26 matches
-
nu te scriburi și un veac, ca un pătrar. Crinule cărunt, ca niciodată, vestejind în înfloriri de fulgi, măgulit, în tronul de poeme, stai, în iarna carismatică, s-o guști. În trecere eternă printr-un scrin, stai, ca un arhaic amfibrah răpus- Vino, crinule, într-un amurg pustiu, să-mplinești o zi, ce n-a apus. Lilia Manole Referință Bibliografică: POEMELE IERNII / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1451840476.html [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
Când fac târguieli la piață, Poezia prinde viață. De stârnesc un câine bleg, O metaforă culeg! Merg în ritmul de troheu, Dar observ că nu mereu: Pentru că în iamb îl schimb, Socotind că are nimb! Cu o pungă de alune, Amfibrahii prind să sune; Mult aș mai dori cafea: Curg poeme la cișmea! La tarabe: epitete! Le culeg pe îndelete: Deformație totală: Numai versuri văd în oală! Când tai un cartof în patru, Mă gândesc ls Sosipatru. Furculițe și cuțite: Numai
LA PIAŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/La_piata_0.html [Corola-blog/BlogPost/361111_a_362440]
-
Astă noapte, o pocnitoare care se dădea drept plină de talent, poetă de ocazie la gazeta școlii, nu și nu, că să-i arate ea ce idei o chinuie, cum o macină pe ea metrica și prozodia, cum împletește ea, amfibrahul cu... mă rog, toate prostiile cu putință, prostii de care sunt în stare numai geniile precoce. Numai că, zbaterile tinerei erau în zadar, poetica Marelui Poet nu se lega sub nici o formă. Ca să nu mai spunem că până la urmă tâmpita
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
încrucișată), a-a-b-b (împerecheată) sau a-b-b-a (îmbrățișată), prima fiind uneori mai apreciată decât celelalte. Sunt preferate versurile scurte, de maxim 10-12 silabe, drept care se pretează mai bine tipurile de ritm cu picior bisilabic, iambul și troheul. La un vers scurt, dactilul, amfibrahul sau anapestul dau o primă senzație de aritmie. Versurile trebuie să aibă aceeași lungime, excepție făcând cazul în care ultimul vers este mai scurt, cel mult jumătate din celelalte. Iată un exemplu: Ștefan-Cornel Rodean - Colectiv model / Luăm spre rezolvare câte
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1410855598.html [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
către vis sau reverie. Se poate observa obsesia pentru forma fixă, în această perioadă rimele cunoascand o adevarată evoluție de tipuri complicate. Parnasienii au "inventat" rime excesiv de studiate și le-au pus în circuitul literar. Hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul și multe altele sunt tot atâtea forme elaborate, care tind spre perfecțiune, ale poeziei parnasiene. Evident poeții moderni, Baudelaire, Mallarme sau Rimbaud au profitat din plin de aceste cuceriri parnasiene. Parnasianismul. Origini Denumirea acestui curent face trimitere la muntele
Literatura română parnasiană () [Corola-website/Science/337197_a_338526]
-
într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
flautul magic vorbi; tremurată, O notă stîngace sălta peste clape Ca vocile stinse-n murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II). Aici, extrem de rarul alexandrin clasic se compune din două emistihuri, fiecare format din doi amfibrahi cuplați, provocînd un contrast căutat între scurtimea emistihului și unitatea ritmică trisilabică. Asemenea virtuozități prozodice sunt executate de Petică fără emfază, într-o scriitură de aparențe plane, discretă la maximum. Cînd muzica însăși ajunge pretext tematic, în ciclul Cînd vioarele
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problema îmbogățirii rimelor „marii armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U, U/U, U/U, U/ U) anapestul ( U U/): Printre crengi lumina palid glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
succesiunea silabelor accentuate și neaccentuate.O unitate de ritm alcătuită din 2-4 silabe accentuate și neaccentuate se numește picior metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-da/tă ca-n/povești". (M.Eminescu- Luceafărul) Troheul - unitatea metrică alcătuită dint-o silabă accentuată și una
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
metrice: a. troheul (alcătuit din două silabe, dintre care prima e accentuată (΅ ˇ); b. iambul (este inversul troheului (ˇ ΅); c. dactilul - (picior metric de trei silabe, dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ); d. anapestul (este inversul dactilului (ˇ ˇ ΅); e. amfibrahul (trei silabe dintre care a doua accentuată (ˇ ΅ ˇ); f. peonul I (patru silabe dintre care prima accentuată (΅ ˇ ˇ ˇ); g. peonul II (patru silabe cu accent pe a doua (ˇ ΅ ˇ ˇ); h. peonul III (patru silabe cu
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian), însă chiar ritmul și rima vin din Dimov. Să aruncăm o scurtă privire analitică pe prima strofă doar: scrisă în ritm iambic, combinat cu amfibrah și peon 2 pe final de vers, într-o cascadă de ingambamente și cu rimă împerecheată (cu varii tipuri de construcții, regăsibile în paleta lui Dimov), amintește de formula poetică din dimovianul Simbolism. Același scenariu este dezvoltat întro manieră diferită
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
obligatorii ale acestei forme fixe, rigori mai degrabă strofice, poetul român inventează altele noi, parcă pentru a-și demonstra lui însuși întinderea virtuozității la care ajusese. în rondeluri, octosilabul iambic domină, dar iambul e înlocuit uneori cu metri trisilabici, cu amfibrahi și anapești, tocmai pentru crearea unui contrast muzical între versul scurt și tipul de metru: Pe cînd orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... Tot sufletul mi-este o vioară Ce plînge duios că trăiesc... Și nici nu mai cerc
