451 matches
-
pentru Zdob și Zdub. Criminale filmulețele. Ai spune că sunt pe undeva clone pe linia Kusturica-Caranfil-Nemescu însă mă tem că orice abordare est-europeană ajunge să arate așa. Deși le-am văzut de ceva vreme, papilele mele resimt același gust, dulce - amărui, de fiecare dată când mi le aduc aminte sau cineva îmi pomenește de ele. E prea greu pentru mine, cu condiția mea de om din mulțime, să fac aprecieri pompoase, de aceea spun simplist că îmi plac...Serios.
Cobileanski rulez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82921_a_84246]
-
Aici, în această lume în care totul se încredințează provizoriu spre a fi transmis mai departe, în acest univers în care zestrea este simultan un act pragmatic și o mistică în plină acțiune, dansează spectral, printre parfumuri grele și ușor amărui, țărănci translucide și prințese anonime, dar și silueta incoruptibilă a Martei Bibescu și a Reginei Maria. Veșmintele lor opulente și suave în aceeași măsură, strălucitoare și austere asemenea modelelor pe care le încorporează, nici nu știi ce pot fi pînă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
nu pentru a schimonosi cu un accent imposibil/ limba frumoasă și arogantă a țării prin care tocmai/ călătorim, călătorim..." Așadar, un jurnal de aventuri cotidiene ale emigrantului este lirica dlui Theodor Vasilache, jurnal scris sub aștrii lucidității, de felul ei amăruie, deci, compensativ, cu pantagruelic jubilativă poftă de a da în vileag potopitoarea ipocrizie a unei societăți ajunsă la opulență prin mijloace care nu-l privesc pe străin. Dar nici în Occident, fantasmele lăsate în urmă nu sunt inactive, cel plecat
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
își întoarce multe dedesubturi. Un meci pierdut, o carieră de cronicar sportiv refuzată parcă fără motiv, la ce bun, let the sleeping dogs lie, iubiri și parcuri, redacții, redactori. Și tender is the night, cu renunțările ei neexplicate, cu epilogul amărui, nu, în nici un caz acru, cînd foste cunoștințe, lîngă care ai trăit, îți spun, din timp în timp, că te citesc. Și tu taci, îmbătrînind fără soluții, taci lîngă ele. Ei, și mingea lovită cu bocancul ajunge-n pasa lui
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
cumva o fi aur? se gândi Leonard, însă în același moment își auzi râsul care știa să-i pună frână la orice bazaconie țâșnită din abisurile creierului. Strânse palma și simți atingerea făinoasă, din care parcă se ridica un parfum amărui și o clipă îi trecu prin minte că trăia într-un oraș foarte poluat. Ploaia se opri brusc, odată cu acest gând rezonabil, iar o pală de vânt ridică din nou în burta norilor praful fin și aurit. Străzile deveniră într-
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
surprinde. Mai surprinzătoare și de-a dreptul paradoxală este existența unei industrii a impopularului, încurajată de snobism, dar și de o practică egalizatoare nu chiar inechitabilă, care ia de la autorul superficial de succes și dă autorului superficial de insucces...". Hazul amărui e gustul curent al criticii regmaniene. Aceeași înclinație spre analiza grijulie, sensibilă la dezvoltarea și viabilitatea creației literare, intuite ca un organism ce trebuie abordat printr-o pedagogie aplicată vitalității sale intrinseci, o vădește Cornel Regman cînd se ocupă nemijlocit
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
gri ale orașului etc.) ascunde elemente cu totul și cu totul neașteptate, femei verzi cu măruntaie de aur, astenia de primăvară îmbrăcată în halat alb și cu zâmbetul pe buze, îngerul exterminator cu pletele excesive, elefanți roșcați pe pereți, prietena amăruie, zumzete minerale sau dimineața senzitivă, altele coborâte parcă din poemele lui Dimov (licorne, grifoni, pasărea cu gheare de argint, rosignolul). Iată o invitație a poetului în atelierul lui de creație: "Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Iată, scriu ierburilor albastre
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
