7 matches
-
utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna dizabilitatea mentală, dintre care cei mai frecvenți sunt: deficiență mentală, disabilitate mentală, întârziere mentală, înapoiere mentală, oligofrenie, arierare mentală, retard mental, insuficiență mentală, subnormalitate mentală, retard intelectual, handicap mental, debilitate mentală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv etc. Istoricul abordării științifice a deficienței mentale a fost făcut, în cadrul literaturii românește de specialitate, de autori ca Mariana Roșca (1967), Ș. Ionescu (1975), Arcan și Ciumăgeanu (1980). De asemenea, o perspectivă mai mult decât cuprinzătoare asupra
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
reacție”. Acesta se caracterizează prin faptul că encefalul, la orice acțiune a unei noxe patogene, toxice sau infecțioase, răspunde printr-o „reacție” care este expresia unui mănunchi limitat de sindroame clinice, reprezentate prin următoarele: delir, agitație epileptiformă, stare crepusculară, halucinoză, amenție. Rezultă de aici că același tablou clinic poate fi produs de factori etiologici diferiți. Prin aceasta se pune problema specificității sindroamelor psihopatologice. Plecând de la analiza „tipului exogen de reacție” A. Mayer pune problema existenței unui „sindrom psiho-biologic”. Din acest moment
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în evidență, leziuni organice cerebrale diferite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptome cu o accepțiune variată constând din următoarele: - onirismul sau delirul oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6) Delirul acut este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de confuzia simplă în care sunt tulburate procesele cognitive, în cursul delirului, apar tulburările mai sus menționate tot pe fondul tulburări stării de conștiință. 5) Stările crepusculare sunt caracterizate de K. Bonhoeffer prin următoarele aspecte psihopatologice principale: halucinații, manifestări epileptiforme, amenție. La acestea, care pot dura de la câteva ore la câteva săptămâni, se mai pot adăuga, tulburări de comportament de tipul actelor violente, crize de mânie sau de angoasă. 6) Coma reprezintă gradul cel mai sever de tulburare a stării de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adaptare și învățare. Literatura de specialitate utilizează o serie de termeni sinonimi pentru a desemna deficiența mintală, dintre care cei mai frecvenți sunt: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie, arierare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate mintală, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală, amenție, alterarea comportamentului adaptiv, alterări ale abilității/maturității de învățare și socializare etc. Majoritatea acestor termeni sunt utilizați cu precădere în domeniul psihiatric. În ultimii ani, termenii din domeniul medical, specifici nosologiei psihiatrice, clasice sau moderne, sunt utilizați mai puțin în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]