247 matches
-
i-a cerut primarului de atunci al Fălticenilor să i-l pardosească bine cu un rînd gros de cărămidă. Întrebat de ce-i trebuie așa grosime de zid, a răspuns, zîmbind, cu umorul său subțire: Domnule Costică, sufăr de un reumatism amarnic și am nevoie de oleacă mai multă căldură". Ajuns la rafinamente artistice și intelectuale, Ion Irimescu nu și-a uitat o clipă obîrșiile, rămînînd în esența ființei sale ceea ce s-ar putea numi, brîncușian, o cumințenie a pămîntului. Mormîntul de la
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
să fie răpit, în schimb fiarele sălbatice și câinii ori păsările răpitoare să poată ciopârți ici-colo din mădularele omenești. Întreg orașul, de jur împrejur, era presărat cu măruntaie și oase omenești, încât nici chiar celor care mai înainte nutriseră ură amarnică împotriva noastră, niciodată nu le-a fost dat să vadă o cruzime atât de mare. Ei nu deplângeau atât de mult nenorocirea celor împotriva cărora se acționa în acest fel, cât mai ales purtarea lipsită de omenie, care se împotrivea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Si tot litere-nflorate, Ca-n bucoavne ferecate, Valurile universe, Iute scrise, iute șterse. Autorul cărții Lume? Nu-i știu față, nu-i știu nume. Semnătura-i e probabil Fulgerul indescifrabil. (Semnătura-i neciteață Fulgeră-n zadar din ceață.) O, amarnice dulci texte V-am glosat ca pe-o poveste Cu imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban Cioculescu Prin
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
știu față, nu-i știu nume. Semnătura-i e probabil Fulgerul indescifrabil. (Semnătura-i neciteață Fulgeră-n zadar din ceață.) O, amarnice dulci texte V-am glosat ca pe-o poveste Cu imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban Cioculescu Prin stinse, lungi oglinzi alunecînd, Întreb, răspund, mă cert tot mai dușman: O, nu-i un dialog! Dar mai curînd
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
mistuind misterii adîncul pămîntului din rădăcini nevăzute alcătuite cărțile afînate de taine îngemănînd lumina și norii cărțile de văzduh freamătă marea trecere Luntrea așteaptî răstimpii umbrelnici abat căile pustiului către malul rîului negru tălpile pășiseră odinioară roua bucuriilor repezi iarba amarnică din răscruci nisipul deșertului stîrnește sub pași sclipătul zădărniciilor la malul negru al rîului ascunzînd lumina făgăduită legănată între vis și trezie luntrea așteaptă Păsări și fum lui Sorin Anca fumul împărătesc al pipei alcătuite călătoare cuiburi de ouă negre
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
lui martie, ce părea a fi ultima <baltă> din acel sezon de vânătoare...” (Trădătoarea) În adevăr, vânătoarea de mistreți (spre exemplu), mai ales „în primii ani de ucenicie”, a fost pentru naratorul-personaj „o trudă plină de riscuri, cazne și furnicături amarnice pe la spate...” (Mistrețul zburător) Asemenea, și pescuitul, te supune unor reguli stricte, dacă dorești a gusta și satisfacția finală: „N-o să mă credeți... dar la Baroana mușcă știuca și la un blancheu legat cu ață!...” (Curierul va sosi în zori
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
77, puțin după întemeierea Crucii-Roșii, au să-i aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va să cunoască, succesivamente, seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și funest, amarnicele "coarne", ca și, apoi, deriva, deboșul și ruina (nu fără, știm, concursul cutărui 'Nea Scarlat) și, în sfârșit, psihoza suicidă, de care-l mântuie numai năpraznicul deces al hrăpărețului unchi Iorgu, în urma căruia, ajuns din nou un posident, nu face
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
clocotește - nu fac decît să confirme regulă "jocului" unei morți anunțate în deșertul de cenușă. Autorul ne avertizează asupra faptului că aceste proze au fost scrise între 1983 și 1985, la Suceava. Trebuie să-l credem, fie și pentru bunul (amarnicul!) motiv că textele sale radiografiază trecutul nostru nu prea îndepărtat, realul explorat aici făcînd parte din istoria noastră recentă: e chiar viata-viată de aici și de atunci (nu și de acum? ne întreabă malițios, printre rînduri, autorul). Ion Beldeanu este
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
