27 matches
-
1.2.2.1.1. În cazul unui vehicul cu cutie de viteze manuală sau cu transmisie automată unde cutia poate fi decuplată manual, testările trebuie efectuate cu cutia de viteze inoperantă și/sau cu motorul decuplat de la transmisie prin ambreiere sau prin altă metodă. 1.2.2.1.2. În cazul unui vehicul cu alte tipuri de transmisie automată, testările trebuie efectuate în condiții normale de funcționare. 1.2.3. Testări tip 0 cu motorul cuplat pentru motociclete (cu sau
jrc2166as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87318_a_88105]
-
cu transmisie manuală, sistemul stop-start ar presupune următoarele manevre: oprirea vehiculului, debreiere, aducerea manetei schimbătorului de viteze în punctul mort, eliberarea pedalei de ambreiaj și oprirea motorului. La repornire, manevrele at fi: debreiere, pornirea motorului, selectarea vitezei, accelerarea motorului și ambreiere. La sistemul start-stop oprirea motorului se face automat când acesta ajunge la ralanti, iar repornirea la apăsarea pedalei de ambreiaj, sau la comanda calculatorului de bord dacă apare nevoia de putere. la automobilele convenționale compresorul (dacă există) și pompa de
Sistem start-stop () [Corola-website/Science/335079_a_336408]
-
mod funcționează indicativul. În limba franceză contemporană, cu ajutorul indicativului funcționează două sisteme enunțiative, în raport de complementaritate: narațiunea (histoire, récit) și discursul. Narațiunea se construiește pe baza unei triple relații temporale: aorist, imperfect, mai mult ca perfect.16 Discursul implică ambreiere, fiind legat de situația de enunțare (eu tu, aici, acum); registrul verbal este mai larg și persoana a treia este o "absență de persoană". Toate timpurile pot fi folosite, cu excepția perfectului simplu.17 Aflăm că discursul în forma sa orală
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un termen tot mai întâlnit astăzi, deictice, a căror funcție constă tocmai în articularea unui enunț pe situația lui de enunțare, proces cunoscut sub denumirea de ambreiere enunțiativă. Pentru a înțelege mai bine ce este un deictic, trebuie să explicăm mai întâi deosebirea dintre enunțultip și enunțul-ocurență. Noțiunea de "enunț" doar pare a fi clarificată. De altfel, există două definiții diferite, în funcție de cum considerăm enunțul: "tip" sau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
text.) RIVARA R., 2000 La langue du récit. Introduction à la narratologie énonciative, l'Harmattan, Paris. (O încercare de sinteză personală a diferitor problematici de analiză narativă bazate pe teoriile enunțării.) Exerciții 1.1. Analizați din punctul de vedere al ambreierii enunțiative elementele subliniate în următoarele două texte. Țineți seama de constrângerile impuse de genul teatral și de narațiune (fragmentul din Maupassant constituie începutul unei nuvele): (Soții Potard, proaspăt îmbogățiți, țin un magazin și cer să li se vorbească cu "Baronul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în limba franceză trebuia să se pună accentul pe problematica enunțării, îi revine lui E. Benveniste 90. Francofonii au la dispoziție nu un sistem, ci două sisteme cu paliere, pe care Benveniste le numește discurs și povestire: primul presupune o ambreiere pe situația de enunțare, al doilea lipsa ambreierii, o ruptură față de situația de enunțare. 2.1. Aspectul Înainte de a aborda această diferențiere, trebuie să facem câteva scurte precizări referitoare la categoria aspectului, care influențează și ea această problematică. Aspectul constituie
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe problematica enunțării, îi revine lui E. Benveniste 90. Francofonii au la dispoziție nu un sistem, ci două sisteme cu paliere, pe care Benveniste le numește discurs și povestire: primul presupune o ambreiere pe situația de enunțare, al doilea lipsa ambreierii, o ruptură față de situația de enunțare. 2.1. Aspectul Înainte de a aborda această diferențiere, trebuie să facem câteva scurte precizări referitoare la categoria aspectului, care influențează și ea această problematică. Aspectul constituie o informație referitoare la maniera în care subiectul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aici în sensul lor uzual; este vorba despre concepte gramaticale care trimit la sisteme de reperare a enunțurilor. Ține de "discurs" orice enunțare scrisă sau orală raportată la situația de enunțare (EU / TU / AICI / ACUM), altfel spus care implică o ambreiere. "Povestirea", în schimb, corespunde unui mod de enunțare narativă care se prezintă drept disociată de situația de enunțare. Acest lucru nu înseamnă, bineînțeles, că un enunț care ține de "povestire" nu ar avea un enunțător, un co-enunțător, un moment și
