483 matches
-
a turna în formă nouă limba cea de obște". Din aceeași epocă, Barbu Paris Mumuleanu, cu poemul Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțumirii streinilor ce au dărăpănat-o, plin de imprecații, anunță lunga serie a ,blestemelor" de la Bolintineanu la abia amintiții Arghezi și Ion Barbu. Asemenea observații privind recurența unor teme, subiecte sau personaje, a unor procedee artistice demonstrează organicitatea literaturii române, faptul că ea a căpătat curând o personalitate bine conturată care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
iar, prin acestea, un program în fapt foarte clar al cărții (performanță notabilă, dat fiind caracterul atât de complex, de dispersat și de subiectiv al epocii și al exemplelor de "scriitură a eului"). Dacă primul capitol reia concluziile mai sus amintitului volum despre modernitatea vieneză și crizele identității (autorul prelungind, deja, acești doi termeni printr-un al treilea, jurnalul intim), următorul capitol preia această expunere de principii într-un mod întrucâtva neașteptat (dar, precum se va vedea, în acord cu tonul
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
am observat repede că nu-mi mai stătea în putință să fiu la fel de detașat sau de obiectiv ca atunci cînd le comentam cărțile fără să-i cunosc personal. Și am mai remarcat un lucru pe care-l deplîngea Călinescu în amintitul lui articol: scriitorul român nu avea, în anii '70, cum nu avusese nici în anii '30, minima decență de a respecta cuvîntul - bun, rău - al criticului. Dacă acest cuvînt îi era favorabil, totul era perfect. La cea mai neînsemnată obiecție
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
să citească articolul dlui Cornea. Și nu numai ei. * Pe aceeași temă, Observatorul cultural din 20-26 ianuarie publică un grupaj de comentarii sub titlul Convertire electorală: de la xenofobie la «filo-semitism». De citit. * În fine, în revista 22 (numărul precedent celui amintit mai sus), dl Cristian Preda comentează admirabil actuala campanie din Franța pentru laicitatea școlii. Laicitate și națiune este un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
de jurnal, sînt, dimpotrivă, asumarea timpurie a unei "misiuni" urmărite strîns. Sigur, oricît e de important, pentru adevărata reușită, programul intelectual și cel mult mai larg, de existență, notițele care-l consemnează nu sînt, deseori, scutite de ironii. E de amintit, și ajunge, doar lectura pe care a făcut-o Călinescu Însemnărilor zilnice. Nu se întîmplă așa cînd, pe lîngă apriga "exorcizare" a leneviei, pe care o putem bănui, în fond, de un anume histrionism, în jurnalele identității incomode, ale "insuficienței
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
vreme mai târziu nu mai era director; sau de profesorul de fizică Florescu de la Liceul Caragiale care în calitate de diriginte organiza discuții culturale în adevăratul sens al cuvântului - am aflat de curând că fusese în legătură cu partizanii din munți. Asemena oameni trebuie amintiți cu recunoștință, căci ei, prin spiritul pe care-l întrețineau, în ciuda riscurilor, au asigurat supraviețuirea noastră spirituală și prin atitudinea lor exemplară ne-au dovedit că nu este totul pierdut. Când ne întâlneam colegi și prieteni diminețile la școală invariabil
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
din mai nimicul unui pretext. Pseudokinegetikos se naște din negații juxtapuse, cu liant sigur în divagația eseistică. Iar eseul fiind, în accepția lui T. Vianu "poezia ideilor", nimic nu pare mai adevărat în cazul de față. Ar mai fi de amintit, în încheiere, că și parodiștii pot găsi în Odobescu un inițiator. Pasionat de gastronomie (nu-i lipsea din bibliotecă volumul lui Brillat-Savarin), el tranșează problema latinismului exacerbat printr-un celebru prînz academic, Prandiulu academicu. Dintre numeroasele sortimente ale menu-ului nu
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
cunoștința cititorului îmi propun " dacă se va dovedi posibil " să ocupe spațiul unei suite. Voi lua în considerare (lucru deloc ușor!) întregul corp de tomuri, șase la număr, rememorându-i meandrele, adesea încifrate într-un profund mister. Deoarece volumul VI amintit mă implică într-un mod cu totul neașteptat și pe mine, ca unul ce am fost din primele zile ale lui 1940 și până la moartea lui Lovinescu " cu întreruperi impuse de împrejurările vremii " un frecventator fidel al cenaclului și un