se pare/ decît oricare lucru încremenit./ O, inimi fragede de animale/ pe care alte trupuri v-au acoperit, / cu gust de apă și pămînt/ precum acoperit e trupul tînăr/ cu alt înfierbîntat veșmînt." Așa că o iarbă cu gust de rădăcină amăruie dă într-o parte alonje vegetale și, foarte aproape, începe deja să aibă rigor de cărbune. Viața lor și moartea noastră otrăvesc, deopotrivă, același suc înțepător, stors din smicele de măr dulce și lungit cu ape de leac. Încă trei
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
deschid hotărîsem că-i nemaipomenit și c-o să-mi placă. Citindu-l nu-mi dădeam voie să observ că eram dezamăgită și-mi storceam, conștiincioasă, revelații." Un capriciu, poate, de tînără cititoare, nesemnificativ, de n-ar ține în el sucul amărui al autocriticilor de mai tîrziu. E începutul, în adolescența împărțită între discuțiile din familie și mirajul Străzii Mari a unui tîrg, al jocului de-a que sais-je?. Un șotron șui la care, orice-ai face, tot calci linia de cretă
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
fină, catifelata, fără puncte de culoare albă sau neagră Pulbere fină Culoare Roșu -aprins până la portocaliu Roșu-gălbui până la roșu Uniformă cărămiziu închis Brun-galbui până la brun verzui Gust Specific de ardei, plăcut, dulceag fără gust amar sau rânced. Plăcut, iute, slab amărui Foarte iute, persistent Miros Specific de ardei, plăcut, fără miros de încins , de mucegăi sau miros străin Specific de ardei, fără miros de mucegăi sau alt miros străin. 49 Caracteristici fizice și chimice tabelul 7.8. Tipul Dulce Iute Calitatea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
făcute și alea cu socoteală din bătrâni. Gata! După ce ai stropit pământul fierbinte atâta amar de vreme cu sudoarea frunții tale, poți să te așezi În umbra viței, să-ți torni o bărdacă de soare și de vânt plimbat prin amăruiul delicat al nucilor noi și albe, prin dulceața livezilor de piersici și prin acrișorul Înțepător al merelor noi și poți să te așezi jos cu cugetul Înpăcat ca să bei sângele Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a oaspeților tăi și
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
jurnalul, într-un fel, al ultimei vacanțe "de tinerețe" dinaintea dureroaselor despărțiri. Recitit astăzi, cînd a fost republicat în eleganta colecție Cartea de pe noptieră a Editurii Humanitas, romanul lui Sebastian își rafinează, precum vinul vechi buchetul, savoarea voluptății odihnite, gustul amărui al leneviei care-a prins patină, într-o lume frînată parcă de grele tristeți. Nu tristețile acelea provinciale, de tîrg în care plouă prea des, ci o melancolie structurală, a tînărului ce-și ține în mînă propria imagine de bătrîn
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
dintre măștile puterii noastre, când ne descoperim celuilalt în slăbiciunile - omenești, mult prea omenești - care ne definesc, abia atunci, cred eu, se naște o prietenie adevărată. Mi-a fost greu să nu citesc în comentariul prietenului meu și un ton amărui, resemnat. Definiția lui Foer surprinde o arhitectură a relațiilor pe care as numi-o prietenia-corvoadă. Ceva cu totul străin de cum simt eu că ar trebui să ne înțelegem cu prietenii noștri. Abia în preajma lor cred că ar trebui să ne
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
care-mplinise în lipsa ta 4 ani - toată dragostea mea s-a fărâmițat și s-a scurs la canal. Simți de acum cu câtă poftă joacă larvele morții-n plămâni dar tot te găsesc în clipele de răgaz duhnind și mirosul amărui de cheag, de puroi și gudron care-ți iese din carne tot timpul e pentru mine parfumul tristeții și-al descompunerii lente. Așteptându-ți sfârșitul, semănăm tot mai bine cu o familie de șoareci dintr-o casă cuprinsă de flăcări
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu lase urme, Să intre-n pădure,tăcuți și sătui Itindu-si canini ce pot ca să curme, Cu colții de oțel,strălucind amărui. Referință Bibliografica: LUPUL CU COLȚI DE OȚEL / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2117, Anul VI, 17 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LUPUL CU COLTI DE OTEL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380685_a_382014]