Șunt informat, iubite dle. Rosetti, ca obiecțiile mele relative la ăOpera lui Eminescuă vol. I, ultima carte a lui Călinescu, te-au nemulțumit și, poate, chiar impacientat. Țin să precizez din capul locului că nu fac parte din acele spirite amarnice care formulează judecați aspre an toate ămprejurările și an toate condițiile. Rezervă este pentru mine o atitudine cu mult mai naturală și nimeni nu a avut să se plăngă an ce mă privește de depășirea ei(...) Aceiași rezervă, de astă
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
în infinitele spații romantice, constelate reflexiv și opțional: "Daniel nu pleacă prea departe de sine/ Daniel, Daniel, moartea în preajma foșnește/ și tu rîvnești bolti cu idei căzătoare/ sărbători fără nume./ Daniel, Daniel, în spațiul înfricoșat dintre da și nu/ moartea amarnic foșnește/ în groapă din suflet umbră stelei/ se-alintă/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ adunînd fărîmele răbdării/ și tu, Daniel, Daniel, grămadă de fulgere/ dansînd pe acoperișul secundei./ Lasă vor veni destui să atingă/ corpustii curajului peticitele drumuri
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
devenit, fundamental și exclusiv, valoarea maximă, în raport de care se decidea plusul, minusul sau lipsa de semn (considerată și ea minus), se putea discerne binele de rău, se formula judecata definitivă asupra calității, utilității și viitorului oamenilor. În acea amarnică etapă stalinistă de aproape un deceniu și jumătate, în care URSS își propusese să sovietizeze România accelerat și brutal (ca și pe celelalte țări satelit din Răsăritul Europei), politica a fost noua Inchiziție. Cetățenii - în special tinerii și adulții, dar
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cheile hotelului. Menschliches, Allzu Menschliches 4). O, Niezsche, mare smintit, rătăcitor, prieten din vremi nefercite, sublim Niezsche, te asociez tuturor victoriilor mele, lucru ce te-ar înfuria fără îndoială. În 1929, la Stresa. Vin din Egipt, chinuită de un doliu amarnic. Mă pregătesc să mă întorc cît mai repede la Paris. Ideea că mama a primit vestea morții cumnatului meu multiubit, care i-a fost ca un adevărat fiu, mă îndeamnă să părăsesc cît mai repede Genova și împrejurimile. Dar trebuie
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
În învolburata istorie, bisericile românești, ortodoxe și greco-catolice, din teritoriile ocupate au fost, ca în anii 1848-1849, dărâmate, incendiate, unele șterse de pe fața pământului! Încât publicistul Ferenczi Gyötgy, un maghiar, scria: „Mândrul pământ al Transilvaniei s-a transformat într-o amarnică Golgotă (...) Asasinatele se țin lanț, și toate acestea pentru că unica vină a nenumăratelor victime este aceea de a se fi născut români!”. Iar un alt maghiar, episcop de Cluj - Sándor Imre -, exclama: „Ce ați făcut cu românii rămași la noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
către zborul, ce-și scutură clipa părăsind lin odaia. E-atâta lumină peste florile mute, la poarta eternă odihnește iertarea, lumina și-agață răsuflarea-i pe frunte, și ninge pe suflet așternând înserarea. Ce ghimpi nemiloși ne colindă prin gerul, amarnicei ierni ce se-așterne prin suflet, petale de flori ne îngroapă sub cerul, luminii de flori peste-o jale de umblet. Mușcă lumină din pântecul rânced! și toarnă săgeți peste rana din moarte, adulmecă umbra răstignită-ntr-un scâncet, și
LUMINĂ DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381763_a_383092]
-
Lupu, cu gândul s-o cucerească doar cu farmecele sale bărbătești. Inițial respins, când și-a dezvăluit identitatea, domnița s-a supărat pe el mai rău și i-a respins categoric iubirea. Orgoliosul prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Lupu, cu gândul s-o cucerească doar cu farmecele sale bărbătești. Inițial respins, când și-a dezvăluit identitatea, domnița s-a supărat pe el mai rău și i-a respins categoric iubirea. Orgoliosul prinț nu i-a iertat toată viața amarnica jignire. Ambițiosul tată al domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
von Moltke (1800-1891), viitor mareșal al armatei prusace, vizitează Bucureștiul în 1835, în drum spre Istanbul și remarcă: „La București se văd cele mai păcătoase cocioabe pe lângă palatele în stilul cel mai modern și bisericile cu arhitectură bizantină; cea mai amarnică sărăcie domnește alături de luxul cel mai extravagant; Asia și Europa par să se întâlnească în acest oraș”. Perioada de după Regulamentele Organice este cea mai fecundă în proiecte arhitecturale, urbanistice și peisagistice, multe dintre ele realizate de specialiști în drumuri și