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imperfect este comparabilă cu cea care există între perfectul simplu și imperfect, având în vedere că sunt forme complementare din punct de vedere aspectual: pe de o parte imperfectivitatea, pe de altă parte per-fectivitatea. Dat fiind că "povestirea" nu presupune ambreiere temporală, ea nu cunoaște prezent, trecut și viitor. Există totuși forme verbale menite să anticipeze continuarea evenimentelor: avea sau urma urmate de un infinitiv. Când găsim un enunț de tipul regele urma / avea să moară nu peste mult timp, nu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decât un caz special al unui fenomen mult mai general: posibilitatea pe care o are locutorul de a produce enunțuri care nu conțin mărci menite să trimită la situația lor de enunțare. Există într-adevăr numeroase genuri de enunțuri fără ambreiere enunțiativă care nu sunt narațiuni: este cazul proverbelor, al cuvintelor din dicționar, al teoremelor matematice etc. În aceste condiții, unii lingviști au fost obligați să folosească termenul de "povestire" într-un sens foarte larg, definindu-l ca orice enunț narativ
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în Discursul literar, Dominique Maingueneau evidenția rolul izotopiei estetice relația dintre un anumit personaj și autorul care l-a creat exprimă, de fapt, necesitatea ca ,,opera să-și reflecte în universul pe care îl construiește condițiile propriei enunțări"205. Astfel, ,,ambreierea paratopică" este definită de Maingueneau ca fiind acea situație în care ne aflăm ,,în prezența unor elemente de ordini variate, care provin în același timp din lumea reprezentată de operă și din situația prin care se impune autorul care construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ca fiind acea situație în care ne aflăm ,,în prezența unor elemente de ordini variate, care provin în același timp din lumea reprezentată de operă și din situația prin care se impune autorul care construiește această lume"206. La Blecher, ,,ambreierea paratopică" ține mai mult de locuri decât de personaje. Astfel, sanatoriul din Berck din romanele Vizuina luminată și Inimi cicatrizate, asemenea sanatoriului din romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit, ,,adăpostește o populație cosmopolită, care trăiește eliberată de orice altă grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
107. 197 Nicolae Manolescu, op. cit, p. 69. 198 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 21. 199 Ibidem. 200 Ibidem, p. 24. 201 Ibidem, p. 27. 202 Ibidem. 203 Ibidem, p. 24. 204 Ibidem. 205 Dominique Maingueneau, ,,Ambreierea paratopică", în op. cit., p. 117. 206 Ibidem, p. 118. 207 Ibidem, p.125. 208 Max Blecher, Inimi cicatrizate, ed. cit., pp. 42, 43. 209 Ibidem. 210 Ibidem, p. 20. 211 Dominique Maingueneau, ,,Locuri paratopice" în op. cit., p. 125. 212 Max
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Noile dispozitive comunicaționale / 98 7. Scena enunțării / 101 1. Cele trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1. Cele trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea persoanelor / 149 1