-
Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu lase urme, Să intre-n pădure,tăcuți și sătui Itindu-si canini ce pot ca să curme, Cu colții de oțel,strălucind amărui. Citește mai mult LUPUL CU COLȚI DE OTELUrla în strunga,ramina pustia,Lupul cel negru cu ochi că de jarSi tulbură rostul,aduce soliaSa mai ramina,o zi,nici macar.Se-aduna în urma-i ,hoinari că și el,Aleargă în noapte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
haită hapsina,Rupindu-i în patru,să-i dai de ofrandaIn burțile pline,inghite-i cu linaAsterne-se neaua să nu lase urme,Să intre-n pădure,tăcuți și satuiItindu-si canini ce pot ca să curme,Cu colții de oțel,strălucind amărui.... ÎI. PESCĂRUȘUL, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. PESCĂRUȘUL Pescăruș cu aripa-ntinsa De ce zbori spre furtună Spre ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
împreună S-a cam spart gașca și s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă, cea a prieteniei." E imposibil să nu ne amintim fiecare, cumva, gustul acestor evaporări tacite. Amărui și totodată candid, aprig și simultan inert. Pe care parcă îl drege un pic poemul, așa de confient, al lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești/&bucurești. prieteni nevăzuți./ Ce
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice de ametistă/ Amăruie, amăruie,/ Și lăsa-mi-aș în rușine/ Gândul coapsele să-ți ungă...// Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă." (Scrisoare). Inconfundabilul Emil Brumaru.
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Smith, Pollard și Seabiscuit, Charles Howard provoacă la întrecere un armăsar focos, War Admiral. Cursa ce urma se transformă într-o competiție dintre două lumi: Estul și Vestul. Seabiscuit învinge și devine Calul anului 1938. Victoria însă a fost dulce amăruie. Chiar înainte de începerea cursei, Pollard este grav rănit și cursa este în pericol de a fi anulată. Dar Pollard vrea să meargă până la capăt și prietenul său, George „The Iceman“ Woolf, încalecă pe Seabiscuit și merge spre victorie. Peste câteva
Agenda2003-46-03-liber () [Corola-journal/Journalistic/281721_a_283050]
-
și sîngele/ la ora această posaca/ e roz;/ visele toate adorm/ învoite/ dinspre ceasul cînd/ gerul devine carnal.// Departele meu/ înghițit de calești/ topite pe străzile calde/ pe care nu merg/ toarnă tu înapoi/ în ciutura vărsătorului/ apă cu gust amărui;/ eu mă preling din sertar/ și de pe perete/ din poză decupata din ziar" (Departele meu). Miturile sînt, pentru a spune astfel, visceralizate, li se acordă o corporalitate familiară: "ai dreptul să desfizi calul troian,/ ulei de măsline curge prin venele
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
toate cîte puțin// Umbrele se ridică în zori din țarina/ mîna de mînă -/una respira, alta inspiră, cealaltă îngheață/ cu mască mortuara a zilei de mîine pe fata// Toți sînt prietenii noștri/ și fiecare al nimănui,/ cu altarul gurii nevăzut, amărui" (Arhivele ochilor). Specific orientată în majoritatea cazurilor, se îndreaptă uneori și spre spații cultural-istorice mai largi (o fină aluzie la caracterul, totuși închis, al spațiului de bază): "Te-am așteptat, mașina de scris, ani și ani/ și nu mai veneai
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
de un stat de om înălțime. Cine-l plantase acolo, chiar lîngă gură ieșirii? Scuipase vreunul, în anii trecuți, vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui tablou a cărui pictură se zvîntase de tot. Atunci, m-am întors pe-
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: "Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști pe care i-a dat America". Toate romanele sale sînt infuzate de un umor subtil dar savuros, tincturat de o ironie amăruie, de o picantă malițiozitate care-și îndreaptă acele și spre el, autorul autosatirizat. Pentru că Saul Bellow este prezent în fiecare dintre cărțile lui, nu numai ca autor ci și ca personaj, asemenea pictorilor renascentiști care-și introduceau portretul într-un
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]