19 matches
-
ale stemei comunei Ceanu Mare, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Ceanu Mare, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp argintiu, se află o amforetă neagră. În partea stângă, în câmp roșu, se află un cap de bovină de aur, îndreptat spre stânga. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 12 spice de grâu de aur, legate în mănunchi. Scutul este timbrat de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270646_a_271975]
-
spice de grâu, de aur, poziționate două în săritoare, iar cel din mijloc, în pal. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află o potcoavă de argint. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află o amforetă de argint. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp albastru, se află două vișine cu codițele unite în partea de sus, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220575_a_221904]
-
potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află un clopot cu cruce de aur, flancat dreapta-stânga de câte o amforetă de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află un mănunchi de patru spice de grâu de aur, legat cu o panglică. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopotul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află un mănunchi de patru spice de grâu de aur, legat cu o panglică. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopotul și amforetele fac referire la Mănăstirea Balaciu, monument istoric, și la descoperirile arheologice din zonă. Brâul undat semnifică râul Ialomița, care străbate localitatea. Spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura și numărul de sate componente. Coroana murală cu un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
stemei comunei Cumpăna, județul Constanța Descrierea stemei Stema comunei Cumpăna, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă de o bandă de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află o amforetă de argint. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află 5 spice de grâu de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află o fântână tip cumpănă de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231467_a_232796]
-
formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau numai reprezentarea acestor realități ale lumii vii, completează în mod fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești, acvatice sau terestre. Schematizarea excesivă (uneori) a reprezentării feminine, ori
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
trecută prin foc (Pl. 25/2; 44/3). Mormântul nr. 90 (Pl. 25/3; 44/7). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,15 m. Urna de culoare cenușie, lucrată la roată, cu fundul inelar, pare a fi o amforetă cu gâtul mai larg - inv.8497. În apropierea ei câteva oase provenite de la un înhumat. Ca inventar s-au descoperit trei mărgele din sticlă mată roșie, trecute prin foc -10408-10410 (Pl. 25/4,5; 44/2,6). Mormântul nr. 91
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fi fost un loc anume pentru practicarea unor ritualuri funerare, inclusiv acele „banchete” legate de acestea. Aici, printre altele, am putut identifica și alte forme de vase, care nu erau folosite ca urne sau capace de urnă, cum sunt: căni, amforete (așa zis carpice), fructiere, cățui, forme deja bine cunoscute în marile necropole din această perioadă. Nu este exclus ca această situație să fie legată de începuturile culturii materiale a dacilor liberi, într-o perioadă imediat următoare dispariției marilor așezări de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte de incinerație sau de înhumație. Trebuie să notăm faptul că în necropola I de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. nu s-au folosit ca urne o bună parte din repertoriul de forme descoperit în așezare, cum sunt: capace, amforete carpice, amfore romane, cățui, castroane sau căni. Putem face totuși o legătură interesantă cu mormântul de înhumație din groapa nr. 6 din așezare, care este aproape identic cu mormintele de înhumație din marea așezare dacică de la Brad. Prezența unei jumătăți
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost descoperite la mormintele 69 (Pl. 60/4); 73 (Pl. 62/4); 101 (al doilea exemplar Pl. 65/5) și 131 (Pl. 69/7). Au fost folosite drept capace. Doar una din ele este de culoare roșie-cărămizie, celelalte sunt cenușii. Amforete O altă formă de vas prezentă în repertoriul ceramicii dacilor liberi este reprezentată de așa zisele amforete. Este vorba de un tip de vas, bitronconic, cu pereții ușor arcuiți, gâtul cilindric, buza ușor evazată și prevăzută cu două torți în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
