40 matches
-
accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și ambreiajul debreiat. Cele două perioade de ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti de la începutul ciclului extraurban (partea DOI) durează 20s de ralanti, cu cutia în prima treaptă și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
și respectiv de 5s în prima treaptă, cu ambreiajul debreiat. 6.3.1.5. Între două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.1.6. La sfârșitul perioadei de deccelerare (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul extraurban (partea DOI), perioada de ralanti este de 20s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.1.6. La sfârșitul perioadei de deccelerare (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul extraurban (partea DOI), perioada de ralanti este de 20s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.2. Cutia de viteză automată O dată fixat în poziția inițială, maneta selectorului de viteze nu trebuie să fie manevrat în nici un moment din timpul probei, decât în cazul specificat la pct. 6.4.3. sau decât în cazul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
efectuată în timpul acordat, maneta selectorului de viteze trebuie să fie manevrată după prescrierile formulate pentru cutiile de viteze manuale. 6.5. Decelerări 6.5.1. Toate decelerările din ciclul urban elementar (parte UNU) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 50 km/h pentru ultima decelerare. 6.5.2. Dacă decelerația durează mai mult timp decât a fost prevăzut pentru această fază, sunt folosite
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
perioadă la viteză stabilizată sau la ralanti completându-se cu operația următoare. 6.5.4. La sfârșitul perioadei de decelerație (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul urban elementar (partea UNU), cutia de viteze este fixată la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat. 6.6. Viteze stabilizate 6.6.1. Trebuie să se evite "pomparea" sau închiderea gazelor în timpul trecerii de la accelerație la faza de viteză stabilizată care urmează. 6.6.2. În timpul perioadelor cu viteză constantă, se menține acceleratorul intr-o poziție
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
22 Schimbarea vitezei 2 178 23 Decelerare 14 -0.87 32-10 7 12 185 2 24 Decelerare ambreiaj debraiat -0.93 10-0 5 188 K2(*) 25 Ralanti 15 7 7 195 7sPM(*) (*) PM cutie de viteze la punctul mort, ambreiaj ambreiat K1, K2 cutia la prima sau a doua treaptă de viteză, ambreiaj debraiat 3. CICLUL EXTRAURBAN (PARTEA DOI) Vezi figura III/ 1./3. și tabelul III/ 1./3. 3.1. Descompunerea în funcție de procedee În timp În procente Ralanti 20 s
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
69 120-80 16 362 5(**) 19 Decelerare 12 -1,04 80-50 8 34 370 5(**) 20 Decelerare Ambreiaj debreiat -1.39 50-0 10 380 K5(*) 21 Ralanti 13 20 20 400 PM(*) (*) PM Cutie de viteze la punctul mort, ambreiaj ambreiat K1K5 Cutie de viteze in prima sau a cincea treapta, ambreiaj debraiat (**) Dacă vehiculul este prevăzut cu o cutie de viteze cu mai mult de cinci trepte, treptele suplimentare vor putea fi utilizate în după recomandările constructorului 4. CICLUL EXTRAURBAN
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
se poate respecta această recomandare, se va indica momentul întreruperii contactului. Contactul este reglat conform instrucțiunilor constructorului. 6.4. Ralanti 6.4.1. Cutia de viteze cu comandă manuală 6.4.1.1. Perioadele de ralanti se efectuează cu motorul ambreiat și cutia de viteze la punctul mort. 6.4.1.2. Pentru a se realiza accelerațiile conform ciclului normal, vehiculul trebuie adus în treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de pornirea accelerației după perioada de ralanti. 6.4
jrc6019as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91191_a_91978]
-
treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de pornirea accelerației după perioada de ralanti. 6.4.1.3. Primul ralanti de la începutul setului de teste este de 6 secunde de ralanti cu cutia de viteze la punctul mort, motorul ambreiat și de 5 secunde cu cutia de viteze în treapta întâi și motorul debreiat. 6.4.1.4. În cazul ralantiurilor intermediare de la fiecare set de teste, timpii corespunzători sunt de 16 secunde la punctul mort și respectiv 5 secunde
jrc6019as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91191_a_91978]
-
de 16 secunde la punctul mort și respectiv 5 secunde în viteza întâi, cu motorul debreiat. 6.4.1.5. Ultimul ralanti din setul de teste trebuie să dureze 7 secunde, cu cutia de viteze la punctul mort și motorul ambreiat. 6.4.2. Cutia de viteze cu comandă semiautomată Se aplică indicațiile constructorului pentru deplasarea în oraș sau, în lipsa acestora, instrucțiunile referitoare la cutia de viteze cu comandă manuală. 6.4.3. Cutia de viteze cu comandă automată Selectorul nu
jrc6019as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91191_a_91978]
-
toleranță prescrise, vehiculul trebuie condus cu clapeta de închidere complet deschisă până când se atinge viteza prescrisă, după care se continuă în mod normal. 6.6. Decelerații 6.6.1. Toate decelerațiile se efectuează prin închiderea totală a clapetei, cu motorul ambreiat. Debreierea motorului se efectuează la viteza de 10 km/h. 6.6.2. Dacă perioada de decelerație este mai mare decât cea prevăzută în etapa respectivă, se utilizează frânele vehiculului pentru respectarea ciclului de teste. 6.6.3. Dacă perioada
jrc6019as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91191_a_91978]
-
Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme / 108 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat / 112 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate / 114 2.6. Eterogenitatea enunțiativă / 117 2.7. Dubla temporalitate narativă / 119 2.8. Eul din "povestire" / 121 2.9. Perfectul simplu și înlănțuirea narativă / 123 2
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