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se joacă, de asemenea, cu reticențele limbii (amestec de registre, metafore ludice etc.). Femeia care trebuie să "facă progrese" este reprezentată cu ajutorul unui garant ce încarnează absența reticenței: femeia eliberată sexual este cea care ar putea ține acest discurs. 9 AMBREIEREA ENUNȚIATIVĂ Pînă acum am prezentat "cadrele" discursului: tipul și genul discursiv, scena de enunțare. În continuare vom analiza mărcile lingvistice cu ajutorul cărora se manifestă enunțarea. 1. Reflexivitatea enunțiativă Reperajul cu ajutorul enunțării Un enunț nu există în absolut; el trebuie situat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cineva și, în același timp, a arăta că acel cineva este responsabil de enunțul în care figurează acest "eu". La fel, un verb utilizat la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că acel cineva este responsabil de enunțul în care figurează acest "eu". La fel, un verb utilizat la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
loc enunțarea: aici desemnează zona în care vorbesc coenunțiatorii, acolo un loc îndepărtat, asta un obiect arătat de către enunțiator etc. Pe lîngă aceste deictice spațiale, există și grupuri nominale determinate de acest ("acest raft", "acest oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul lui acest și un substantiv ("raft", oraș") purtător al unui semnificat independent de situația de enunțare. Variațiile punctului de reper Se întîmplă ca în același text să se schimbe punctul de reper al deicticelor spațiale. Fenomenul este bine ilustrat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
povestirea unui șir de acțiuni care au permis obținerea rezultatului anunțat la începutul articolului; - pasajul non-ambreiat include la rîndul său un pasaj de discurs direct, atribuit lui Santoro, și care aparține planului ambreiat. Găsim aici două elemente care implică o ambreiere temporală: "această săptămînă", "săptămînile care urmează"; - ultima frază a textului, fără verb, conține un deictic temporal ("această săptămînă"); el permite ziaristului să revină la planul deictic. Trecerea de la un plan la altul nu este întîmplătoare. Astfel, în texul analizat, trecerea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de la proverbul precedent), se pun în relație părți cu un număr egal sau apropiat de silabe; se stabilesc simetrii sintactice sau semantice: "Cine învinge fără pericol, triumfă fără glorie"; recurge la construcții sau cuvinte arhaice. Din punctul de vedere al ambreierii enunțiative, el este în mod necesar non-ambreiat; este vorba de generalizări care nu sînt ancorate într-o situație de enunțare particulară și a căror sursă enunțiativă a dispărut. Proverbul nu poate deci să facă referire la indivizi sau evenimente unice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o rezistență neîncetată tentativelor de rusificare ale țarului Nicolae II [...]. Hachette, 1996, p. 44 Intuitiv, "insistăm puțin" constituie o modalizare prin care enunțiatorul, întrerupînd cîteva clipe firul povestirii, își comentează propria vorbire. Această modalizare este legată în mod crucial de ambreierea enunțiativă: prezentul verbului ("insistăm") nu poate fi decît deictic: el se referă la enunțarea care este pe cale să se realizeze. Prezentul analizat contrastează cu prezentul de narațiune, non-deictic, al verbelor care preced și care urmează în text. Așa cum o arată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
conștient că se îndepărtează de scenografia cerută de carte, dar că încălcarea se face în interesul său; pe de altă parte, el realizează această operație printr-o formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un proces reflexiv care vine să autentifice gestul de scuză. Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
punct de vedere textual: la început de paragraf și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul model, legile discursului. Scena de enunțare este cea care permite articularea tuturor acestor dimensiuni, ea este cea care joacă rolul de pivot între organizarea lingvistică a textului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
énonciatifs dans le texte de presse", în La Langue au ras du texte, Grésillon A. și Lebrave J.-L. (ed.), Presses Universitaires de Lille, 1984. INDEX A act de limbaj 62, 65, 77 aluzie 209 ambreiat (plan) 135, 146, 152 ambreiere enunțiativă 125, 206, 278, 282 ambreior 29, 129, 135, 221 anaforă vs cataforă 237, 239, 240 aranjare în pagină 98 articol hotărît (determinant) 221, 233, 234, 266 articol nehotărît (determinant) 54, 221, 231 asertor 206, 207 aserțiune 23, 28, 166
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]