34 matches
-
această fâșie are o extindere restrânsă (de la +0,5 la -0,5 m), dat fiind amplitudinea flux - reflux aproape neglijabilă. Speciile cele mai importante pentru acest subtip de habitat sunt bivalva Donacilla cornea, caracteristică pentru plajele din sudul litoralului și, respective, amfipodul Pontogammarus maeoticus, pentru plajele aferente zonei Deltei Dunării. ... – Acumulările detritice mediolitorale sunt o formă a habitatului 1140 care apare în zona țărmurilor stâncoase, pe substrat dur, caracterizat de bolovăniș, găleți sau pietriș, fiind practic conectat direct cu depozitele detritice supralitorale
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de 200-250 m. Circulația apei în cuveta lacustră permite dezvoltarea biocenozelor în toate orizonturile de apă de la forme planctonice Ăplutitoare) la forme bentonice Ăde fund). Trei pătrimi dintre viețuitoare sunt endemice Ătrăiesc numai aici - neexistând în altă parte a lumii). Amfipodele sau gamaridele Ăcrustacee cu 2 feluri de picioare, servindu-le unele la sărit, altele la înot) sunt cele mai tipice Baikalului, prezentând dimensiuni și culori diferite, răspândite pe fundul lacului, puțin adânc. Gamaridele sunt considerate sanitarii lacului deoarece consumă cadavre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 19361953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României (Gamaridele de tip caspică. A predat disciplina Ihtiologia la Facultatea de Pescuit și Piscicultură din Constanța, având funcția de conferențiar, apoi de profesor șef de catedră. În anul 1956, prof.dr. Sergiu Cărăușu este numit șef al Stațiunii de Cercetări
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde lucrează ca specialiști: Ion Cojocaru în Germania, Ioana Vișan în Canada, iar Cristina Pălici în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
metalelor. ... Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
HOTĂRÂRE nr. 1.038 din 13 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227089_a_228418]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
HOTĂRÂRE nr. 1.038 din 13 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227089_a_228418]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255230_a_256559]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255230_a_256559]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253208_a_254537]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253208_a_254537]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253209_a_254538]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253209_a_254538]
-
2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253207_a_254536]
-
Partea 1: Metodă pentru probe nefiltrate, cu utilizarea extracției lichid-lichid și a cromatografiei în fază gazoasă cu detecție selectivă de masă" ● SR EN ISO 16712:2007 "Calitatea apei. Determinarea toxicității acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor" ● SR EN ISO 5667-3:2004 "Calitatea apei: Prelevare Partea 3: Ghid pentru conservarea și manevrarea probelor de apă" ● SR EN ISO 10304-1-2009 " Calitatea apei. Determinarea anionilor dizolvați prin cromatografia ionilor în fază lichidă. Partea 1. Determinarea ionilor bromură, clorură, fluorură
PROGRAM din 21 aprilie 2005 (*actualizat*) de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253207_a_254536]
-
calde unde întreprind migrații pe verticală; unele ajung la 5000-6000 m adâncime. Mysidele sunt prezente la adâncimi de la 100 la 1000 m. Femelă poartă ouăle într-o cameră incubatoare de la bază apendicelor toracice. Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse și câteva amfipode. Meduzele aparțin la două categorii: unele reprezintă generația sexuata a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la viață pelagica: corpul lor, transparent, conține 95% apă. Sunt carnivore, isi paralizează pradă cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
diptere ș.a. Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole.. Din crustacee se întâlnesc 320 de specii din 10 ordine, cele mai numeroase fiind filopodele, copepodele, podocopidele și amfipodele. Moluștele sunt reprezentate de gasteropode - 60 de specii acvatice și 70 terestre ("Helix pomatia", "Carychium minimum") și bivalve - 30 de specii ("Anodonta cygnea", "Adacna vitrea). Anelidele din Moldova aparțin la trei clase: polichete (2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
grosieră este cea a bivalvei "Donacilla cornea" și polichetului "Ophelia bicornis", cărora li se mai asociază misidul "Gastrosaccus sanctus" și polichetele "Nerine cirratulus", "Pisione remota" și "Saccocirrus papillocercus" (Băcescu. et al 1967). Mediolitoralul nisipurilor fine este caracterizat de predominarea populațiilor amfipodului "Euxinia maeotica" și turbelariatul "Otoplana subterranea" (Băcescu. et al 1971). Etajul sublitoral (infralitoral) este aflat la adâncimi de 0,5 până la 12 (maximum 17,7) metri. Este zona cea mai favorabilă vieții, în care se află majoritatea speciilor de plante
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care acoperă pietrele. Aceste locuri adânci sunt cunoscute de către pescarii care pescuiesc cegă. În partea superioară a zonei cataractelor Dunării (în amonte de Șvinița) cegă se hrănește mai ales cu amfipodul "Chelicorophium curvispinum" ("Corophium curvispinum") (76,6% din hrană), larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (10,8%), larvele chironomidelor ("Chironomus" f.l. "reductus" reprezintă 8,21% din hrană); larvele de efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol neînsemnat în hrană. Pe traseul iugoslav
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
efemeride și celelalte elemente nutritive joacă un rol neînsemnat în hrană. Pe traseul iugoslav al Dunării (în amonte de Belgrad — Baziaș), hrană principală o constituie larvele tricopterului "Hydropsyche ornatula" (41,6%) și ale chironomidului "Beckidia zabolotzkyi" ("Cryptochironomus zabolotzkii") (35,54%); amfipodul "Corophium" e consumat în cantități mult mai mici. În cursul inferior al Dunării (sectorul Giurgiu - Hârșova), hrana principală a cegii o constituie larvele efemeridelor "Polymitarcis virgo" și "Palingenia longicauda" care se dezvoltă la adâncimi de 6—8 m (prima specie
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
sau parazite la pești și crustacei; există forme dulcicole, de ape freatice, sau terestre. Include circa 10 000 de specii. le sunt crustacee mici de 0,5-20 mm, cu corpul ușor turtit dorsoventral. Sunt lipsite de carapace ca și la amfipode. La cap se sudează primul și cel de-al doilea toracomer (= segment toracic). Pleonul (= abdomenul) este scurt, cu somitele abdominale parțial sudate. La nivelul abdomenului ultimul pleomer (= segment abdominal) fuzionează cu telsonul (= porțiunea terminală a corpului care conține anusul) și
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]