22 matches
-
să se anine până și de persoana colaboratorilor "Timpului". Ba unul e ungurean, ba cellalt a fost corist la teatru. Despre asta nu e supărare, pot să înșire mult și bine asemenea filozofii și să se intereseze prea cu de-amăruntul de viața noastră privată, în care nu vor găsi nici umbră de faptă rea. Că unu-i român din Ardeal, că cellalt în copilărie a legat câtăva vreme cartea de gard și și-a făcut mendrele printre actori nu dovedește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la ambasada franceză din Viena, la care au luat parte d-nul Teisserene de Bort, sir Henry Elliot, principele Reuss și însărcinatul cu afacerile Italiei. Austria, Rusia și Turcia nu erau reprezentate. Sujetul în discuțiune s-au dezbătut cu de-amăruntul și in unanimitate s-a găsit cu cale ca puterile să ducă afacerea până-n capăt (poursuivre l'affaire jusqu'au bout). Cele patru părți ce erau de față n-au fost însă în stare de a ajunge la o înțelegere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al doilea. II 15 decemvrie 1879 Când am încheiat cea din urmă revistă de politică zilnică a "Analelor" cu câteva observațiuni asupra jidovimei germane, n-am avut deloc ambiția de a zice ceva nou. Am dezvoltat numai mai cu de-amăruntul câteva idei ce le rostisem încă acum opt ani în Studiile mele politice și istorice (III, 557). Observațiunea asupra strigătului invers de hep-hep a gazetelor noastre, care azi trezește atâta mânie, este deja acolo; repetarea e din nenorocire una din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se disting însă prin extrema îngrijire și prin eleganța cu cari sunt lucrate exemplarele. Din natura obiectelor expuse se poate constata că meseriașul român are o înclinare hotărâtă pentru lucrări de lux. Rezervîndu-ne plăcuta datorie de-a reveni cu de amăruntul asupra expoziției și de-a lua pe rând deosebitele categorii de obiecte espuse, ne mărginim până atunci a repeta invitarea ca publicul să profiteze de scurtul timp cât mai rămâne deschisă, pentru a o vizita. Datorită unei lăudabile inițiative private
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ariele și muzica mai multor cântice populare, precum și instrumentele pe care se esecutau: "Elena Hora" compusă de însuși autorul; iată în scurt materia ce o avem sub ochii noștri răsfoind almanacul muzical de pe anul curent 1877. Cercetând mai cu de - amăruntul această materie, ne vom convinge cu toții ca conține un studiu scrupulos, în care a trebuit autorul să lupte cu foarte mari greutăți - asupra muzicei, danțului, teatrului și a instrumentelor de muzică la români. Figurile intercalate împreună cu mai multe bucăți de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor familii [...] din Würtenberg și <din> alte țări"11, aduși cu siguranță de dânsul. Momentul inaugural a prilejuit o solemnitate deosebită, la care a participat și ispravnicul ținutului Neamț, în al cărui jurnal notase că, împreună cu mulțimea curioșilor, cercetase "cu amăruntul toate părțile mehanicești" ale edificiului și constatase că lucrarea făcea cinste realizatorului ei, Carol Mihalic de Hodocin, "după a<l> cărui plan s-au făcut toată această fabrică, vrednică a figura în oricare țară unde de mult sunt întemeiate asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acele trii punturi mai sus, la propusa fabrică de fer lângă Vaduri și Tarcău, sînt cu mult mai favoritoare decât la următoarele fabrici de fer însămnate, a<le> căror împregiurări, eu, din o mai multă esperenție, le cunosc cu de-amăruntul și pe care le supun ca mastab (model n.ns.) pentru rezultatele ce s-ar pute aștepta cu asiguranție și de la o fabrică de fer de aice din țară, lângă Vaduri-Tarcău. Deși fabrica de fer de <la> Rusberg, unde însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va rămânea pentru ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea împosesuirii, de vânzare și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va veni Regulamentul, să fie înțeles în oarecare chip.“ Și în celelalte gazete ale timpului glosele se revarsă ca dintr-un corn al abundenței. În 1834, cu prilejul înscăunării lui Mihail Sturza, Albina românească nu întârzie „a împărtăși detailul (cu amăruntul) primirii ce toate clasurile s-au grăbit a face m.-sale“. La intrarea în Iași, domnitorul trece pe sub „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare)“. La Mitropolie, „mădularii Sfatului administrativ au primit pe m. s. înaintea porticului (pridvor)“; „ulița
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
slobozie, de pinprejur venind și descălicând, din limbile lor s-au amestecat a noastră. De la râmleni, ce le zicem latini: pâine, carne, găina, muiarea, fămeia, părinte, al nostru și altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le-am înțelege. Așijderea de la frânci [celelalte popoare romanice] cal, de la greci strafide, de la leși prag, de la turci m am căsătorit, de la sârbi cracatiță, și altele multe ca acestea den toate limbile, carile nu le putem să le
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se scurta, administrativ, drumul până la Spăteni, suntem întrucâtva lămuriți. Și amuzați. Mai mult, povestea despre Arghir e întreruptă în chiar momentul enunțării unei noi, intrinseci, reguli: "Ť...Deacă legii șsubl. meaț mele nu te vei supune/ Care eu acuș' de-amărunt ț'oi spune...ť// Tocma când fărșea ceste cuvinte,/ Copila cu fața coperită/ Ce-l făcuse de jele să cânte/ Doară vrând să-l aducă-n ispită,/ Desvăluindu-și obrazul s'arată,/ Și iacă povestea lui curmată". Romica nu rezistă până la
