21 matches
-
flamandă. În 1288 Robert a început lucrările la un mare parc la Hesdin. Acesta conținea o menajerie, crescătorii de păsări, heleștee, livezi, o grădină împrejmuită și locuri pentur turniruri. În 1262, în Paris a avut loc căsătoria lui Robert cu Amicia de Courtenay (n. 1250-d. 1275), fiică a seniorului Petru de Conches, strănepot al regelui Ludovic al VI-lea al Franței cu Perronelle de Joigny. Ei au avut trei copii: După moartea Amiciei, Robert s-a recăsătorit în două rânduri: mai
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
Paris a avut loc căsătoria lui Robert cu Amicia de Courtenay (n. 1250-d. 1275), fiică a seniorului Petru de Conches, strănepot al regelui Ludovic al VI-lea al Franței cu Perronelle de Joigny. Ei au avut trei copii: După moartea Amiciei, Robert s-a recăsătorit în două rânduri: mai întâi, în 1277, cu Agnes de Dampierre (n. 1237-d. 1288), moștenitoare a Bourbonului, iar apoi, în 18 octombrie 1298 cu Margareta (d. 1342), fiică a contelui Ioan al II-lea de Hainaut
Robert al II-lea de Artois () [Corola-website/Science/328699_a_330028]
-
pe mii de morminte, pe sute de acte de trădări și de ucideri, pe tot tărâmul Bucovinei și pe toate părțile otarelor dintre dânsa și noi, necontenit cotropite. În zilele noastre, buna, nobila și generoasa noastră vecină ne-a dovedit amicia ei în timpul ocupațiunii, când provoca pe sub mână pe săteni la răscoală, când ne făcea propaganda de a ne contopi în Imperiu... Această mare amicie ne-o arătă acum, când s-adresă de-a dreptul către Poartă în privința Porților de Fier
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și noi, necontenit cotropite. În zilele noastre, buna, nobila și generoasa noastră vecină ne-a dovedit amicia ei în timpul ocupațiunii, când provoca pe sub mână pe săteni la răscoală, când ne făcea propaganda de a ne contopi în Imperiu... Această mare amicie ne-o arătă acum, când s-adresă de-a dreptul către Poartă în privința Porților de Fier, când ne răpi linia strategică și economică a Predealului, cerând încă s-o facă cu propriele ei cheltuieli, și în urmă când făcu convențiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și afirmă că sîntem într-adevăr de drept vasali ai Turciei, parte integrantă a Imperiului otoman etc. D. baron însă (d. Boerescu), ministru al afacerilor străine, tot nu găsește că sânt de ajuns aceste dovezi de bună, frățească și dezinteresată amicie. E bun tiparul la ceva. Rugăm pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus în nemțește spre edificarea sferelor oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
economie Cu un sânge - așa fierbinte; Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. Prânzurile cele dese Sănătatea văd că-mi strică, Hotărâsem dar de mese Și s-aud să-mi fie frică. Dar când te 'nvit cu - amicie Să refuzi găsești cuvinte? Încă azi o nebunie Ș-apoi mâni om fi cuminte. De - adunările frivoale Ziceam, zău, să fug departe, Și-n loc de capete goale Numai cu 'nțelepți s' am parte, Dar schimbi lesne lumea vie Cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât mine.92 În Italia am cunoscuți 93, dar în Londra absolut nimic. Ducele 94 mi-a făcut nu numai o primire din cele mai bune, dar mi-a vor bit de toate cum mi-ai vorbi dumneata, adică cu amicie și cea mai mare încredere. Voi fi prezentat în curând Mareșalului 95. În guvern am început lucrările. Îndată ce va veni Thiers, îl voi vedea și el mă va ajuta mult. Săptămâna viitoare voi vedea pe ambasadori. Al d-tale cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-i Înseamnă toată vorba”. În pofida sentimentelor sale de loialitate față de monarhie, pe care educația militară și serviciul trebuie să i le fi fortificat, el surprinde cu finețe aspecte foarte grăitoare pentru mentalitățile revoluționare italiene. Afirmând, la modul eufemistic, că „amicia Între oficialii militari și italieni nu e prea mare” și Încercând să Își justifice refuzul de a se Întâlni cu Papiu XE "Papiu" În văzul lumii, el apreciază că numai „umblând cu mine șșiț te vei compromita naintea studenților”. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Povestea vorbii (1847) fiind formulate în „partidă dublă“: „Despre pedanți sau copilăroși“, „Despre virtute (faptă bună)“, „Despre vițiuri sau fapte rele și hoții“, „Despre amor sau dragoste și ură“, „Despre vizite sau cercetări“, „Despre conversații sau petreceri și glume“, „Despre amicie sau prietenie“, „Despre ipocrisie sau fățărnicie“... Să observăm în treacăt că una din aceste glose - „Despre amor sau dragoste și ură“ - e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisacarul, care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
