19 matches
-
prima ediție critică a operei lui Shakespeare din România, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată, etc. A îngrijit ediții de restituire a operelor lui Dragoș Protopopescu, primul anglist de reputație europeană al României și Petru Comarnescu, primul americanist al României, și respectiv Alice Voinescu, esteticiană a teatrului universal și distinsă profesoară de estetică la Institutul de Artă dramatică în perioada dintre războaie. Dan Grigorescu s-a stins din viață pe 15 aprilie 2008 la București, la vârsta de
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
stagneze întrucât din ambele perspective devenea evident că viitorii istorici au fost condamnați să "rumege" doar Locke 27. Pare ciudat să o spunem, deoarece domeniile istoriografiei sunt acum foarte departe unul de celălalt, dar în anii '60, pentru doi promițători americaniști aflați la începutul propriilor lor cariere, Bernard Bailyn și discipolul lui, Gordon Wood, evoluțiile care s-au produs în domeniul istoriei Renașterii italiene au fost primite că noutăți emancipatoare. Încurajați în parte de exemplul lui Gilbert, care se ocupă și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lor cariere, Bernard Bailyn și discipolul lui, Gordon Wood, evoluțiile care s-au produs în domeniul istoriei Renașterii italiene au fost primite că noutăți emancipatoare. Încurajați în parte de exemplul lui Gilbert, care se ocupă și de istoria americană, acesti americaniști au descoperit în istoria ideologiei un mod de abordare simultană a opiniilor istoricilor intelectuali și sociali 28. Atât Bailyn, cât și Wood au remarcat predominantă republicanismului clasic în literatura critică de tip pamflet și în tratatele politice ale tinerei Americi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
civic a ajuns să fie valabilă pentru un anumit tip de comunitarism, daca nu de socialism, care oferă un răspuns și la întrebarea mai veche a lui Werner Sombart, "De ce în Statele Unite nu există socialism?"39. Deoarece a fost răspunsul americaniștilor "republicani" ai anilor '70 din diverse motive istorice și structurale (precum lipsa feudalismului), America rămâne refractara la socialismul de tip european, republicanismul sau constituind o tradiție puternică, atât cu baza politică, cât și istorică, care, ca și socialismul (dar fără
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și a primelor mișcări sindicale. În ultimii ani modelul republican a fost extins de la analiza diplomației wilsoniene la Jane Addams din Hull House, Chicago, si la PC-SUA în perioada Frontului Popular. Va trebui poate să îi lăsăm pe colegii noștri americaniști să decidă dacă are sens să dea propriilor studenți, care mai mult ca sigur nu l-au citit pe Hans Baron, din propriul timp pentru a face trimiteri gratuite la fii lui Pisistrates sau la Gracchi în spiritul oratoriei demagogice
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ă-e: am înregistrat 388 de substantive, dintre care 134 de substantive omonime cu adjectivul 3 și 254 de substantive "propriu-zise" (intrări separate de adjectiv). Se includ aici o serie de substantive formate cu sufixele moționale -ă (acvanaută, alergologă, alopată, africanistă, americanistă, anatomopatologă, astronaută, automatistă, autostopistă, azilantă, balcanistă, cabinieră, carabinieră, cecenă, confecționeră, contorsionistă, coreeancă, dendrologă, dentistă, depozantă, diaristă, dirigintă, editorialistă, epidemiologă, fitoterapeută, fitopatologă, fizioterapeută, folkistă, futurologă, gastroenterologă, generalistă, geomorfologă, gerontologă, girantă, grefieră, halterofilă, informaticiană, internaută, kinetoterapeută, maratonistă, masterandă, medievistă, microfonistă, mimă, mineralogă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu acuitate atunci că aveam vocația de a construi instituții și structuri și astfel am început proiectul Liceului Bilingv William Shakespeare. Nu pot să încep evocarea asta fără a menționa tratamentul cu totul privilegiat de care am beneficiat noi angliștii, americaniștii, dascălii de engleză în general, din partea Consiliului Britanic și a Ambasadei Americane. Consiliul Britanic îndeosebi a investit enorm în dezvoltarea noastră profesională, abia atunci comunitatea dascălilor de engleză, care fusese ceva abstract până atunci, a devenit o realitate concretă, s-
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
trăiseră alături de indieni. Chiar l-a cunoscut pe unul dintre acești martori și se știe că a întîlnit și cîțiva sălbatici, debarcați la Rouen de către un navigator. Confruntarea acestor surse îl face pe Montaigne să conștientizeze o diferență, pe care americaniștii continuă să o facă, între marile civilizații din Mexic și din Perú și modestele culturi din zonele joase ale Americii tropicale : de o parte, populații foarte dense care nu erau cu nimic mai prejos decît noi prin organizarea lor politică
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
1976), A. este profesor la Catedra de engleză a Universității „Al. I. Cuza”. Între anii 1992 și 1998, a fost decan al Facultății de Litere, apoi prorector al Universității din Iași. Este președinte al Societății române de studii angliste și americaniste, filiala Iași, secretar de redacție la „Analele Universității «Al. I. Cuza»”, face parte din European Society for the Study of English. De-a lungul anilor a participat la programe de schimburi culturale și specializări în Anglia, Scoția, Germania și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285501_a_286830]
-
