1,052 matches
-
slugărnicie, mitocănie, parvenitism, hoție, răutate, dom’le, pur și simplu... În fața unui tablou colectiv atât de sumbru, scăderile personale pălesc. Cand sufletul nației însăși e într-așa un hal de ticăloșit, la ce te mai poți aștepta de la un om amărât, obligat să se adapteze, să supraviețuiască, să trăiască, dacă asta se poate numi viața, în Sodoma Balcanilor? V-ați prins unde bate moralistul nostru? Anul trecut, am rămas fără mașină la începutul iernii. Se făcuse deja prea frig ca să mă
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
multă răbdare!!! ah da...cu siguranta referate, nenorocitele de ele! la unii e penultimă sesiune, la alții e prima...mult succes, dar oricum dacă ai răzbit doi ani merge și al treilea Săracii de voi...abia trageți de 3 ani amărâți, ăștia trec imediat, mă gândesc dacă reușiți sa retineti ceva din anii ăștia. Aș vrea eu să știu cum aplicați în realitate ce învățați în facultăți, ca idee, să nu se mai zică că nu ne folosește la nimic o
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
pot, dacă tot muriți de dorul referatelor și al proiectelor de facultate, există o soluție! Doar întrebați și găsim și pentru voi referate și proiecte de facut! În cazul ăsta nu o să mai sufere nimeni. Măcar nu va mai prefaceți amărâți și dormici, nici unul dintre voi nu o să mai vrea să facă ceva de genul asta acum, când a scăpat de tot balamucul din facultate. În caz în care chiar vreți găsim orice tema pentru voi! Cine are referate de facit
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
observ din acest tablou e că atunci cînd e vorba de necesitățile mai mult sau mai puțin reale de protocol ale României, cum ar fi Mercedesurile pentru parlamentarii silitori, se găsesc bani. Dacă însă e vorba de banii pentru contribuabilii amărîți, se închide robinetul De ce sînt umiliți acești oameni și aduși în condiția de cerșetori ai drepturilor lor? E un paradox murdar pentru partidul de guvernămînt, că în timp ce e primit cu aplauze în familia Internaționalei Socialiste, nu e în stare să
Banii de protocol și banii de "compensate" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14051_a_15376]
-
tocmai își prelua noul sediu, care e și cel de azi. Perpessicius s-a dus la Prezidiul Academiei cu propuneri concrete. Nimeni nu i-a răspuns. Și atunci venerabilul domn a demisionat. Din ultimul salariu, și-a cumpărat un palton amărît. Cu MLR a avut mai mult noroc. Rugîndu-l pe Arghezi să intervină pentru un sediu (evacuat în 1967 din strada Zambaccian nr. 15, MLR își depozitase bunurile în clădirea Uniunii Scriitorilor de pe șos. Kiseleff nr. 10, în două cămăruțe de la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
și bănci de lemn unde fiecare se așeza cum putea, dînd din coate, cu bagajele exagerate, baloturi de mărfuri, coșuri cu găini și chiar porci vii. Aveau cîteva cabine sufocante cu două paturi de cazarmă, mai întotdeauna ocupate de tîrfulițe amărîte care prestau servicii de urgență cît ținea călătoria. Întrucît în ultimul moment n-am găsit nici una liberă și nici n-aveam hamacuri, mama și cu mine am luat cu asalt două scaune de fier de pe culoarul din mijloc și ne-
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
reprezentație". Filmul însuși e un șir de reprezentații, despre adevăr și minciună, despre adevărul minciunii și minciuna adevărului. Dacă, vorba unui dramaturg, "viitorul e maculatură", s-ar putea spune că prezentul e butaforie. În rolul principal, în postura de intelectual amărît - un profesor de română cu o față de "nimeni în proză" și cu o "viață de cacao" -, Mircea Diaconu aduce o seninătate și o șiretenie a disperării, combinate cu un grăunte de nebunie. "Nu-mi venea să cred: îmi plăcea la
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Mircea Mihăieș La o privire mai atentă, gălăgia pro-Europa a românilor se dovedește o amărâtă apă de ploaie. Dacă lăsăm de-o parte declarativismul pieziș al politicienilor și apelurile steril-patetice ale câtorva ziariști mai luminați, nu prea găsești motive serioase de-a vedea în România un candidat real la integrarea în Uniunea Europeană. Absența voinței politice
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