Arhiva de arhitectură: casele arhitecților din București [Corola-blog/BlogPost/94250_a_95542]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > M-ASCUND SUB DORUL TĂU! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-ascund sub dorul tău căznit pe buze, și sorb otrava timpului chircit, amarnic ger mă gustă printre frunze, sub zimți de iarnă care dor cumplit! Simt cum ciuntește vântul, chin de moarte, cuvintele scrâșnesc de prin viori, oh! cât aș vrea să nu mai fie noapte, în chinul meu orbit, când tu mă
M-ASCUND SUB DORUL TĂU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382276_a_383605]
-
uscate, într-un șuvoi sec, emoționante prin neutralitatea lor curățită de patimi. Omul generic, aflat pe dealul Perchiu, purtând în ochi o negură "strînsă/ de pofte anonime și-o voluptate a decăderii" este ucenicul, dar și călăuza altora pe calea amarnică a inițierii (poetice), smerită încununare, într-o nimicnicie glorioasă, a unei vieți de trudă: "îmi privesc palmele cu-o nesfîrșită milă/ de parcă ar fi ale femeii truditoare/ căreia nimeni nu-i spune/ că trage după mine doar un cap de
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
apărea de departe în perspective neobișnuite și răsturnate sau în secțiuni transversale - și-mi era greu să trag niște concluzii cu privire la întreg. Oricine a încercat vreodată să scrie un roman știe ce îndeletnicire anevoioasă este, desigur una dintre cele mai amarnice îndeletniciri cu care te poți ocupa. Trebuie să rămâi mereu în interiorul propriei tale ființe, într-o celulă individuală, în solitudine absolută. E o psihoză controlată, paranoia și obsesia fiind înhămate laolaltă în această activitate, de aceea sunt lipsite de penele
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
au legat fedeleș și l-au dus cu ei În neagra străinătate. Când a văzut Sânzâiana ce s-a ales din satul ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene ca focul, parcă gata să anunțe o primejdie.Ea Însăși se transformă Într-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și au Început să-și dea cu părerea. O fata credea că acolo sunt dulapuri pline cu craniile copiilor pe care i-au mâncat zmeii. Alta credea că era o bibliotecă secretă cu cărți În care erau trecute cele mai amarnice blesteme. A treia credea că acolo se ascundeau zmeii de frica lui Făt-Frumos. Și cine Îndrăznea să deschidă ușa, pe loc se transforma În broască râioasă, iar broasca era zvârlită În fântâna fară fund din curtea castelului. Când Zmeii și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în proza românească. Copil, Bogdan Popescu avea lungi ezitări în fața rafturilor magazinului sătesc: "habar n-aveam ce să-i cumpăr mamei din acea uluitoare bogăție de mărfuri care-mi lua răsuflarea și mă lăsa fără grai. Oscilam, cutreierat de îndoieli amarnice, între o pereche de gumari, una de papuci din plastic verde, o sticluță de parfum bulgăresc de trandafiri, o basma cafenie ce avea imprimate pe ea un soi de valuri marine stilizate. Ca să-mi dau răgazul de a cumpăni asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
poeticul nume Lucia Salam, care visează la o carieră de balerină zguduind Parisul artistic și monden, viitorul poet pendulează între mesaje înflăcărate, de un pronunțat idealism, și epistole inflamate, rele, coborâte la tonul și stilistica vulgarității. Într-un moment de amarnică supărare, iritat la maximum de faptul că Lucia nu se arată cu totul insensibilă la aspectele fizice ale iubirii, cavalerul îi comunică... dimensiunile podoabei sale bărbătești (lungime plus diametru). Din corpusul de corespondență lipsesc epistolele feminine (apar doar câteva rânduri
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Tema care structurează Notele zilnice ale lui Camil Petrescu este ceea ce aș numi omul în conflict cu lumea și cu sine; consemnînd, ca și în cazul lui Rebreanu, doar "întîmplările rele", jurnalul este un specific text de criză: suferințe, gînduri amarnice din care nu lipsește ideea sinuciderii ("soluția logică, nu sentimentală" a ieșirii din impas), crizele financiare și, mai ales, de orgoliu, preocuparea obsedantă pentru procurarea banilor necesari supraviețuirii ("Aceeași preocupare, de a găsi bani", notează autorul la 2-30 august 1931
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]