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
să alcătuiască volumul Priveliști tipărit abia în 1930, eseurile dedicate majoritar literaturii franceze moderne din Imagini și cărți din Franța - 1922, și cele rămase în reviste, despre literatura română, poemele franceze din Ulysse, 1933). Din ce apucase să publice până la amintitul "discurs" se putea deduce totuși că se afla departe de orice înregimentare de partid și înțelegea să se exprime ca o conștiință liberă, democratică și căreia-i repugnau, în orice caz, regimurile dictatoriale. Dovadă că, la începutul anului când Panait
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
mai generale. Amândoi se întâlnesc, însă, în refuzul îngrădirii libertății individuale de către organizații și programe constrângătoare, ce nu țin seama de concretul faptelor și existențelor particulare. Ambii se încadrează perfect în categoria oamenilor ce slujesc unei "morale a convingerii", vizând amintitul "optimum etic" și se opun eticii forței și puterii, acelei "morale a realității" care, prea adesea, nu e dispusă să țină seama de exigențele morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se regăsesc alături
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Justiției a izbucnit scandalul care a dus la o demisie la Evenimentul și la o anchetă internă asupra istoriei acelui articol. Probabil că un anumit rol l-au avut și cititorii care au protestat pe site-ul ziarului. În urma scandalului amintitul cotidian a cerut scuze și Monicăi Macovei și cititorilor. Dacă asta ajunge se va vedea în tirajul ziarului. După părerea mea, polemicile care au izbucnit pe tema articolului despre Monica Macovei are directă legătură cu lupta ziarelor pentru tiraj. La
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
contestă nimeni că teatrul este și o "școală": În el năravuri îndreptați,/ Dați ascuțiri la minte...", - vorba tizului pe jumătate (sau pe-o treime?) a lui Caragiale. Una "a râsului" (ca să fac uz de un truism), în cazul celor patru amintiți. Numai că râsul ăsta, la autorii comici, nu-i identic. Al lui Goldoni, după Călinescu, ar fi "cordial" prin excelență. Al lui Moličre, de regulă, amar și, in extremis, mizantrop (ca al însuși ipochimenului său). Al lui Gogol, propriu-zis satiric
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul), dar Vârgolici are mereu fascinația ineditului. Astfel, se ocupă de volumul Arghezi, necunoscut semnat de amintitul Pavel Țugui, în care sunt comunicate interesante informații biografice privind romanul de dragoste al ierodiaconului Iosif Teodorescu - Arghezi cu Constanța Zissu, mama primului său copil, Eliazar. Părinții se și căsătoresc în 1912, pentru ca să se despartă peste doi ani, Arghezi cununându
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
articole despre Sainte-Beuve și unii critici interbeliici: Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu. De obicei „cuminte”, istoricul nostru literar știe să fie și polemic, precum în articolul Panait Istrati și „Cruciada românismului”, demostrând că textele publicate de autorul Chirei-Chiralina în amintitul periodic nu pot fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
la literatură". Cercetînd și mai în adîncul - totuși! - creator, sîntem părtași ai copleșitoarei sale bibliografii, diversă: 51 de titluri definitorii. Să fie oare justificată tăcerea generațiilor următoare în fața segmentului de "raft" pe care îl scrisese I.B.? Ar mai fi de amintit: 17 eseuri și studii; tot 17 cercetări de critică literară; teatru - 3; romane și nuvele - 4; traduceri - nenumărate. Dar sînt și lucrări aflate în manuscrise, de care nici o editură, autohtonă ori străină, nu s-a interesat. Așteaptă neștiute: Drum către
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
despre "creativitatea eminesciană". Și aceasta pentru că este încă urmărit de imaginea rea pe care i-au creat-o Călinescu, Cioculescu, Streinu, intrați cu el în conflict după ce preluase, în aprilie 1941, conducerea Revistei Fundațiilor Regale. Venit acolo, le-a suspendat amintiților critici (și lui T. Vianu) colaborarea, până ce-și vor pune scrisul în acord cu "spiritul vremii", condiționare desigur abuzivă, căreia ei nu i s-au conformat. Spre onoarea lor. Dar a făcut și lucruri bune Caracostea la revistă, printre care
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
