46 matches
-
acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al doamnei
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru. Am făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R. Jakobson (traducere din engleză pentru shifter) sau, cu un termen tot mai întâlnit astăzi, deictice, a căror funcție constă tocmai în articularea unui enunț pe situația lui de enunțare, proces cunoscut sub denumirea de ambreiere enunțiativă. Pentru a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mult mai limitat, funcționând doar pe două paradigme: perfectul simplu și imperfectul. Rezultă următorul tabel : Discurs Povestire Perfect compus /Imperfect Prezent Viitor simplu / Viitor perifrastic Perfect simplu /Imperfect (Prospectiv) Oral și scris Mai ales scris Folosire non specificată Folosire narativă Ambreiori (sau deictici) Absența ambreiorilor Modalizare Modalizare "zero" (aserțiune) Imperfectul este comun ambelor sisteme care, prin urmare, se intersectează. Relația dintre perfectul compus și imperfect este comparabilă cu cea care există între perfectul simplu și imperfect, având în vedere că sunt
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dintre dimensiunea referențială și dimensiunea modală a enunțării: pe de o parte, enunțul permite accesul co-enunțătorului la unele entități (referința), pe de altă parte, el indică ce relație întreține cu el subiectul enunțării sale (modalizarea). În enunțul Eu sunt trist, ambreiorul eu se referă la un individ ("locutorul-λ") care se întâmplă să coincidă cu subiectul enunțării; însă, din punct de vedere modal, există un fel de ruptură între subiectul enunțării ("locutorul L") și enunțul său, atâta timp cât el trimite la eu ca și cum
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ticălos pe nea Colombe (Gervaise). În timp ce vorbeau, peste umerii lui Blanche el îl pândea pe bancher, ca să vadă dacă ăsta se ținea după Nana (Nana). Cele două expresii pe care le-am subliniat sunt incluse de narator în "povestirea" fără ambreiori, cu toate că aparțin, fără îndoială, vocabularului clasei de mijloc din care personajele fac parte: muncitorimea sau o lume de mâna a doua. În acest caz, se poate vorbi de o contaminare lexicală a narațiunii prin povestire. "Contaminarea lexicală" este un caz
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-l punem în contrast cu "eu"-ul amplificat, acel noi inclus în am cumpărat, care trimite la "eu" + "tu"; într-adevăr, restul frazei include un tu care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
et accuse la bonne chrétienne de ne pas vivre "chrétiennement". Son conseil ? "...un époux vous est utile, vous devez conserver ce que Dieu vous a donné". Avaritia fidem subvertit. Mihaela MÎRȚU Index A adresarea cu dumneavoastră, 70 afectiv (adjective ~), 257 ambreior, 56 amplificat (plural ~), 268 anaforă, 324 arhienunțător, 173 asociativă (anaforă ~), 327 aspect, 104 autonimică (folosire ~), 180 autonom (pronume ~), 323 autor, 169 axiologic (adjectiv ~), 257 B biet, 261 C calitate (substantiv de ~), 114 câmp semantic, 151 captare, 196 cataforă, 315 centru
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Dezambiguizarea constă în a produce inferențe care, sprijinindu-se pe indici contextuali și pe informațiile înregistrate anterior în memorie, (re)construiesc sensurile implicite prevăzute de locutor. V. figură, implicit. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 ; VARO - LINARES 2004 ; BUSSMANN 2008 GM AMBREIOR v. DEICTIC/DEIXIS AMPLIFICARE. Prin semnificația de bază, amplificarea este mărirea dimensiunilor unei realități în raport cu un etalon sau cu o fază inițială. Din punctul de vedere al a n a l i z e i d i s c u
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de limbajul politic, uzează de autodesemnare pentru a implica sau a distanța interlocutorii în legătură cu susținerea unei anumite idei. Autodesemnarea se distinge de autocalificare (eu sînt corect fiindcă ...), un procedeu prin care se urmărește realizarea unei imagini despre sine. V. alteritate, ambreior, etos. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN AUTONIMIE. În lingvistica actuală, termenul autonimie este folosit de obicei cu referire la statutul cuvîntului pentru care se propune o definiție (într-un dicționar), situație în care definitul este considerat prin el însuși, fără relații
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ilustrează fenomenul reflexivității enunțării (în logică deicticele fiind de altfel desemnate prin termenul token-reflexives). În literatura de specialitate, terminologia specifică acestei clase de cuvinte este departe de a fi unitară, numeroase etichete concurînd, cu diverse grade de echivalență termenul deictic: ambreior, shifter, token reflexive, expresie sui-referențială, indicator, simbol indexical. Unități indispensabile în orice limbă, asigurînd desemnarea vorbitorului ca atare și poziționarea sa față de ceilalți, în timp și în spațiu (eu, tu, aici, acum), deicticele se diferențiază din punct de vedere semantic
