762 matches
-
ani, o masă la un fast food era încă un răsfăț. Când am terminat clasa a VIII-a, am sărbătorit îndopându-ne cu junk food la McDonald’s și cred că tot atunci am băut primul shake din viața mea. Ambrozia trebuie să fi avut un gust asemănător. Nu vreau să fac figură de nostalgic al tranziției sau al perioadei totalitare. Dar în toată mizeria în care am crescut am avut un mare avantaj față de congenerii mei occidentali. Pentru că m-am
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
aprigă doamnă . Dacă nu citiți dicționarul onomastic din pură plăcere estetică (la urma urmei pentru asta există varianta inegalabilă a lui Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca sursă de inspirație pentru botezul personajelor literare (Domnul Ambrozie o întîlni într-o seară de mai pe domnișoara Arșița. Bucurel și Argentina aveau o căsnicie aparent fericită etc.); viitorii părinți ca sursă de inspirație pentru numele copiilor; îndrăgostiții ca să caute în el numele pe care le răsfață în gînd
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
înverșunată a dualismului kantian - uf! L-a învățat apoi doamna Ecaterina Andronescu, dacă domnul rector și filozof și-o fi luat notițe - că merita! Prima dată când a apărut la televizor această simpatică doamnă, prietenul meu Haralampy, după ce trăsese o ambrozie de prune bistrițene, a zis că seamănă cu Dan Spătaru interpretând o compoziție de Ion Vasilescu... Ca să vedeți ce efecte poate să aibă o tărie de minim „60 de focuri”... Ea a fost cea care a pus bazele reale ale
Reformele athanasiene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13445_a_14770]
-
se oferă parada istorică a evoluției conceptului. Antichitatea clasică grecească prefera, din rîndul virtuților, curajul, cumpătarea, dreptatea, în duhul cărora se făcea educația tinerelor vlăstare. Opera lui Homer funcționa ca un fel de Biblie, „hrană morală” a copilului naiv ori „ambrozie” a sufletului adult. Individul era modelat în cultul unei armonii civile și cosmice pentru a deveni o personalitate armonioasă. Omul cetății antice era un om prin excelență al măsurii (metros), opus celui fără măsură (ametros). Drept care, la vechii greci, ridicolul
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
DEMNITARI -Mona Muscă la Realitatea Tv (11.07): Mă doare-n cot de orice funcție... (v.și Dumitru Dragomir, tot parlamentar român: "Mă doare-n pălărie..."); -Mircea Geoană, de ziua domniei sale: "-Dimineață fac ceva la partid..." Haralampy, bine abțiguit cu ambrozie de Bistrița: -Schiuză-mă: n-am perceput: face ceva la partid sau pe... ? Io, beat ? Adică cum ?
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
și noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? ÎȚi stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!” (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291) „Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, Care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
neputință mărturisirea laudei. Destul L-am lăudat până acum pe Domnul prin cuvânt; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Din cuvintele unuia dintre cei șapte fii ai preotului Eleazar, ce au primit cununa muceniciei - n.n. footnote>”.(Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) ,, Dar, zici tu, și printre dânșii (printre unii filosofi - n.n.) au fost mulți care au disprețuit moartea. Și cine sunt aceia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
curățat aurul în foc (cf. Ps. 65, 10), iar dacă am avut vreo vină, focul a ars-o. Până la urmă, deci, și acesta s-a schimbat din stricăciune întru nestricăciune (cf. 1 Cor. 15, 42), mântuindu-și astfel viața”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) Viața martirilor și sfârșitul lor pământesc „Și totuși nu se semețește (mucenicul) fiindcă el știe - cred eu - că și acest dar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
copleșește) simțirea durerii prezente”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru credință”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 51, în PSB, vol. 52, p. 294) „Se desfăta sfântul cu bunele nădejdi și se împodobea cu pricina nevoințelor sale, având îndestulătoare mângâiere prilejul luptelor sale, mai cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
slujitorul Său. Astfel că de bunăvoie s-a întors din drum, a răspuns creștinilor care-l întrebau și, pe dată fiind ridicat, prin răstignire a cinstit pe Domnul Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14, în PSB, vol. 53, p. 118-119) „... venind (Hristos) nevăzut în cei ce primesc luptele după lege pentru dreapta credință, face în ei drumul mărturiei, ca singurul care poate birui simțirea și firea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pietre, vedea cerurile deschise și pe Iisus stând de-a dreapta Lui Dumnezeu (Fap. 4, 55). De aceea nu simțea loviturile pietrelor, nu se gândea la rănile trupului, ci era cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 242) „N-a tulburat-o pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
li se întâmplă întrece toată fericirea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 396) Cel ce chiar sub loviturile morții se întoarce și-L mărturisește pe Domnul Iisus, trebuie să merite locuința raiului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LXXI-a, 9, în PSB, vol. 53, p. 288) „... creștinii, care au urcat treptele persecuțiilor până la intrarea palatului ceresc, făcându-și scări oarecum din băncile de tortură și din grătarele rugurilor de martiraj”. (Salvianus, Despre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
