94 matches
-
incapacitate adaptativă 90-100% Semne/Forme clinice - psoriazis în forme severe, cu tulburări grave de gestualitate şi locomoţie EPIDERMOLIZA BULOASĂ Maladie autoimună care afectează colagenul de tip VII (forma dobândită). Se poate asocia cu maladia Crohn, rectocolita hemoragică, dermatomiozita, lupusul eritematos sistemic, amiloza sistemică, diabet zaharat, mielom multiplu, crioglobulinemie, limfom, cancer bronşic. Deficienţă funcţională uşoară, incapacitate adaptativă 20-49% Semne/Forme clinice - formele simple, fără afectare viscerală Deficienţă funcţională medie, incapacitate adaptativă 50-69% Deficienţă funcţională accentuată, incapacitate adaptativă 70-89% Semne/Forme clinice - formele asociate, cu localizări
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Din acest punct de vedere tuberculii de cartof sunt încadrați în 4 tipuri (A-pentru salată, B-pentru preparate culinare, C-pentru piure, Dpentru industrie). Sfărâmarea la fierbere este corelată aparent cu conținutul în amidon, dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și în substanțe pectice solubile (care apar către sfârșitul păstrării). Fermitatea țesuturilor constituie o garanție a menținerii calității la unele specii, pe parcursul manipulării, transportului sau comercializării. Tomatele, piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai importante în organele subterane de depozitare (rădăcini și tuberculi). Glucanii (glucozanii) sunt formați din D-glucoză, având ca reprezentanți amidonul și celuloza, cele mai importante poliglucide din țesuturile vegetale. A) Amidonul este de fapt un poliglucid neunitar, format din amiloză (componenta liniară) și amilopectină (lanțuri ramificate). Un conținut ridicat în amidon au dintre legume: cartofii (16/17%soiuri pentru consum și 20/22%soiuri pentru industrializare) sau fasolea păstăi (3%), iar dintre fructe: castanele (27%) și nucile (13-14%). Este cea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
amplifică și la declanșarea încolțirii. Sfărâmarea cartofilor la fierbere se datorează în primul rând conținutului celulelor în amidon. Prin fierbere și gelificare, grăuncioarele de amidon se umflă, rotunjind membranele celulare, fenomen care duce la o separare mai ușoară. Conținutul în amiloză este și el implicat în acest fenomen, influențând mărimea granulelor și gradul de făinozitate. Cartofii au în medie 23% amiloză și 77% amilopectină. Cu cât crește conținutul în amiloză din amidon, corelat cu diametrul grăuncioarelor și calibrul acestora, temperatura medie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și gelificare, grăuncioarele de amidon se umflă, rotunjind membranele celulare, fenomen care duce la o separare mai ușoară. Conținutul în amiloză este și el implicat în acest fenomen, influențând mărimea granulelor și gradul de făinozitate. Cartofii au în medie 23% amiloză și 77% amilopectină. Cu cât crește conținutul în amiloză din amidon, corelat cu diametrul grăuncioarelor și calibrul acestora, temperatura medie de gelificare este mai scăzută. Amilopectina nu gelifică, datorită structurii sale ramificate. Amidonarea conservelor de mazăre verde este un defect
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celulare, fenomen care duce la o separare mai ușoară. Conținutul în amiloză este și el implicat în acest fenomen, influențând mărimea granulelor și gradul de făinozitate. Cartofii au în medie 23% amiloză și 77% amilopectină. Cu cât crește conținutul în amiloză din amidon, corelat cu diametrul grăuncioarelor și calibrul acestora, temperatura medie de gelificare este mai scăzută. Amilopectina nu gelifică, datorită structurii sale ramificate. Amidonarea conservelor de mazăre verde este un defect de fabricație. Se manifestă ca o tulburare a lichidului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai scăzut în amidon (2%) caracterizează boabele mai fine. Boabele de mazăre din soiuri cu bobul neted cu diametru peste 8 mm și amidon peste 3% sunt predispuse la amidonare. Fertilizarea excesivă cu azot favorizează și ea creșterea cantității de amiloză și mărirea raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului. Din această cauză, soiurile cu un conținut în amiloză scăzut
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soiuri cu bobul neted cu diametru peste 8 mm și amidon peste 3% sunt predispuse la amidonare. Fertilizarea excesivă cu azot favorizează și ea creșterea cantității de amiloză și mărirea raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului. Din această cauză, soiurile cu un conținut în amiloză scăzut, sau având amiloză cu o masă moleculară mai mică sunt preferate pentru industrializare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de amiloză și mărirea raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului. Din această cauză, soiurile cu un conținut în amiloză scăzut, sau având amiloză cu o masă moleculară mai mică sunt preferate pentru industrializare în tot mai multe țări. Ele aparțin varietății zaharate, sau cu bobul zbârcit (Pisum sativum, var. medullare). B) Celuloza este un poliglucid cu macromolecule liniare, mănunchiurile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului. Din această cauză, soiurile cu un conținut în amiloză scăzut, sau având amiloză cu o masă moleculară mai mică sunt preferate pentru industrializare în tot mai multe țări. Ele aparțin varietății zaharate, sau cu bobul zbârcit (Pisum sativum, var. medullare). B) Celuloza este un poliglucid cu macromolecule liniare, mănunchiurile acestor lanțuri paralele formând