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicarea funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor, numite de el shifters, termen preluat apoi de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unicitatea tipului de referință pe care îl asigură, făcînd trimiterea la o persoană chiar în absența cunoașterii numelui acesteia, acționînd ca operatori de individualizare (în accepția lui Jean Claude Pariente), ce reperează individualul, dar nu-i enunță individualitatea. V. actualizare, ambreior, anaforă, enunțare, referință, subiectivitate. JESPERSEN 1922; JAKOBSON 1963; BENVENISTE 1966; PARIENTE 1973; LYONS 1980; KLEIBER 1986; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RB DELIBERARE. După două secole în care nu a mai reținut în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trei scene / 101 2. Scenografia / 103 3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea persoanelor / 149 1. "Noi", "voi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în același timp, a arăta că acel cineva este responsabil de enunțul în care figurează acest "eu". La fel, un verb utilizat la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fel, un verb utilizat la prezent se referă la momentul în care este produs enunțul care conține acel prezent. 2. Ambreiere și ambreiori Persoana, timpul, spațiul Numim ambreiere totalitatea operațiilor prin care un enunț este ancorat în situația enunțiativă și ambreiori (sau "elemente deictice", "deictice" sau, mai rar, "elemente indiciale") elementele care marchează această ancorare în enunț. Ambreiorii de persoană sînt: - tradiționalele pronume personale de persoana I și a II-a: eu, tu, noi, voi; - determinanții meu/tău, noastră/voastră și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de toți sătenii. Proprietar în Barbizon al unei reședințe secundare cumpărate cu 15 ani în urmă, bunul doctor cîștigase acolo reputația unui om jovial, volubil și apropiat de oameni. Le Nouvel Observateur, 29 decembrie 1994 În acest text avem doi ambreiori (aici, acolo), care se referă la același loc (Barbizon), în timp ce unul (aici) se referă la locul unde este enunțiatorul, celălalt (acolo) se raportează la un loc aflat la distanță de enunțiator. Într-adevăr, jurnalistul începe prin a lua ca punct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
raportîndu-ne la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
același mod, pronumele el nu este un deictic pentru că identificăm referentul său datorită antecedentului "Paul", adică datorită cotextului. Există deci două moduri complementare de determinare a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este un exemplu tipic de enunț ambreiat: Sebastian are viitorul în față. A învățat multe anul trecut în Sierra Nevada, odată cu decepția ocupării locului șase
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate Putem, de asemenea, produce un enunț care să nu aibă ambreiori, care să se prezinte ca total rupt de situația de enunțare: este vorba în acest caz de un enunț non-ambreiat. Enunțurile non-ambreiate nu sînt identificate în raport cu situația de enunțare, ele se străduiesc să construiască universuri autonome. Bineînțeles, ele au un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o simplă capelă în care familia își depunea ofrandele, mormîntul lor deveni cu timpul înconjurat de o adevărată casă funerară constituită din mai multe săli cu pereții bogat împodobiți. Le Monde, 29 ianuarie 1997 În fragmentul prezentat nu găsim nici un ambreior; asistăm la dispariția cuplul Eu-Tu iar reperajul temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Absolut ca și numărul de aur, frumos și pur ca și cerul și vîntul, obiect de iubire la încheietura aceleia care o poartă, Corynthe marchează timpul perfecțiunii sale. MICHEL HERBELIN PARIS Acest text, constituit din două fraze, este lipsit de ambreiori. Prima frază este la perfectul simplu, a doua la un prezent non-deictic. Aici perfectul simplu marchează nu atît un trecut, cît o epocă mitică, separată de prezentul actual. Alegere care corespunde strategiei ce guvernează întreaga publicitate: să obții un ceas
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
perfectul simplu, în mod excepțional, este folosit izolat. 3. Două sisteme de enunțare A privilegia sistemul și nu elementul Pentru a afla dacă un enunț aparține sau nu planului ambreiat, nu este suficient să verificăm dacă el conține sau nu ambreiori, adică elemente ca "eu", "acum trei zile", "acum" etc. Ceea ce contează este sistemul enunțiativ în care se dezvoltă și nu prezența unui element particular. Nimic nu ne împiedică să găsim un eu + verb la perfect simplu, dar în acest caz
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]