în treacăt aplecarea către narativitate, predilecția pentru procedee descriptive și portretistice (care nu i-au scăpat nici lui Ion Bogdan Lefter în studiul intitulat provocator Poetul care nu încape într-o antologie), cu specificarea că în poemele de tipul celui amintit, nu avem de-a face cu o narativitate evenimențială determinată, ci mai curând cu o mereu reluată tentativă de schițare a "cadrului" (să fi făcut parte dintr-un roman sau dintr-o povestire propriu-zisă propozițiile lui Mircea Ivănescu s-ar
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
pe care statul Canadian o acorda „environementului” alocând sume Însemnate pentru protecția acestuia, dar și amenzi destul de piperate pentru cei ce nu respectă acest ecosistem. Animalele datorită acestei protecții, nu se tem de prezența omului, creând uneori faze demne de amintit. Redau: Mergeam prin iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de conținut, cu scop informativ, fără pretenții artistice, el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mentalității creștine în interpretarea lumii. Ea a devenit un puternic vehicul de diseminare a unei filozofii necreștine asupra vieții și istoriei, manifestând mai curând, pe față sau în ascuns, influențe ocultiste și orientale“. Într-un material existent pe site-ul amintit se spune că „Fenomenele extraterestre sunt pentru creștinii ortodocși un semn că trebuie să calce cu mult mai multă hotărâre, trezvie și băgare de seamă pe calea mântuirii, cunoscând că putem fi ispitiți și înselați nu doar de religiile mincinoase
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
cu adresa www. imobiliare. ro, unde cei interesați pot căuta și găsi terenuri pentru construcții, dar și terenuri agricole. Publicăm în continuare prețurile cerute pentru terenuri din județul Timiș (mai puțin Timișoara), așa cum au fost ele afișate pe site-ul amintit mai sus. Terenuri pentru construcții (intravilan): Giarmata - 3-9 euro/mp; Buziaș - 25 de euro/mp; Dumbrăvița - 22-24 de euro/mp; Nițchidorf - 0,11 euro/mp; Săcălaz - 5 euro/mp; Giroc - 2,5-6-16 euro/mp; Sacoșu Turcesc - 3 euro/mp; Jimbolia
Agenda2003-49-03-imobil () [Corola-journal/Journalistic/281802_a_283131]
-
Cum trebuie procedat în cazul în care administratorul refuză să permită comisiei de cenzori verificarea gestiunii? RĂSPUNDE: Domnul PETRU OLARIU, împuternicit al Comitetului Director al Federației Asociațiilor de Locatari Timișoara. Din punct de vedere legal, cumulul de funcții de care amintiți este perfect posibil, președintele ales al asociației de locatari putând fi una și aceeași persoană cu administratorul angajat. Referitor la cea de a doua problemă, vă comunicăm că administratorul este obligat să predea actele președintelui, care are sarcina de a
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
împiedica surparea, năruirea triadei: glotonim (limba moldoveneasca), etnonim (moldoveni), toponim (Moldova), adică a pietrelor de temelie pe care au fost înălțate de dînșii toate tezele și teoriile istoriografiei și lingvisticii moldovenești". Acel Lazarev, ca și alții că el (de pildă amintitul V. Stați), afirmă că ei sînt internaționaliști, pe cînd filoromânii sînt naționaliști. Autorul nostru are grijă să clarifice sensul acestor concepte, acolo, în Basarabia, relevînd sensul patriotic al celui din urmă termen, care urmărește să restabilească adevărul științific al istoriei
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
sau Lucian Blaga. Dar să revin la operă lui Agârbiceanu. Debutînd în volum în 1905 (odată cu Goga), prozatorul e un îndatorat lui Sadoveanu și întregii atmosfere sămănătoriste a epocii. Influență această sămănătorista s-a păstrat, regăsind-o, întreaga, si in amintitul român inedit pînă în 1997, Prăbușirea. Prozatorul s-a salvat prin cîteva nuvele tulburătoare (dintre care as aminti Fefeleaga) și prin evocarea unui anume fantastic țărănesc (din țară moților, pe care a cunoscut-o bine). S-a avîntat și în
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar și în îmbinări mai mult sau mai puțin stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi - într-atît încît a-i evita repetarea prea frecventă devine o preocupare de stil - e adjectivul respectiv, plasat atît după substantivul determinat cît și înaintea acestuia (mai frecventă pare, totuși, postpunerea), eventual înlocuindu-l (cînd el
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]