33 matches
-
metalelor. ... Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227089_a_228418]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227089_a_228418]
-
liniei laterale are puncte negre, mici, rotunde; pe flancuri, sunt dungulițe cafenii, longitudinale. Înotătoarele perechi sunt gălbui sau roșcate, cele neperechi violete. Înotătoarea dorsală închisă la coloare, bătând în albastru și roșu. Se hrănește cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode), viermi, moluște, dar vânează și insecte din sbor (diptere, himenoptere, etc.), sărind din apă. Femela ajunge la maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani, iar masculii la 2 ani. Femela depune în martie-mai 6000-7000 de icre de fiecare kg
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele și amfipodele gamaride joacă un rol neînsemnat în hrană. În captivitate se hrănește cu efemeroptere, plecoptere și viermi ("Tubifex"). Analiza conținutului stomacului a 34 exemplare de "Romanichthys valsanicola" prinse în râul Argeș a arătat că hrana peștelui este alcătuită în proporție de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
21,5% aparțin altor grupuri de nevertebrate: nematocere blefariceride (familia "Blephariceridae") 10%, trihoptere ("Rhyacophila nubila", "Rhyacophila" sp., "Philopotamus montanus", "Wormaldia occipitalis", "Hydropsyche pellucidula", "Hydropsyche" sp., "Stenophylax permistus", "Athripsodes sp.") 7%, chironomide (familia "Chironomidae") 5,4%. Oligochetele (familia "Lumbricidae") și crustaceele amfipode gamaride (familia "Gammaridae") au fost găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază misidul "Gastrosaccus sanctus" și polichetele "Nerine cirratulus", "Pisione remota" și "Saccocirrus papillocercus" (Băcescu. et al 1967). Mediolitoralul nisipurilor fine este caracterizat de predominarea populațiilor amfipodului "Euxinia maeotica" și turbelariatul "Otoplana subterranea" (Băcescu. et al 1971). Etajul sublitoral (infralitoral) este aflat la adâncimi de 0,5 până la 12 (maximum 17,7) metri. Este zona cea mai favorabilă vieții, în care se află majoritatea speciilor de plante
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană), larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (10,8%), larvele chironomidelor ("Chironomus" f.l. "reductus" reprezintă 8,21% din hrană); larvele de efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol neînsemnat în hrană. Pe traseul iugoslav
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol neînsemnat în hrană. Pe traseul iugoslav al Dunării (în amonte de Belgrad — Baziaș), hrană principală o constituie larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (41,6%) și ale chironomidului "Beckidia zabolotzkyi" ("Cryptochironomus zabolotzkii") (35,54%); amfipodul "Corophium" e consumat în cantități mult mai mici. În cursul inferior al Dunării (sectorul Giurgiu - Hârșova), hrana principală a cegii o constituie larvele efemeridelor "Polymitarcis virgo" și "Palingenia longicauda" care se dezvoltă la adâncimi de 6—8 m (prima specie
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
verzuie și argintiu pe laturi și abdomen. Pe laturi se află o dungă lată cenușie-albăstruie, dispusă longitudinal, de la bot până la baza înotătoarei caudale. Peritoneul este negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
dezvoltați, iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode, și amfipodele, insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori, roșioară, babușcă, lin), icre de pește, moluște, crustacee, alge și plante acvatice superioare, detritus, lipitori, viermi, raci și larve de chironomide, trihoptere
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sau parazite la pești și crustacei; există forme dulcicole, de ape freatice, sau terestre. Include circa 10 000 de specii. le sunt crustacee mici de 0,5-20 mm, cu corpul ușor turtit dorsoventral. Sunt lipsite de carapace ca și la amfipode. La cap se sudează primul și cel de-al doilea toracomer (= segment toracic). Pleonul (= abdomenul) este scurt, cu somitele abdominale parțial sudate. La nivelul abdomenului ultimul pleomer (= segment abdominal) fuzionează cu telsonul (= porțiunea terminală a corpului care conține anusul) și
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
adică servesc pentru deplasare). Au o pereche de maxilipede (= apendice pereche care intra în alcătuirea aparatului bucal), restul toracopodelor (= apendicelor toracice) sunt uniramate (adică formate din segmente neramificate), asemănătoare între ele sau modificate. Baza picioarelor este apărată ca și la amfipode de epimerite laterale ale tergitelor (= placilor sclerotizate dorsale) segmentelor corpului. La mascul, pleopodele (= apendicele primelor cinci segmente abdominale) I și II sunt transformate în gonopode (= pleopode modificate pentru funcția genitală). Pleopodele sunt biramate (adică formate din 2 ramuri: endopoditul,orientat
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape freatice, sau terestre ("Oniscus", "Porcellio", "Armadillidium"). Izopodele terestre au structuri speciale care le permit să respire aer atmosferic. Denumirea de izopode a fost dată în opoziție cu cea a amfipodelor, datorită faptului că izopodele au picioarele toracice identic conformate.
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
calde unde întreprind migrații pe verticală; unele ajung la 5000-6000 m adâncime. Mysidele sunt prezente la adâncimi de la 100 la 1000 m. Femelă poartă ouăle într-o cameră incubatoare de la bază apendicelor toracice. Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse și câteva amfipode. Meduzele aparțin la două categorii: unele reprezintă generația sexuata a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la viață pelagica: corpul lor, transparent, conține 95% apă. Sunt carnivore, isi paralizează pradă cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
Pe înotătoarele dorsală și anală există uneori pete întunecate mici. Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
de 200-250 m. Circulația apei în cuveta lacustră permite dezvoltarea biocenozelor în toate orizonturile de apă de la forme planctonice Ăplutitoare) la forme bentonice Ăde fund). Trei pătrimi dintre viețuitoare sunt endemice Ătrăiesc numai aici - neexistând în altă parte a lumii). Amfipodele sau gamaridele Ăcrustacee cu 2 feluri de picioare, servindu-le unele la sărit, altele la înot) sunt cele mai tipice Baikalului, prezentând dimensiuni și culori diferite, răspândite pe fundul lacului, puțin adânc. Gamaridele sunt considerate sanitarii lacului deoarece consumă cadavre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 19361953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]