vine o dată cu zilele 15-20 decembrie 1989. Misteriosul V. Cristescu dă în continuare rapoarte amănunțite despre Tănase. Omul crede neclintit în sistem - notează totul cu speranța că efortul din acele zile grele îi va fi răsplătit. Există posibilitatea să vi se facă milă de domnul Cristescu: este înghițit fără speranță de o mașinărie infernală care
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
muzica imprimată pe hîrtie. Am avut, citindu-ți admirabila carte, senzația participării directe la marea aventură, avînd permanent bucuria frazei, a desenului ei rafinat, a materiei forjate. Minunat! Aflat pe alt mal a viziunii asupra romanului, nu-i locul să amănunțesc, urmărind altă lectură a lui, spun că am rămas un cititor cinstit, capabil să guste și să prețuiască tipul de scriitură - viziunea y compris - pe care îl frecventează. E o nerozie să presupui - cum fac unii critici - că urmărirea unei
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
manevră (fie ele numite "socialiste" sau "comuniste", contează mai puțin), fiind antrenate, dotate, pregătite pentru revoluție și, în cele din urmă, convinse să înceapă revoluția". Declarativ, lagărul socialist "lupta pentru pace", în realitate organiza lovituri, organiza terorismul și pregătea "planurile amănunțite de începere a campaniei teroriste în Orientul Mijlociu"; conform documentelor, campania teroristă are "ca punct inițial Israelul, apoi SUA și aliații lor din întreaga lume". Toate acestea rezultă din "raportul din 1974 înaintat de Andropov Comitetului Central și aprobat, în cele
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Iordan), la București (O. Densusianu, Al. Rosetti) și-au "permis" să nu ia act de indicațiile academice și să continue a scrie sînt (din lat. sint, 3 pl. conj. prez.) și mînă etc. Al. Rosetti a scris chiar o critică amănunțită împotriva ortografiei Pușcariu (deși Al. Rosetti nu era în Academie). Iorgu Iordan, la Iași, publica articole și edita reviste științifice (Buletinul "Al. Philippide") în același mod: ignorînd. Bineînțeles, aceștia aveau un temei istoric-filologic. Din "Moldo-Valahia", ușor indiferentă la străduințele transilvănene
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
cum se cuvine piesa "Revizorul", unde lămurește trăsăturile fiecărui personaj în parte și modalitatea în care trebuie să fie jucate acestea, subliniind faptul că "Actorul trebuie să prindă mai întâi sufletul rolului, iar nu haina lui"; dă indicații precise și amănunțite asupra scenei mute din finalul piesei și respinge argumentat orice tendință regizorală de caricaturizare, de exagerare, de trivializare și chiar de comicizare a jocului actorilor. Și această tentativă va fi sortită eșecului căci Avertismentul va vedea lumina tiparului de-abia
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere se gîndea de mult timp la alcătuirea unor memorii, și totuși, Copacul din cîmpie nu-l poate lăsa decît nesatisfăcut pe cititorul în căutarea unor relatări amănunțite din viața unui om care-a văzut și trăit multe. Gelu Ionescu are o discreție care face parte din structura lui cea mai intimă și care-l împiedică să se „dezgolească" în fața paginii albe (iar vocația sa rațională, de teoretician
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
februarie 2012, astfel încât premiile să ajungă la dumneavoastră chiar de Ziua Îndrăgostiților. Câștigătorii vor fi aleși prin intermediul sitului random.org, care va selecta aleatoriu cele două câștigătoare ale concursului nostru cu premii de la Mary Kay. Acum că știți detalii mai amănunțite despre premiile Mary Kay oferite de către iasi4u.ro de Valentine’s Day 2012, nu putem decât să vă uram mult succes și iubire intensă!
Castiga 2 seturi pentru ingrijirea corpului de la Mary Kay de Valentine's Day 2012 [Corola-blog/BlogPost/94655_a_95947]
-
preliminariile. De asemenea și vînătoarea își are pe ale sale, căci și vînătoarea e o pasiune, ca și amorul. Ceea ce Stendhal a numit cristalizație, adică înflorirea în imaginație a obiectului pasiunii, are loc cu deosebită bogăție mai ales la vînători." Amănunțind lucrurile, Sadoveanu va face, cu zîmbet, elogiul fanteziei inepuizabile a breslei: "Oricare dintre noi poate afirma și dovedi ușor că a întîlnit, în cariera lui, animale sălbatice din regnuri la rigoare cunoscute, însă de dimensiuni cu totul fantastice, așa cum niciun
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
Cronicar Trei reviste tinere & Idei în dialog Inițial aș fi vrut să prezint mult mai amănunțit câteva numere de revistă foarte interesante. De pildă... În primul rând să recomand al doilea număr din beTonuri, revista incisivă, inclusiv politic, a studenților bucureșteni (literați, în special) care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
precis și nici nu trebuie. Prozatorul menține cu intenție o ambiguitate potențatoare de sensuri. Inventiv și imaginativ, Gabriel Chifu este totodată un riguros și abil constructor, îmbinând cu ingenioase tehnici romanul cu basmul. Uneori își explică prea stăruitor simbolurile, le amănunțește, le subliniază prea apăsat. Nu era nevoie. în totul cartea convinge artistic, este originală și substanțială.