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fi inclusă în fluxul de condiționare, cu rezultate pozitive. La unele fructe, mai ales la pomacee (semințoase) au fost realizate în unele țări tehnici peliculare de protecție, folosind produse inerte sau inofensive din punct de vedere alimentar, cum ar fi amiloza modificată. Ele sunt capabile să formeze straturi aproape invizibile, care nu modifică aspectul produselor, dar le protejează de deshidratare și microorganisme. Stropirea verdețurilor cu apă, sau înmuierea de scurtă durată a rădăcinilor deshidratate determină ameliorarea turgescenței acestora. În procesul valorificării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fructe și miere. Sorbitolul rezultă din glucoză (se absoarbe mai lent, susținând glicemia pentru un timp mai lung la aceeași masă ingerată). Principalele dizaharide alimentare sunt zaharoza (fructoza + glucoza), lactoza (galactoza + glucoza) și maltoza (glucoza + glucoza), iar polizaharidele sunt amidonul (amiloza și amilopectine), dextrinele și glicogenul. Amidonul este supus inițial acțiunii digestive a amilazei salivare (ptialinei), care îl degradează până la stadiul de maltoză, maltotrioză și oligozaharide. Ulterior amilaza pancreatică este cea care acționează asupra glucidelor rămase neatacate enzimatic, degradându-le până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
electrochimice și electrocapilare ale coloizilor liofili; c) polielectroliții (polimerii) amfoteri - au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt: polimerii hidrocarburilor - polietilena, polistirenul, poliizoprenul (izomerul cis fiind 153 cauciucul natural, iar cel trans, gutaperca) etc.; polizaharidele - amiloza, amilopectina, glicogenul, pectina, chitina etc.; proteinele neutre - colagenul, fibrinogenul, miozina etc.; acizii nucleici - polinucleotide, proteine cu fosfor; polimerii polifuncționali - poliesteri, polialcooli, poliacizi, poliamide etc. Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
9. Prezentați reacția de oxidare blândă (Tollens / Fehling ) pentru maltoză, izomaltoză, lactoză, celobioză. 10. Prezentați reacția de hidroliză pentru maltoză, izomaltoză, lactoză, celobioză, zaharoză. 11. Prezentați proprietăți ale zaharozei de interes pentru industria alimentară. 12. Scrieți structura poliglucidelor omogene: amidon (amiloza și amilopectina), celuloză, glicogen. CAPITOLUL VIII DETERMINAREA LIPIDELOR DIN SUBSTRATURILE ALIMENTARE Lipidele sunt compuși insolubili în mediu apos dar solubili în solvenți organici ce pot fi clasificați după: consistență (solide și lichide), proveniență (vegetale și animale), rol în organism (protector
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de amidon pînă la 50÷65°C se produce o umflare a granulelor, cu absorbția unei cantități mari de apă. Continuînd încălzirea, granulele de amidon se umflă la maximum și cînd se atinge temperatura critică de gelatinizare se dezintegrează, eliberînd amiloză și amilopectină și formează soluții vîscoase sau geluri. Umflarea granulelor de amidon este însoțită de creșterea viscozității fluidului. Gelificarea amidonului nu are loc la o temperatură fixă ci într-un interval mai mult sau mai puțin larg de temperatură. Prin
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sau mai puțin larg de temperatură. Prin răcirea dispersiei de amidon gelificat aceasta se transformă într- un gel rigid, omogen, translucid, denumit coca. Formarea acesteia este rezultatul pierderii mobilității moleculelor dizolvate, datorită apariției unor rețele tridimensionale formate din lanțurile de amiloză unite între ele prin legături de hidrogen, prin intermediul apei. Amilopectina, fiind puternic ramificată, împiedică asocierea fizică dintre moleculele de amidon și prin urmare împiedică formarea gelului. Fenomenul este comparabil cu cristalizarea, avînd loc, ca și aceasta, la temperatură fixă. Agregatul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în repaus, gelul se formează din nou. Atît la geluri cît și la dispersiile de amidon încălzite deasupra temperaturii de gelatinizare și rămase fluide la răcire poate avea loc fenomenul de retrogradare care constă în formarea de cristale prin agregarea amilozei. Amidonul nu este o substanță unitară, ci un amestec format din două polizaharide: amiloza și amilopectina. Amiloza reprezintă 20 ÷ 25% din amidon, iar amilopectina 75 ÷ 80%. Separarea celor două componente poate fi realizată lăsînd amidonul să se umfle în apă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de amidon încălzite deasupra temperaturii de gelatinizare și rămase fluide la răcire poate avea loc fenomenul de retrogradare care constă în formarea de cristale prin agregarea amilozei. Amidonul nu este o substanță unitară, ci un amestec format din două polizaharide: amiloza și amilopectina. Amiloza reprezintă 20 ÷ 25% din amidon, iar amilopectina 75 ÷ 80%. Separarea celor două componente poate fi realizată lăsînd amidonul să se umfle în apă la cca 70°C, astfel încît granulele sale să nu se spargă. In aceste
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
deasupra temperaturii de gelatinizare și rămase fluide la răcire poate avea loc fenomenul de retrogradare care constă în formarea de cristale prin agregarea amilozei. Amidonul nu este o substanță unitară, ci un amestec format din două polizaharide: amiloza și amilopectina. Amiloza reprezintă 20 ÷ 25% din amidon, iar amilopectina 75 ÷ 80%. Separarea celor două componente poate fi realizată lăsînd amidonul să se umfle în apă la cca 70°C, astfel încît granulele sale să nu se spargă. In aceste condiții amiloza se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]