15,743 matches
-
printr-o revoluție. Șase genii comice (scuzați tonul panegiric, dar odată ce veți vedea, veți înțelege la sigur), ale căror nume merită să le menționez: Graham Chapman, John Cleese, Eric Idle, Michael Palin, Terry Jones și Terry Gilliam. Probabil ultimul, singurul american din grup, vă este cel mai cunoscut, pentru că a devenit un regizor important, vezi Regele pescar, Aventurile baronului Münchausen și Fear and Loathing in Las Vegas. Ceilalți au avut și ei cariere de succes, cu excepția lui Graham Chapman, care a
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
scris o carte, Terry Jones, cărți pentru copii, plus e "gazdă" de documentare, iar Eric Idle a ajuns pe la Hollywood. Dar înainte de toate acestea, a fost Monty Python, un grup format din cinci britanici educați la Oxford/Cambridge și un american, care la început făcea momentele de desene animate care legau scheciurile. Dincolo de acestea, au produs și câteva filme: În căutarea sfântului potir Graal (o parodie a legendelor arthuriene), Viața lui Brian (parodie la viața lui Isus) și Sensul vieții. Ei
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
și traducerile aparținându-i ei, dar și altor trei persoane: Andrei Codrescu, Julian Semilian și Adam Sorkin. LVR - Cui se adresează o asemenea antologie pe Noul Continent? EF - Se adresează deopotrivă comunității românești și publicului american. Antologia urmărește să arate americanilor, și în special poeților americani, ce se întâmplă dincolo de uriașul ocean care-i desparte de Europa. În America este cunoscută cu predilecție poezia din Franța, Italia, Anglia și Germania. LVR - Care este soarta poeziei în Statele Unite ale Americii în momentul
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
intriga, povestea și personajele, iar eu am făcut restul", declară britanicul. Aportul american e nu numai în producție, ci și în distribuție: Al Pacino în rolul lui Shylock. Secondat de Jeremy Irons - Antonio. E important să reiau observația unui critic american: e prima ecranizare a piesei bătrânului Will tentată de când filmul are sonor. Și Orson Welles avea planuri cu Neguțătorul, dar le-a abandonat. Antisemitismul, o banalitate la vremea scrierii piesei, era o piedică notabilă în calea regizorilor moderni, dar nu
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
ani în India sau în zona arabă au înflorit civilizații de nivel excepțional. La ce bun acea civilizație dacă tot ce-a rămas din ea sunt sâmburii brutalității iraționale și ura sălbatică? O fi preluat (prelucrat, adaptat) dl Geoană de la americani sintagma ,revoluția binelui", dar sufletul său tot spre Marele Vecinuț (vorba lui Isidore Isou) trage. Culmea-culmilor, nu Geoană sau Iliescu au fost politicienii români care-au avut curajul să privească fără inhibiții spre Moscova, ci tocmai Traian Băsescu! Afirmațiile sale
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
nedrepți cu goi-ii, brutali, mincinoși, teroriști-de-stat (și de partid). Cu o aroganță insuportabilă, ei, deținători de decenii ai armei atomice, țipă de fiecare dată când o țară musulmană este bănuită că deține Ťarme de distrugere în masăť (ca Irakul, denunțat americanilor, care au pornit la război cu acest pretext, motivul fiind petrolul), dar doamne-ferește să sufle un cuvânt despre posesoarele comuniste: China, Coreea de Nord.". După această globală punere la punct, diaristul își coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
25 https://www.youtube.com/watch? v=UbMCxWmWyTc 26 https://www.youtube.com/watch? v=5a1Yte6Jflk 27 Gass Robert, Seiter John, Manual de persuasiune.Iași: Polirom, 2009, p. 73. 28 Schudson M., Advertising, the Uneasy Persuasion, its Dubious Impact on American Society, Basik Book, 1984. 29 http://unimedia.info/comunicate/la-chisinau-va-avea-loc-conferinta-internationala-stiintifico-practica-civilizatia-ortodoxa-si-lumea-moderna-4721.html 30 http://unimedia.info/comunica te/socialistii-organizeaza-o-conferinta-stiintifica-interna tionala-cu-prilejul-marcarii-a-655-ani-de-la-fondarea-statului-moldovenesc--5550.html 31 http://infoprut.ro/32483-dodon-vine-de-la-moscova-cu-o-icoana-si-fragmente-de-moaste.html 32 https://www.youtube.com/watch? v=ojHXe 2 CJWQ&index=3&list=PLxat ntzOqQabz7LEFgFDnycyk hANxcD 33