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Această scrisoare o închin întru înțeleaptă socoteală măriei tale, mă rog ca unui domn milostiv și iubitoriu de Hristos să o citești, când vei avea îndelete, cu blândețe pentru dragostea preablândului Iisus și cele scrise să le socotești toate cu amăruntul, cu judecată dreaptă, că le vei afla adevărate; și scoate din inima măriei tale acel ghimp, că nu sunt precum mă socotești măria ta și precum mă bârfesc împotrivnicii mei și am nădejde pre Dumnezeu că se va descoperi dreptatea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
titlul, coroana și rangul de principi neatârnați (imperatores). După acordarea acestei cereri principale, se va împlini, cât ține statul româno-bulgar, tot ce ar prescrie papa în folosul și spre onoarea bisericei romane. Pentru a trata verbal, deci mai cu de-amăruntul cestiunea, Ioannițiu delegă pre un sol propriu al lui, pe preotul Blasiu, episcop ales din Brandizuber, pe care-l trimise la scaunul roman împreună cu Dominic, internunțiul papal care se-ntorcea, și rugă să i se trimiță o ambasadă, mai înaltă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proprie chibzuință și să predea episcopului orânduit saccosul, ca semn al deplinei puteri, să facă, cu ajutorul episcopilor romano-catolici învecinați, hirotoniile spirituale și să primească în fine juruințele ordinelor călugărești. Capelanul Ioan mai primi instrucția ca să cerceteze temeinic și cu de-amăruntul cum stă cu coroana regală ce ar fi recunoscut-o biserica romană predecesorilor lui Ioannițiu și pe lângă aceasta mai fu însărcinat să urmeze pertractarea începută cu regele și s-o scoată la un capăt, pe care papa să n-aibă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi fost frate geamăn cu Cazimir. După ce-l băteam bine-bine pe Hantut, Întorși În sat, prindeam să ne lăudăm față de alți copii, din alte cete. Niciodată ceilalți nu ne credeau - las-că nici noi pe ei... Noi le povesteam cu de-amăruntul cum l-am fugărit Întâi; cum l-am Încolțit, prin părți, ca la vânătoare și ca la război; cum l-am prins; și ce i-am mai fă-cuuuut: l-am bătut, de s-o chișăt; și s-o căcăt. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la domnu soțu. — M-am năucit, a opinat doamna. De ce spui ce nu pricep? Încurcătura iera Încurcată, da io ieram pă cai mari. Acu ai să mă pricepi. Că vorbesc dă perechea delictuoasă care tu o faci cu susnumitu Cárdenas. Amărunt care l-ar putea interesa pă bărbătușu. Fraza mea bombă a fost un fiasco. Japonii s-a râs cât i-a ținutără curelile, iar dama mi-a zis, făcând garagață dă mine: — D-aia ți-ai luat haine măsură mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
născoci) semne și arătări și închipuiri de ale noastre. Câte dar s-au zis la Dumnezeu mai trupește, cu închipuire sunt zise, însă au înțelegere mai înaltă, pentru că Dumnezeu este singuratic și fără formă" (Sf. I. Dam. În Descoperirea cu amăruntul a pravoslavnicei credințe, Iași 1806: Cartea I, cap XI, pag. 49 și 51). Iată dar, cum însăși Sf. Scriptură și atâția părinți bisericești proclamă ideea despre puritatea lui Dumnezeu, Carele, ca și focul nu suferă nimic necurat în Sine. De unde
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Constantin (Cantemir) voievod, ...Dat-am cartea domniei mele... sfinției sale părintelui Savin arhiepiscopul, mitropolitul Sucevei,... ca să aibă voie și putere...a merge...pe la toate sfintele mănăstiri,...și pre la schituri și pre la biserici domnești și să iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fără preget. „Scriem domnia mea la dregătoriul ținutului... Facem știre că domnia mea am socotit ca să scriem stare locului de la acel ținut. Pentru aceasta v-am trimis și zapciu. Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voiește el să știe, lasă talpa casei și mai tare peste ea, până ce maica sa, de durere mare, îi spune din fir în păr tot ce a dorit să știe. În urmă, după ce i s-au spus acum toate de-amăruntul, se pornește în lumea largă și nu se lasă până ce n-o află și și-o ieie de soție pe fata ce i-a promis-o maica sa înainte de a se naște [ ... ]. " Un caz deosebit este relatat într-o narațiune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești mădulare, Să simți că te arde puțin fiecare. Un ochi să se strângă și să se sugrume Clipind de-amăruntul, întors către lume. Celalt să-ți rămâie holbat și deschis Și rece-mpietrit ca-ntr-un vis. Un alt aspect profund este sentimentul de oscilare materială între două lumi cu densități deosebite, de osmoză între spiritual și material, amândoi termenii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța) Nicolae Văcărescu plânge, adevărat, cu inima Înfrântă, dar nu are totdeauna duhul slobod. IV Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesionist „D-amărunt privind natura Ochiului s-arăt grămadă Orice glas mie-mi vorbește Orice ton eu Înțeleg Firei voi să dau răspuns, La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns.” Al patrulea poet al familiei, Iancu, este omul altui veac. Cu el intrăm
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]