roman ar fi trebuit să fie un best-seller al anilor de tranziție, inclusiv pentru faptul că mica bijuterie a Feliciei Mihali dezvăluie, în premieră românească, incredibila, chinuita condiție a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
sau mai mari, din sfera captatio benevolentiae, jurnalistul cultural n-are nici mașină, nici telefon celular, nici gresie în bucătărie, decât grămezi de cărți și ziare prin toate camerele, mormane de înjurături și nemulțumiri din toate părțile. Este cel mai amărât, din punct de vedere material, dintre toți ziariștii unei redacții, cel mai modest dintre locatarii de pe scara blocului din cartierul său mărginaș. Și de parcă toate acestea nu i-ar ajunge, mai este dat și în judecată pentru insultă și calomnie
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
inimaginabile”, dacă nu va fi eliberat Luceafărul Huilei. N-ar fi prima oară cîmd din gura lui ies asemenea promisiuni care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat liniștit o vreme, apoi, văzînd probabil că bate alt vînt dinspre București, a început să colecționeze semnături pentru grațierea lui Cozma. Din cîte știu, în Valea Jiului foarte puțini
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
minte ce avînturi de general avea acest Beja pe vremea marșului spre București al minerilor victorioși la Costești !?) Luat mai strîns, Romeo devine Romică și se păgubește de toate veleitățile sale de lider. Începe să se lamenteze ca tot omul amărît, care a zis și el o vorbă și se trezește că vor gaborii să-l priponească. Ce-i drept, în ultima vreme aceeași tactică o aplică și fostul său șef, Miron Cozma, dar acesta măcar are scuza pușcăriașului care vrea
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
îndărătul câte unui front popular." Cred că e din Petru Dumitriu. ( Adaug în 1990 sau Frontul salvării naționale, plus ca change plus c’est la même chose)... Die Gedanken sind frei... Ideile sunt libere. Evreii din lagăre aruncând această provocare amărâtă, deși grandioasă. Buchenwaldt. Colinele ușoare, imperceptibil arcuite ale acestui loc de supliciu, unde odinioară Goethe se plimba cu Eckermann meditând, convorbind între ei... Cuiul care iese din rând cheamă ciocanul, proverb japonez. Că veni vorba... Azi, 17 septembrie 1983, văzându
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
descreierat, știind că, de data aceasta, chiar nu au unde să mai plece. În plus, sentimentul apartenenței la o castă privilegiată mobilizează în ei nebănuite resurse de violență, invizibile atunci când ajungeau la șapte dimineața la fabrică și puneau în funcțiune amărâtul strung producător de șuruburi și piulițe. Jurnalișțtii care-au scris indignați despre recenta avansare în grad a lui Dumitru Iliescu de către protectorul său Ion n-au înțeles, se vede, nimic din esența politic-contondentă a României de azi. Poate nu știți
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
afară". Din balcon, am văzut-o plecând. I-am făcut semne cu mâna până când mașina a dispărut de pe alee. Amintirile mele se tulbură aici. Au fost două sau poate trei asemenea plecări în diminețile următoare. Rămâneam de fiecare dată foarte amărât la hotel. Nu insistam să plec și eu cu ea. Știam că ar fi în zadar. Vremea se înrăutățise, într-adevăr. Soția directorului venea și mă lua la băile termale, unde mă scăldam cu ea în bazinul cald al doamnelor
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cu credință! Toate aceste greutăți și necazuri vor fi lăsate aici și veți pleca cu multă bucurie, ușurându-vă cugetul numai din privirea acestor sfinte moaște. Dar, mai bine spus, nu este nevoie să vină aici numai cei necăjiți și amărâți, ci și cei fericiți, cei înconjurați de slavă, cei cu putere, cei ce au îndrăznire multă către Dumnezeu; nici aceștia să nu disprețuiască folosul! Venind aici și văzând pe sfântul acesta, nemișcătoare le vor fi bunătățile; gândindu-se la faptele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Continuă s-o ducă cu mașina la magazin, dar la sfîrșitul primei săptămîni, cînd Mariana primi în sfîrșit trei sute de șilingi, îi ceru banii pe benzină. După ce că e împuțit, uite că e și zgîrie brînză. Se bucura la banii ei amărîți, poate unde ar fi vrut să se răzbune că nu-i cedase. După a doua săptămînă însă, nu i-a mai cerut nici un ban, dar ei deja i se făcuse de ducă. Au făcut revelionul împreună și ea socoti că