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și perspective, ed. Tritonic, Iași, 2005. ROBINS, Kevin, WEBSTER, Frank, "The Revolution of the Fixed Wheel, Information, Techology and Social Taylorism", în Drummond, Phillip, Television în Transition, BFI, Londra, 1985. SCHUDSON, Michael, Advertising, the Uneasy Persuasion, its Dubious Impact on American Society, Basik Book, 1984. Resurse online http://www.nou.md/news/read/59975-440-mln-euro-UE-extinde-asistena-pentru-modernizarea-rii-noastre.html http://unimedia.info/știri/video-acordul-de-asociere-rm-ue-a-fost-ratificat-de-parlamentul-de-la-chisinau--cum-a-votat-fiecare-deputat-78803.html, accesat 2 iulie 2014 IPS Mitropolit Vladimir a lansat un Apel de responsabilitate civică pentru credincioși cu ocazia alegerilor parlamentare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a statuat unele transformări vitale pentru Europa de Est și statele Baltice, printre care crearea unei zone tampon, sacrificând astfel libertatea statelor din Răsăritul Europei pentru stabilitatea occidentului - a însemnat o "cedare" de către americani și britanici, acordul semnat fiind văzut de Suveran și printr-o cheie morală. În același timp, alte elemente și declarații de politică externă invocate de Suveran vin să evidențieze că acordul era un sacrificiu pe care Occidentul îl asumase, o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi fost aflate de către acesta după părăsirea României, din ianuarie 1948. "Adevărul crud l-am aflat mult mai târziu și anume că la Ialta noi am fost cedați de Churchill rușilor în proporție de 90%, ca atare englezii și americanii erau foarte timizi față de ruși, preocupați doar să nu-i supere prea mult". Totodată, acordul de la Ialta, ca despărțire a Vestului de Est, aprecia regele Mihai, era sinonim cu un transfer total de autoritate și control din partea Occidentului către Uniunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei mentalitatea că, dacă au semnat ceva, trebuie să respecte aidoma ce au semnat", în timp ce "rușii niciodată nu au respectat ceva"; Aici (problemă semnării acordului în urmă Conferinței de la Ialta (sau Conferință din Crimeea, 4-11 februarie 1945) dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1945) dintre Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), de fapt, se ascunde o mentalitate pe care mulți nu o înțeleg. Cand rușii semnează ceva, acest lucru nu are nici macar valoarea hârtiei pe care au semnat! În schimb, englezii și americanii, cu mentalitățile lor, ei când semnează și accepta ceva, se țin de acest lucru morțiș! De aici au decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență anglo-saxonă și reflectarea influentelor modelului politic englez/ american în câteva dintre cele mai percutante discursuri ale secolului al XIX-lea. Prezumția că un al treilea model cultural - modelul cultural englez - mediază între influență franceză "modelatoare" și cea germană "catalizatoare"5 se sprijină pe cercetările unor istorici precum Valeriu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintre cele două culturi. Precum dovedește bibliografia de specialitate, o atenție deosebită a fost îndreptată spre relațiile româno-britanice dintre cele două state în jurul celui de-l Doilea Razboi Mondial 7. Totuși, cercetarea influenței culturale a modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim prima variantă și să sacrificam deocamdată subtilitățile traductologice. 9 Vezi lucrări precum cele semnate de Angus Campbell, Philip E. Converse et alii (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960; Philip E. Converse, The nature of belief systems în mass publics, în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, Freepress, Glencoe, 1964. 10 V. Bernard Crick & Alex Porter, Political Education and Political Literacy, Longman, Londra, 1978
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Scott, op. cît., p. 6. 32 Fethullah Gülen, "Poate rezolva Islamul toate problemele?", http://ro.fgulen.com/intrebari-si-raspunsuri-despre-islam/50-poate-rezolva-islamul-toate-problemele.html (accesat 19 noiembrie 2015). 33 John L. Esposito, Dalia Mogahed, Who Speaks for Islam? What A Billion Muslims Really Think, American Muslims for Constructive Engagement, 2008, pp. 21-22, http://www.amceweb.net/resources/who speaks for Islam$5B1$5D.pdf (accesat pe 18 noiembrie 2015). 34 Rachel M. Scott, op. cît., p. 6. 35 Charles Kimball, op. cît., p. 97. 36 John L. Esposito