prima, în 1990, la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
cîteva, printre ele una nu chiar la îndemîna criticilor români, și anume literatura portugheză. Studiul său despre poezia lusitană a atras atenția conaționalilor lui Pessoa. Cunosc, printre confrații noștri de ieri și de azi, specialiști în franceză și germană, angliști, americaniști, italieniști și italienizanți (precum indimenticabilul Călinescu), hispaniști, dar nici un adevărat știutor de carte portugheză. Catedra cu pricina de la Universitatea din București, el a creat-o. Criticul este și un eminent profesor. O ipoteză mai puțin cunoscută a lui Zamfir este
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
teorii ale postmodernității. Este vorba despre originea răsăriteană, dacă nu chiar balcanică, a termenului ce identifică acțiunea "canonizării". În recentul (2006) ei studiu* asupra canonului și mutațiilor valorice pe care acesta le produce în literatură și cultură (e.g. spațiul nord-atlantic), americanista Cosana Nicolae (de la Universitatea din București) subliniază originea prezumtiv ebraico-sumeriană a conceptului. Kanna, în sumeriană, și quaneh, în ebraică, identificau trestia (cea crescută în mlaștini ori pe malul apelor). Vechii greci l-au preluat cu foarte mici modificări (de altfel
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
ca instituție, este, ca oricare altă instituție, bazat pe relații de putere obnubilate la nivelul discursului" (p. 37). De aceasta însă, sînt convins, teoreticiana se va ocupa în altă parte. În lucrarea de față, ea rămîne fidelă mai curînd "obiectivului" americanist al temei, insistînd pe relațiile canonului cu identitatea (multiculturalitate, multirasialitate, gen etc.) în civilizația Statelor Unite după 1945. În concluzie, Cosana Nicolae a elaborat un studiu foarte documentat, scris atractiv, cu o uimitoare distanță față de jargonul critic (aproape inevitabil) în care
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
România a cărților sale, invitându-i pe traducători să-și descrie propria experiență, intimă, cu scrisul lui Salinger. N-a făcut-o decât Marcel Cornis-Pop, traducătorul povestirilor salingeriene, printr-o invocare emoționantă a contextului literar-politic în care a apărut cartea. Americanistul de clasă care este Cornis-Pop nu s-a rezumat, firește, la refacerea atmosferei intelectuale/antiintelectuale a anului 1971, cănd Ceaușescu declanșa mini-revolutia culturală, ci a oferit și memorabile descrieri critice ale fiecăreia din cele nouă faimoase povestiri. Îndemnat de propriile
Singurătatea Capricornului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6542_a_7867]
-
UEFA s-a aflat pe punctul de a ne interzice prezența în competițiile europene, pentru huliganism, iar sloganul favorit de încurajare, scandat de „suporterii" bucureșteni (dinamoviști), a ajuns: „Luați cuțite, luați topoare,/ Să curgă sînge în Ștefan cel Mare!"? Studenții americaniști de la NYUL (New York University of London) au un aer cumva special în comunitatea academică a Londrei. Obiectul lor de studiu este America - o fenomenalitate care, pentru mulți englezi, nu merită un efort cognitiv deosebit (și, mai ales, „profesionalizat"!), întrucît „mecanismele
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
o bătătoare la ochi simplitate. America are o dinamică existențială excepțională (imposibil de comparat cu o alta, pe parcursul evoluției umanității) și ... cam atît. Restul palierelor ei de manifestare rămîn mai curînd superficiale, nejustificînd pretențiile unei „specializări" universitare, precum cea de „americanist". Predau pentru a doua oară în Anglia, dar acum - tocmai din unghiul acestor, cum să le zic, „prejudecăți" (prin exelență britanice) - curiozitatea mea profesională e mai mare decît atunci cînd, cu ani în urmă, am ținut cursuri la Universitatea din
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
oară în Anglia, dar acum - tocmai din unghiul acestor, cum să le zic, „prejudecăți" (prin exelență britanice) - curiozitatea mea profesională e mai mare decît atunci cînd, cu ani în urmă, am ținut cursuri la Universitatea din Sheffield. Grupa de studenți americaniști (nu foarte mare - de aproximativ douăzeci și cinci de oameni, împărțiți, destul de echitabil, în băieți și fete - cu un mic ascendent totuși în zona feminină!) nu-mi confirmă bănuielile inițiale. Sînt cu toții niște englezi suficient de comuni, care au optat pentru un
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
treizeci și patru de ani, într-o dublă sinucidere, împreună cu iubita. — Iar Kafka e scriitorul tău preferat. — Așa cred. Oricum, din secolul XX. — De ce nu ți-ai scris disertația despre el? — Pentru că am fost prost. Și pentru că era de presupus că sunt americanist. — Dar a scris Amerika, nu? — Ha, ha. E adevărat. Cum de nu m-am gândit? — Îmi amintesc cum a descris Statuia Libertății. În loc de flacără, săraca femeie ține în mână o sabie ridicată. Ce imagine incredibilă. Îți vine să râzi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și politică, spre periferie. Ne confruntăm, așadar, cu un proces de americanizare? Acesta să fie oare motivul pentru care privim spre America ca spre centru și îi acceptăm cultura cu mai puțină rezistență decât ar fi de așteptat? Rob Kroes, americanist din Olanda, afirmă în studiul său din 1996 că în secolul XX "America a înaintat irezistibil către centrul scenei, în vreme ce Europa se află sub valul de cultură americană, care acoperă globul 255". După cum susține Kroes, fluxul de produse culturale americane
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]