preferința sa, marchează o anumită atitudine față de enunț și față de co-enunțător. Însă această alegere antrenează și altele în enunț: după cum am văzut, un viitor anume se combină mai bine cu anumite unități ale co-textului decât cu altele. 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat Până aici am folosit conceptul de "povestire" doar pentru textele narative. De fapt, lucrările apărute după Benveniste au extins problematica la ansamblul enunțurilor, considerând că textele narative de acest tip nu sunt decât un caz special al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-l ca orice enunț narativ sau nu rupt de situația de enunțare. Este ușor de remarcat că există aici riscul unui echivoc considerabil, de vreme ce "povestire" ar putea să se refere la texte non-narative. Este mai bine să vorbim despre plan ambreiat (= "discurs") și despre plan non-ambreiat (= "povestire" în sens larg). Un text care ține de "planul non-ambreiat" este lipsit de elemente cu referință deictică; un text care ține de planul ambreiat este interpretat în raport cu situația sa de enunțare. Planul enunțării non-ambreiat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la texte non-narative. Este mai bine să vorbim despre plan ambreiat (= "discurs") și despre plan non-ambreiat (= "povestire" în sens larg). Un text care ține de "planul non-ambreiat" este lipsit de elemente cu referință deictică; un text care ține de planul ambreiat este interpretat în raport cu situația sa de enunțare. Planul enunțării non-ambreiat ambreiat ("discurs") "povestire" proverb etc. (narațiune) Acest lucru nu înseamnă că toate textele care țin de planul non-ambreiat au aceeași funcționare enunțiativă. În timp ce în narațiunea non-ambreiată, de exemplu, enunțurile se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discurs") și despre plan non-ambreiat (= "povestire" în sens larg). Un text care ține de "planul non-ambreiat" este lipsit de elemente cu referință deictică; un text care ține de planul ambreiat este interpretat în raport cu situația sa de enunțare. Planul enunțării non-ambreiat ambreiat ("discurs") "povestire" proverb etc. (narațiune) Acest lucru nu înseamnă că toate textele care țin de planul non-ambreiat au aceeași funcționare enunțiativă. În timp ce în narațiunea non-ambreiată, de exemplu, enunțurile se sprijină într-un fel unele pe altele, într-un proverb avem
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
valorii sale generice: "Mai binele e dușmanul binelui", "Boala lungă, moarte sigură" etc. 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate Să luăm în considerare următoarele două fragmente, primul care ține de planul non-ambreiat și al doilea de planul ambreiat: Răposatul Minoret, nașul ei, îi apăru în vis și îi făcu semn să îl însoțească; ea se îmbrăcă, îl urmă în beznă până în casa de pe strada Bourgeois unde regăsi toate lucrurile, chiar și pe cele mai mărunte, așa cum se aflau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tu includ vocative, imperative, interogații, opoziții temporale între prezent / perfect compus / viitor, deictice (dincolo de mărcile temporale ale verbelor, elemente cum ar fi în prezent sau iată-ne [§ 4]. De notat este și efortul autorului de a facilita tranzițiile între planul ambreiat și cel non-ambreiat. De exemplu, în paragraful 2, conjuncția și unește o replică neterminată, în discurs direct, cu un pasaj non-ambreiat. Cât despre discursul direct care deschide paragrafele 2, 3 și 4, el nu este introdus printr-un verb, ci
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorbit, a descărcat) nu indică în mod deictic procese anterioare momentului enunțării, ci, aflate în interiorul unei subordonate temporale, marchează anterioritatea față de forma simplă a verbului din principală (când + Perfect compus = Propoziție principală la prezent). Al doilea paragraf ține de planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de situația de enunțare (cf. actualmente, dimineață): un prezent cum ar fi [Eu trebuie să lucrez], și tu să dormi are valoarea deictică a unei contemporaneități față de momentul enunțării și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
textele raportate la situația de enunț, 3) textele teoretice (care se raportează la interdiscurs), 4) textele poetice și 5) enunțurile de discurs indirect liber (care se raportează la o situație de enunțare "translatată"). Pentru D. Maingueneau, este pertinentă dihotomia plan ambreiat (în relație directă cu situația de enunțare; vor intra aici majoritatea enunțurilor produse în cadrul comunicării) și plan non-ambreiat (desprins de situația de enunțare, în care se construiește un univers aparent autonom; vor intra aici nu numai textele strict narative, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțiative se fondează pe relația dintre enunț și situația de enunțare cu trei poli: interlocutori, moment, loc. Sub acest aspect, a fost relevantă tipologia lui E. Benveniste, care făcea distincția dintre discurs și istorie, reformulabilă în distincția dintre un plan ambreiat, care implică o raportare la situația de enunțare, și un plan neambreiat, în care enunțul se prezintă disociat de situația de enunțare. Această opoziție a fost detaliată în mai multe moduri, mai cunoscută fiind tipologia propusă de J. -P. Bronckart
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea persoanelor / 149 1. "Noi", "voi", "eu" / 149 2. Dispariția persoanelor / 154 3. Ethos și persoană
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Trebuie, deci, să analizăm modul în care sînt folosite pentru a ști despre cel tip de reperaj este vorba. De exemplu: Pierre a reușit; acest băiat mă surprinde. (reper = cotextul) Ai văzut acest băiat? (reper = situația de enunțare). 10 PLAN AMBREIAT ȘI PLAN NON-AMBREIAT În capitolul precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
precedent am plecat de la premisa că toate enunțurile aveau legătură cu situația de enunțare, fie și numai prin mărcile temporale atașate verbelor. De fapt, trebuie să stabilim o distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]