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul cooperativ) au demonstrat utilitatea demersului și coeziunea școlii bucureștene de pragmatică. Limite de spațiu și imposibilitatea practică de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor cercetători din Italia, Franța, Spania, Germania, Elveția, Austria, Olanda, Belgia, Israel, SUA, România, Moldova. Unele au prezentat rezultatele unor proiecte și experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
se îndeamnă s-a înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se strămutarea și răpirea (extazul) minții de la cele mai rele la cele mai bune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 253. footnote>. Această „răpire” a sfinților din starea de rugăciune în cea de extaz, este o „răpire în contemplarea dragostei lui Dumnezeu, sau o copleșire a lor de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>”. Omul își depășește propria natură, își schimbă starea: „din muritor, devine nemuritor, din pieritor nepieritor, din trecător etern, într-un cuvânt, din om se preface în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Cel ce o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole ale
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sunt de departe cântările sfinților, de cântările înțelepciunii din afară, tot pe atât întrece taina din Cântarea Cântărilor, cântările sfinților. Mai mult decât aceasta nu poate nici afla, nici încăpea urechea Și firea omenească”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 122, 123, 124. footnote>. Făcând referire la faptul că multe cântări sunt în Legea Veche, Și anume psalmii lui David, cântările lui Isaia, ale lui Moise Și ale multor altora
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
preotului și ale credincioșilor<footnote Ibidem, col. 97A. footnote>, În trup și sânge nemuritor. Fiul lui Dumnezeu S-a amestecat cu natura pieritoare spre a Îndumnezei omenirea, căci „cel ce mănâncă se face asemenea cu chipul mâncării”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XV, În PSB, vol. 29, p. 318. footnote>. Hristos se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii și se amestecă cu trupurile lor Împărtășindu-le de nemurire și nestricăciune: „... Dumnezeu, Cel ce S-a arătat, s-
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
om și se realizează asemănarea. Cel botezat dezbracă „hainele de piele” și se îmbracă în Hristos Firea omenească a fost făcută la început „chip al luminii adevărate, fiind asemenea cu frumusețea arhetipică (de model)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a II-a, PSB, vol. 29, p. 135. footnote>. Însă, după cădere, cu ajutorul harului, se poate reface chipul lui Dumnezeu din om, așa cum subliniază Sfântul Grigorie de Nyssa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opificio
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om într-o odaie primește un oaspete mai devreme sau mai târziu... Nu avem garanții că acesta o să aibă și carte de vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de identificare e de înțeles dar nu poate fi întotdeauna îndeplinită.' În 1999, The Guardian relatează o întâmplare hazlie și semnificativă pentru zgârcenia narativă a lui Harold Pinter: îO doamnă i-a
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om într-o odaie primește un oaspete mai devreme sau mai târziu... Nu avem garanții că acesta o să aibă și carte de vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de identificare e de înțeles dar nu poate fi întotdeauna îndeplinită.' În 1999, The Guardian relatează o întâmplare hazlie și semnificativă pentru zgârcenia narativă a lui Harold Pinter: îO doamnă i-a
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile în care nu îmi mai pot stăpîni tristețea. Descrierea ei poate m-ar liniști. Dar nu mai știu s-o descriu, s-o amănunțesc. E prea nouă, prea dură, peste puterea mea de rezistență. Diazepam, propanolol, nimic nu ajută. Mă simt pustiit, jefuit de ce mi-e mai drag. Atunci mă gîndesc la fata mea, Andreea. Aș vrea să-i scriu o scrisoare lungă, o
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
ceașca enormă de teracotă, rar, la intervale mari, cafeaua mereu înnoită, fierbinte, nu prea tare, doar cît să te țină, din sorbitură amară în sorbitură și mai amară, într-o continuă poftă de a povesti, de a explica, de-a amănunți amintiri de viață, de lectură... de a-i descrie... întîrziind leneș pe anumite cuvinte, repetîndu-le ca într-o melodie ușor melancolică, uneori șoptită... făcînd, nestigherit de nimic, pauze... uneori atît de lungi încît să i se pară că nu vei
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul care l-am vizitat la Paris pe dramaturg, prin 1969, sunt bucuros să-i relev dlui Mihai Sorin Rădulescu un indiciu suplimentar la cercetările sale atât de amănunțite în chestiunea familiei Ipcar. În primul număr al publicației - bimensuală - Lumea vechie, semnat Urechie, Ortens, Aur, Iodoform, cu toate pseudonime ale lui Alceu Urechia, broșură umoristică de un haz cu totul relativ, datată 15 ianuarie 1896 și cu penibile ieșiri
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
după cît înțelegem de la Jules Lemaître, avusese loc pe la 1885 ("îl y a quelques années"). iar textul lui Caragiale a apărut la 10 noiembrie 1895. În acest răstimp de un deceniu, Excelsior a fost oare reprezentat și la noi? Relatarea amănunțită din Gazeta poporului m-ar face să cred că da. Aștept cuvîntul specialiștilor în domeniu. E vacanță, e vară, e cald, iar un drum la Bibliotecă Academiei depășește momentan zelul meu științific. Îl pun înapoi în raft pe Jules Lemaître
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Așezarea pe cruce. Titlul confirmă gesticulațiile de expiere și martiraj într-un foarte limpede limbaj al descrierii infernului ca singură obsesie. Autoscrutându-se nevrotic în oglinzile sparte ale realului, o butaforie ireversibil toxică și promiscuă, poetul pare să se delecteze (salveze) amănunțind-o programatic în chip de artă poetică. Aproape toate poemele se structurează în jurul metaforelor morții, sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]