auzeau acestea, ei înșiși Îl tăgăduiau ca Fiu al lui Dumnezeu. Acum i-ați auzit pe demoni strigând, mărturisind martirilor că nu pot răbda osândele și zicând: De ce ați venit să ne chinuiți atât de rău? (Mt. 8, 29)”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 16, în PSB, vol. 53, p. 128) Amintirea chinurilor, luptelor și biruințelor mucenicilor este pentru noi izvor de virtute „De multe ori noi, predicatorii, nu vă plecăm atâta spre rugăciune, nici nu vă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dacă au avut, în sângele lor propriu. Ei sunt martirii lui Dumnezeu, conducătorii noștri, martorii vieții noastre și ai faptelor noastre. Să nu ne rușinăm a-i lua ca mijlocitori în slăbiciunile noastre; și ei au cunoscut slăbiciunile trupului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre văduve, IX, 55, P.L., XVI, col. 251) Dumnezeu ne-a lăsat, spre mângâiere și folos, moaștele sfinților mucenici ,, Arătând Iubitorul de oameni, Dumnezeu, întru tot deosebită purtare de grijă față de neamul omenesc, nu a plăsmuit numai toată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem într-o clădire vrednică de ele și toată ziua s-o prăznuim cu credincioasă supunere”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 127) În sfintele moaște sălășluiește harul lui Dumnezeu „Un om ca toți oamenii nu poate săvârși minuni după moarte; mucenicul însă poate săvârși multe și mari minuni
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se cerea și odată cu seara le-am transportat la biserica Fausta. Acolo toată noaptea s-a făcut strajă și priveghere. A doua zi le-am dus în biserica numită Ambroziana. Pe când le duceam acolo un orb s-a vindecat”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 1-2, în PSB, vol. 53, p. 125) „AȚi auzit, ba ați și văzut voi înșivă, că mulți au fost curățiȚi de demoni, că foarte mulți chiar, când s-au atins cu mâinile de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să atingă acoperământul moaștelor și atingându-le să se facă sănătoși. Slavă Ție, Doamne Iisuse, că ai trezit pentru noi astfel de duhuri ale sfinților martiri, în acest timp, când Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine!”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 9-10, în PSB, vol. 53, p. 126-127) „Este cunoscut acel om, pe nume Severus, măcelar de meserie, slujitor într-un serviciu public. După ce a orbit n-a mai putut lucra. A chemat să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
este a singurului Înfăptuitor și o lăudăm. Nu interesează însă dacă este o lucrare sau un dar, de vreme ce se dăruiește în lucrare și se lucrează în dar. A dăruit altora să săvârșească, dar lucrează numele Lui în lucrarea lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 17, în PSB, vol. 53, p. 128) „Atunci ai descoperit în vis episcopului Tău în ce loc se aflau ascunse trupurile martirilor Protassus și Gervasius, pe care timp de atâția ani le păstraseși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea a Patra). Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 2000. Vol. XLIV - Teodoret Episcopul Cirului, Scrieri. Istoria Bisericească, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, 1995. Vol. LII - Sf. Ambrozie al Milanului, Scrieri. Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007. Vol. LIII - Sfântul Ambrozie, Scrieri (partea a Doua). Despre Sfintele Taine, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sestert mâine-un dinar urci treptele și rând pe rând ajungi în Templu demnitar ori de plăceri neguțător lăsând în urma ta ferice un trib de farisei și-un dor de judecată fără price. Oho, să beau vârtos orice absint și-ambrozii ce beau zeii oho, să beau vârtos orice în rând cu oile și mieii. IV. ( Selva perennifolia) Îndelungată îi fu călătoria și ceața și fumul au stat adeseori vrășmași drumului drept și vederii luminii. Un motan capricios îi tăia uneori
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
Dumitru Hurubă O ambrozie de Bistrița de-aș fi băut în plus în noaptea de An Nou, acum aș avea o parte din televizor într-o pungă de plastic, iar restul în spatele blocului. Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
sau de cineva abia scăpat de la un naufragiu. Momente interesante mi s-au părut doar atunci când cei doi comunicau neauzindu-se, vorbeau deodată și, firesc, totul plutind într-un penibil aproape maiestuos. În concluzie, bine că n-am băut o ambrozie în plus în seara de Revelion, că rămâneam și fără televizor...
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
-i ca vara și invers? Eu cred că țărănimea patriei ia halucinogene, dacă medicamentele compensate se dau pe sub mână de trei ori, învârtiți-le feciori! - Ce faci, frate? îl întreb. Te bagi în Etno? Precis că iar ai tras o ambrozie de Bistrița... Nu mă aude. Continuă: - ... Ia uite la piele-ososul ăla cum se plânge reporterului Tv că statul nu-l ajută, că nu-i dă, că nu-i face... Adică ar vrea ca Domnul Năstase cu Dom’ Iliescu să-i
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
în Dacia, punea de câte o orgie cu Decebal cu "Fetească regală de Jidvei" în timpul căreia purtau dialoguri precum: -Bine ai venit, bădiță Traiane! Servus! Pe la voi bine-i în toate cele ? -D-apoi, cum! -Noa, fain! Da' o țârucă de ambrozie de Jidvei și niște fătuțe face-ți-or bine oare ? -D-apoi cum! -Noa, bine. "Servus, te!" -"Rețiproca"3)... După două-trei pocale de Jidvei, Imperator di Roma îl întreba pe Decebalus per Scorilo: -Apropo, colega, ce zici ? Mai punem de-o
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]