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii lirice" care își rostește monologul într-o perfectă autenticitate fonetică și lexicală (""Uite bă fraere/ nai sângen tine/să-l arzi păl dă
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
Că este vorba de un metru-cult, nu încape îndoială: ritmul, ceva mai bine marcat în acest Psalm 101, nu este trohaic, nu evocă o posibilă influență folclorică; orizontul lui pare cu totul altul, din moment ce versul ne sugerează unități ritmice trisilabice, amfibrahi și anapești. Mult mai frecvent întîlnim la Dosoftei decasilabul, alt metru romanic, de îndepărtată origine. Apărut odată cu primele producții lirice provensale, în secolul al XI— lea, se va răspîndi în toată lumea romanică și nu numai. În Italia, își cîștigase celebritate
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
pe poetul idilelor. Îmi plăceau îndeosebi atmosfera de veselie ușoară, glumele flăcăilor și pudoarea, uneori jucată, a fetelor. La grațiosul balet al "personajelor", se adăugau abilitățile tehnice: eram uimit de varietatea strofelor, de versurile scurte care le încheiau uneori, de amfibrahii savanți. Lui Coșbuc îi datorez chiar numele principalelor tipare ritmice. Eram fericit cînd îmi reușeau strofe complexe ca ale lui. Și nu mi se părea că dovedesc lipsă de originalitate scriind în maniera lui. Recitindu-i mai tîrziu pe Coșbuc
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii lirice" care își rostește monologul într-o perfectă autenticitate fonetică și lexicală (""Uite bă fraere / nai sângen tine /să-l arzi păl dă
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
vorbirea colocvială pare mai firească locuțiunea de multe ori. Adeseori e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar putea fi determinată uneori de structura ritmică diferită (amfibrah vs. troheu). Mai interesantă ar putea fi ipoteza diferențelor aspectuale: ambele adverbe sînt fundamental repetitive, iterative, dar această valoare mi se pare mai clar marcată (chiar în structura lexicală a cuvîntului, conținînd un plural) la deseori, și mai atenuată la
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn bolțile splendide, Dulce poleite d-aur și rubin” (Mehrube) - dactili și amfibrahi; „Deschide-te, dafin! eu voi a mă duce Spre rîul senin
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn bolțile splendide, Dulce poleite d-aur și rubin” (Mehrube) - dactili și amfibrahi; „Deschide-te, dafin! eu voi a mă duce Spre rîul senin, Căci stelele d-aur să leagănă dulce Pe valul cel lin” Fata din dafin) - combinație de amfibrahi. Volumul de primă tinerețe intitulat Florile Bosforului promitea deja nestăvilite fantezii metrice
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
leagăn bolțile splendide, Dulce poleite d-aur și rubin” (Mehrube) - dactili și amfibrahi; „Deschide-te, dafin! eu voi a mă duce Spre rîul senin, Căci stelele d-aur să leagănă dulce Pe valul cel lin” Fata din dafin) - combinație de amfibrahi. Volumul de primă tinerețe intitulat Florile Bosforului promitea deja nestăvilite fantezii metrice. La 1850, Bolintineanu respinsese de multă vreme exclusivitatea normei Lamartine în versul românesc - adică domnia autoritară a alexandrinului -, arătînd că limba literară a momentului poseda în realitate resurse
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Că nu uităm nici noaptea lor! La nunta unor vechi îndrăgostiți De-atâția ani voi v-ați iubit, Că pot s-afirm -și nu vă mint Un pic de-ați mai fi zăbovit, Făceați și... nunta de argint! Idilă antică (amfibrah) Duios patriciana declama Ostașului ce-o-mpresura setos, Pe când corsetul fin i-l despuia: „Ah, noli tangere circulos meos!” Iubita poetului Domnișoara a schimbat, Motivat, mai mulți amanți: Ultimul că-i talentat, Dar e fără de talanți! Virtutea (definiție) Ca un
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
succed după un anumit model. Unitățile ritmice pot fi: - bisilabice: troheul (/U: Codrule, codruțule) și iambul (U/: A fost odată can povești) - trisilabice: dactilul (/U U ): Barba lui fluturăn vânturi ca negura cea argintie (/ UU, / UU, / UU, / UU, / UU, / U) amfibrahul ( U/U ): Trecutai când cerui câmpie senină (U/U, U/U, U/U, U/ U) anapestul ( U U/): Printre crengi lumina palid glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un vers, alternanța silabelor accentuate cu cele neaccentuate. Unitatea metrică este un grup de silabe accentuate si neaccentuate ( / ) si ( U ); ele se repeta la intervale regulate Într-un vers. În literatura română, se folosesc unitățile metrice numite troheu, iamb si amfibrah, dar si dactil, anapest și peon, iar ritmul corespunzator este trohaic, iambic si amfibrahic. ritmul trohaic este prezent când piciorul metric este troheul - / U. Ritmul trohaic este specific poeziei populare, pentru că este coborâtor si vioi, dar apare și În poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri, de liliac, levănțică, roze, Într-o muzică misterioasă a lirelor. Parnasienii abordează problema Îmbogățirii rimelor, (re)descoperă forme prozodice fixe din: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glossa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism, de feeric, de peisajele luxuriante
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]