65/5) și 131 (Pl. 69/7). Au fost folosite drept capace. Doar una din ele este de culoare roșie-cărămizie, celelalte sunt cenușii. Amforete O altă formă de vas prezentă în repertoriul ceramicii dacilor liberi este reprezentată de așa zisele amforete. Este vorba de un tip de vas, bitronconic, cu pereții ușor arcuiți, gâtul cilindric, buza ușor evazată și prevăzută cu două torți în bandă ce pornesc de sub buză până pe umăr, dispuse echidistant. Asemănarea cu amforele romane din aceeași perioadă a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
păstrate fragmentar, lucrate la mână, de culoare cărămizie: M. 31, 84, 98, 124, 133, 143, 145, 148. Alături de urne sau capace de urnă amintim prezența unor cănițe lucrate la roată, de culoare cenușie, o cană de lux, cenușie, precum și o amforetă fragmentară (Pl. 72/3). c7 - Oase de animale La două morminte de înhumație nr. 60 și 71 s-au descoperit și câteva oase de animale. La primul mormânt s-a găsit o măsea de cabalină, iar la cel de al
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
folosite forme de vas. Același lucru putem spune și despre căni, care sunt extrem de puține în necropolă, folosite doar ca vase de ofrandă. Ele cunosc, însă, o mică modificare, mai ales în zona prinderii torții. Alte două forme, fructiera și amforeta, deși mai rare în necropola II de la Săbăoani, cunosc o ușoară transformare față de cele din perioada clasică, în special în zona piciorului, care este mai scurt, la fructieră și diversificarea formei vasului-amforetă, prin dispunerea torților și zvelteței corpului, care devin
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care devin, în această perioadă, adevărate repere etnice. Și aceste forme de vase aparțin unui repertoriu bogat al ceramicii dacilor liberi, prezente în aproape toate necropolele dacilor liberi, folosite drept capace, dacă ne referim la fructiere sau urne, în cazul amforetelor. Amândouă aceste forme au apărut în necropola II de la Săbăoani, doar ca vase de ofrandă sau în practicarea unor ritualuri. În necropola II de la Săbăoani, deși s-au descoperit mai multe fragmente de amfore romane, niciunul din aceste recipiente nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
recipiente, unul din pastă ciment, lucrat la roată, fundul plat, corpul bombat, gâtul scurt și buza ușor evazată și rotunjită. Pe umăr două ușoare nervuri în relief, realizate la roată. Al doilea vas din această zonă este reprezentat de o amforetă cărămizie, cu corpul ovoidal, gâtul scurt și buza ușor curbată spre interior, cu două torți care pornesc din zona curburii buzei până pe umărul vasului. Lipsește partea inferioară a vasului. Este o amforă tipică pentru această perioadă. Pe piept s-a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
două torți, este frecvent în necropolele și așezările din sec. IV d. Chr. din Moldova sau alte zone ale țării. Printre altele, exemplificăm cu un număr destul de mare descoperit în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, din care unele pot fi socotite amforete, iar din cele descoperite în necropola de la Mihălășeni, o bună parte sunt încadrate în tipurile 1 - cele mai apropiate cu exemplarul nostru, dar și cele din tipul 2,3 și 6, asemănătoare. Vase cu două torți au mai fost descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini, căni, fructiere, amforete carpice) și de import (amfore romane), la care se adaugă câteva oase de animale, depuse ca ofrandă, sau unele pietre. Referitor la rituri și ritualuri de înmormântare, situația este, așa cum notam mai înainte, destul de asemănătoare cu cea din celelalte necropole
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită o are ceramica de uz comun și cea pictată bi și tricrom cu motive spiralice și geometrice, reprezentată prin: vase mari de provizii, vase piriforme, vase cu suport, străchini, castroane, amforete, pahare, polonice, capace etc. În epoca eneolitică începe să fie cunoscută și metalurgia aramei, din care se confecționau obiecte de mici dimensiuni (ace, obiecte de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra sau cele cu brațe în cruce
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și o monedă de bronz de la Constanțius II, la locuitorii Ionel Popa, prima, și Tache Prodan, cea de-a doua; ambele se află acum în colecția autorului. Din peisajul descoperirilor arheologice nu lipsesc cele fortuite și izolate, cum sunt: -o amforetă de producție romană, ușor deteriorată la buză și cu o toartă lipsă, găsită în cimitirul satului Umbrărești, cu ocazia săpării gropii pentru înhumarea Ioanei Drăgan, soția lui Vasile Drăgan din satul Umbrărești-Deal, în anul 1972; -fragmente ceramice de la un vas
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]