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2016, p.3, https://books.google.ro/books?id=P4pmCgAAQBAJ&printsec=frontcover&source=gbs ge summary r&cad=0#v=onepage&q&f=false (accesat 28 noiembrie 2015). ESPOSITO, John L., MOGAHED, Dalia, Who Speaks for Islam? What A Billion Muslims Really Think, American Muslims for Constructive Engagement, 2008, pp. 21-22, http://www.amceweb.net/resources/who speaks for Islam$5B1$5D.pdf (accesat pe 18 noiembrie 2015). GARTENSTEIN - ROSS, Daveed, "How many fighters does the Islamic State really have?", 9 februarie 2015, http://warontherocks.com/2015
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
School for Political and Administrative Studies, Bucharest. Georgeta CONDUR is University Lecturer at "Petre Andrei"University form Iași, President of the Pro-Democracy Association Iași. Her areas of interest are: political communication, political marketing. She is also a member of the American Association of Political Consultants and the American Political Science Association Ioana Cristea DRĂGULIN BA at the Faculty of History, University of Bucharest (1998), MĂ at the Faculty of History and Geography, Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Georgeta CONDUR is University Lecturer at "Petre Andrei"University form Iași, President of the Pro-Democracy Association Iași. Her areas of interest are: political communication, political marketing. She is also a member of the American Association of Political Consultants and the American Political Science Association Ioana Cristea DRĂGULIN BA at the Faculty of History, University of Bucharest (1998), MĂ at the Faculty of History and Geography, Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the Faculty of Political Science, "Aldo Moro", University
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în vreo 10 ani. Nu uitați: în urmă cu 50 de ani, negrilor încă le era interzis să meargă la aceleași școli cu albii, prin unele state din sudul Statelor Unite. Din acest punct de vedere, noi stăm mai bine ca americanii - doar că suntem cu jumătate de secol în urmă. Subcriu la punctul lui Vlad de vedere. Cred că exprimă echilibrat și cu claritate o realitate care celor mai mulți continuă să le scape. Rromii sunt o problemă a societății, adică a noastră
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
dar am trăit și în Georgia și în Alabama și în Arizona așa că am o impresie și despre populația denumită aici afro-americană. Constat că nu ai dreptate într-o singură chestiune, nu românii sunt cu 50 de ani in urma americanilor, americanii sunt cu 50 de ani înaintea românilor. Mă rog, cifra e aproximativa. Până ne-apucam să-i ajutăm noi pe ei, nu mai bine ne-ajuta ei cu niste impozite, taxe, ceva? eu i vreau afară de pe lipscani. Eu
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
am trăit și în Georgia și în Alabama și în Arizona așa că am o impresie și despre populația denumită aici afro-americană. Constat că nu ai dreptate într-o singură chestiune, nu românii sunt cu 50 de ani in urma americanilor, americanii sunt cu 50 de ani înaintea românilor. Mă rog, cifra e aproximativa. Până ne-apucam să-i ajutăm noi pe ei, nu mai bine ne-ajuta ei cu niste impozite, taxe, ceva? eu i vreau afară de pe lipscani. Eu tot
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
doar pe jigniri, observ că mai sunt oameni care gândesc exact ce li se spune să gândească la televizor. Propagandă de atunci era fățișe, pe față, la vedere. Azi propagandă se face subtil, subliminal, fin, imperceptibil. O pățesc chiar și americanii, o pățim - iată - și noi din plin. Comunismul trăiește și stă pitit frumușel în intenții cât se poate de onorabile. Care e diferența între torționarul care îl siluia pe dizident și un forumist care jignește pe cel care are o
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
axa panicii nefirești shimon bar yochai, punctezi bine. Abbas însă va avea de trecut tocmai obstacolul americam că doar nu vor susține Palestina intoracnd spatele Israelului prieten. Lucrurile șunt mult mai complicate și evenimentele imprevizibile în contextul asta. Poate că americanii au dat lovitura împărțind Europa în două, verificand duplicitatea sau politică struțului practicată de nivelele înalte ale UE, provocand Rusia și țările ce se tem de propria secesiune... Istoria va spune, e adevărat, dacă noi am făcut bine sau rău
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]