între oameni, până ce ei nu vor începe a crede că ești nebun. Am repetat adesea aceste vorbe, sau analoge cel puțin, mai multe zile de-a rândul, dar el nu răspundea nimica, fața sa rămânea la imputările mele de-o amicie copilărească, rece și impasibil [ă ]. Însă într-o zi prorupse cu o voce puternică și arzătoare, ochii săi se turburară și răsufla mai greu. - Taci, zise, copil ce ești! Ce vrei?... Crezi tu or toate sufletele de pigmei ce mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
drept în umărul meu cel drept, apoi, încungiurînd c-un braț grumazii mei, iar cu celălalt pieptul, el își plecă fruntea pe umărul meu drept și-mi șopti la ureche: - Azi rump orce legătură cu viața, azi rump legătura de amicie cu tine, legătura de amor cu umbra, cu aducerea - aminte a Sofiei. Tomo, de azi înainte eu nu mai sunt al meu. Eu mă duc și te las pe tine aicea... dar înainte de-a merge voi să-ți arăt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eu mă duc, cu toate că, nu te oblig să mă urmezi. Rămâi tu aicea, în casa mea, aicea vei trăi comod și neturburat de nimeni, cum am trăit eu, dat cu totul nebuniei mele, picturei. Trăsura mă așteaptă de mult... adio!... Amicia mea, gândește că n-ai fi avut-o niciodată și te consolă! Adio! O dată-ncă-mi scutură mâna și zbură pe scări în jos. Trântii ușa după el, mă trântii în pat și apăsai capul afund în perini, cu fața
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisacarul, care-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
puțin reușite” de la jumătatea secolului al XX-lea; în lista pe care lingvistul o oferea se găseau mai ales derivate de la împrumuturi neologice - dintre care unele s-au impus cu totul între timp (actorie), iar altele au rămas simple ciudățenii (amicie, ventrilocie) -, dar mai ales formații glumeț-ironice: hingherie, lichelie, trepădușie, uitucie etc. (ardelenie, orășenie, țanțoșie îi sînt atribuite lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
130 {EminescuOpXIII 131} austriacă la Dunărea de Jos. Fiindcă în Petersburg exista convingerea că, după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere orice propunere directă de amicie, s-a crezut că influența pierdută în urma anexiunii Basarabiei și a cestiunei Arab - tabia s-ar putea recâștiga pe cale indirectă. Acest sistem era în adevăr mai circumstanțial și mai migălos, dar, cunoscîndu-se stăruința și răbdarea diplomației rusești, metodul promitea un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nerealizabilă, mai ales că lipseau cu totul oști romeice spre a-l sprijini, deci în vederea tuturor acestora împăratul se hotărî să recunoască pe Terteres de rege legitim al Bulgariei, să primească și să încheie legământul oferit de pace și de amicie; pe de altă parte însă nu uită de-a numi pe Asan despot al împărăției romeice, spre a-l despăgubi măcar în parte, pentru că i se răpise tronul și pentru a îndeplini făgăduința ce prin anume tratat i-o făcuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Herizki, iar Petru Vodă din Moldova trimise asemenea pe reprezentantul și întîiul mareșal al Curții sale, Dugoi, la Radom la regele Wladislaw, unde acolo s-au chibzuit și s-au așezat în scris, la 10 decemvrie 1389, un tratat de amicie și de alianță între Polonia și Valachia care în sine era un tratat defensiv. Prin acesta amândouă părțile se legau de a-și da reciproc cu toată puterea ajutor în război și anume: în contra regelui maghiar și a Țării Ungurești
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe doi împuterniciți, pe Roman Herizki și Kadlus Sadki, ca să meargă la Suceava, unde sosiră tot atunci și solii regelui Poloniei, Gervasius de Dalowicz și Benzon de Zabrokuze. La 15 noiemvrie 1390 amândouă părțile stabiliră din nou ca tratatul de amicie și de alianță între Valachia și Polonia să rămâie și pe viitor în deplină și nescăzută putere, dar regele Wladislaw să nu poată porni război contra Ungariei fără ca mai întîi să fi luat învoire de la Mircea Vodă și de la divanul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asia spre a-și întemeia și acolo stăpânirea, dar pierdu bătălie și împărăție, învins de frate-său Suleiman. Acesta, între frații lui cel mai mare și după dreptul public singurul pretendent legitim al tronului, merse la Constantinopol, făcu legământ de amicie cu împăratul romeic Emanoil II Paleologul, luă de nevastă pe-o nepoată a acestuia, fiica despotului Theodor, dădu împăratului ostatici pe frate-său Kasîm și pe soră-sa Fatima și se așeză cu reședința la Adrianopol, întinzîndu-și domnia preste toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rezulta din sfîșiarea reciprocă între regenții parțiali turcești, îi destăinui planurile sale în această privire și știu să câștige de la el multe ajutoare la neajunsuri. Se puse în genere în relație prietenească cu Musa, care deveni în urmă o intimă amicie personală. Musa (Mose) căzuse cu tată-său Baiazid Ilderim (Fulgerul) în prinsoarea lui Timur, apoi, pus în libertate mai târziu, el se lipi de fratele lui mai mic și plin de putere, Mohamed, căruia-i era supus cu credință și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]