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Gascoigne, puștiul înfometat Rivaldo sau Nikolai Starostin, un fotbalist rus din anii ’30, pe lângă care destinul lui Ivan Denisovici pare o telenovelă! Și cât umor în povestirea unui meci de fotbal încheiat cu scorul de 31-0 sau a unui înotător amărât gata să se înece în direct la Olimpiadă concurând într-o probă pentru care nu se antrenase niciodată! În plus, peste tot există un tâlc, o morală, o mică lecție despre viață. Traian Ungureanu este un moralist deghizat în cronicar
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
pentru energia termică” (I.M., discurs în CD, 30.09.2003); „iată că se creează resurse bugetare pentru a veni și în sprijinul celor mulți și defavorizați ” (id.). Pe cît de nemarcat este defavorizat, pe atît exploatează tocmai zona afectivă termenul amărîți, care pare să se bucure de o mare popularitate, apărînd frecvent în presă -“amărîții se pot gospodări și își vor face cele necesare” (EZ 3551, 2003, 4); “să fac cantine sociale în tot orașul, unde să dau de mîncare amărîților
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
în presă -“amărîții se pot gospodări și își vor face cele necesare” (EZ 3551, 2003, 4); “să fac cantine sociale în tot orașul, unde să dau de mîncare amărîților” (EZ 3551, 2003, 7) - și chiar în dezbaterile parlamentare: „oamenii ăștia amărâți, în două bâte, sau cu căruciorul, la ăștia numai de transportul pe CFR nu le arde!” (D.B, 10.02.2003, CD); „atunci nu s-a gândit la mame? Se gândește acum la cele care au milioane, zeci de milioane
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
cel puțin dezamăgitoare, cu un Traian Băsescu brusc devitalizat. Mâine voi vota, desigur, schimbarea, dar n-o voi face cu inima ușoară. Știu că venirea Alianței D. A. la putere e un pas necesar, dar nu e încă Pasul de care amărâta noastră țară are nevoie. Prea mulți dintre liderii opoziției mi s-au părut ușor împăciuitoriști, gata să lase garda jos. Confruntările de la televizor aduceau prea adesea cu un joc de salon, în care amabilitățile treceau de la un combatant la altul
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic: într-un reportaj despre droguri, personajul față de care se folosește termenul de adresare moșule este desemnat mai întîi ca puștiul: "Puștiul nu e deloc amărât. E îmbrăcat bine și ține la vedere un telefon miniatural și un lanț gros de argint, o adevărată zgardă de câine. Îl iau de o parte și îl întreb direct: "- Ia zi moșule, unde găsesc și eu niște "marfă" ?" (România
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
ei. Ca să n-am aerul de tată pisălog, o iau mai de departe. Unul dintre ei miroase unde vreau să ajung și-mi spune că el nu calcă pe acolo. Restul grupului părea de aceeași opțiune. Același, băiatul unor oameni amărîți care n-au bani să-l țină la facultate, m-a luat la sigur. O să iasă cine trebuie! Să auzi un copil vorbind cu atîta scîrbită suficiență despre alegeri și despre politicieni, te întrebi de unde i se trage. Ca să n-
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
Poliție, Tribunal, Consiliul județean, la Circumscripția financiară, la piață, la o întâlnire cu un "segment reprezentativ" al societății românești, apoi la alta, cu așa-zisa "elită", m-a străfulgerat un gând: oare vrem cu adevărat schimbarea? Oare toată această umanitate amărâtă, debusolată, epuizată, chiar are chef s-o ia de la început? În mârâiala tăcută, în protestul scrâșnit, în vehemența surdă, în disperarea vizibilă pe fețe nu intră și-un dram de fățărnicie? Dacă e atât de rău, dacă nu mai suportă
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
că-i foarte multă obrăznicie în nerăbdarea lor/ și cam prea multă necuviință" (Nu sînt Arhimede). Tranziția de la inform la Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un țărm" (Psalm). în final, "simplificat între atîtea/ muchii și linii frînte" (Spital), spiritul accede la o viziune mai
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]