28 matches
-
Fiecare frază a limbajului în versuri trimite la cuvântul-temă, trăire a ceea ce sfinții părinți numesc unicitate a dumnezeirii, nașterea universului și marea împlinirea a vieții pământene. Gândul și întreagă a noastră simțire se lasă desferecate cu o așa minuțiozitate descriptivă, amintitoare de Imnul Creațiunii (Rig Veda) sau de motivul cosmic eminescian, încât avem senzația retrăirii, la o scară a dramaticului de sorginte antică, un alt model cosmologic în viziune poetică. Prologul („Când tainic s-a deschis în întuneric / Atotvăzătorul, imensul ochi
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428933919.html [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
-mi ochii/ în care trăiesc/ ca o adiere/ desenată de razele/ absolutului din lucruri” (p. 233), iar cititorii sunt chemați să facă împreună cu poetul o călătorie spirituală spre izvorul universului: ,,N-ați îndura să vă spun/ mai luminat/ cum trec amintitor/ picături sonore/ prin ecoul ecourilor/ când crește de dincolo/ de întâia coroană/ aura totului/ izvorând universuri” (p. 233). Omul caută neîncetat adevărul. Inspirat de Psalmii Tretelor (119-133) rostiți de credincioșii din Vechiul Testament în pelerinaj la Templul de la Ierusalim, poetul ,,trezit
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) by http://revistaderecenzii.ro/dr-adriana-mihaela-macsut-n-n-negulescu-oglinda-misterelor-recenzie-de-carte/ [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Nicolae Iorga: „cel mai mare istoric al Bucovinei”), generalul Ludovic Mircescu (comandantul Diviziei a 8-a) și doctorul Ion Jianu. Din dragoste și recunoștiință toți locuitorii acestui pământ desrobit s-au grăbit să ofere obolul lor pentru înălțarea acestui monument amintitor. Astfel înălțându-se acest monument, simbol trainic al realizării străduințelor noastre, prin osârdia unui comitet de acțiune, având președinte de onoare pe Alteța Sa Regală Principele Carol - Moștenitorul tronului și membri pe domnii: Ion I. Nistor-Ministrul Bucovinei, Generalul Ludovic Mircescu-Comandantul Diviziei
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
unei „localizări” a modelului străin (García Lorca, Romancero gitan), sugerând un etos balcanic, al ludicului cu fond grav, ca în antologica baladă Rică. După război, câțiva poeți importanți vor diversifica gama b.: fantezistul Leonid Dimov, Ioan Alexandru, cu Imnele sale, amintitoare, ca atmosferă stilistică, globală, de tradiția bizantină și ortodoxă a lăudării luminii lumii, divin miracol de toate zilele, precum și Ion Gheorghe (Cavalerul trac), dar și textualistul „prozaizant” Mircea Cărtărescu (Levantul), cultivator al unui umor implicat efectelor de intertextualitate, capabile astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
impacient, febril, excedat de proiecte; frecventat de singurătate, dar găsind suport în revelația christică, el se implică în dezbaterile ontologice europene, abjurând (momentan) spaimele trecerii. Poetul din Vămile pustiei se vrea "Sein und Lichtung / Pithie și vrăjitoarele Diotimei" -, un vizionar amintitor de Hölderlin. Fără să fi avut un program estetic declarat, în deceniile al șaptelea și al optulea ale secolului trecut se afirmau câțiva debutanți dintr-o promoție a ruralilor: Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Gheorghe, Gheorghe Istrate, George Alboiu, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
codrii merei" configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un "frunziș de-aramă"amintitor de Eminescu: "Eu m-am desprins din munții vineții, / Cascade vuitoare port în mine (...) / Pădurea care mi-i a doua mamă (...) / Fremătător mereu la ea mă cheamă". Regretul nostalgicului din Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
versuri (Secetă în Apuseni) cu câte 11 silabe; versuri de șapte silabe coexistă cu altele de câte șaptesprezece. Aceasta e, așadar, nuanța imperfecțiunilor în cauză. În context românesc general, sonetele Carolinei Ilinca se înscriu într-un continuum liric nostalgic, tandru, amintitor de Eminescu, insistând pe magic și grație. Cu accente păstrând dimensiunea durativă a vocilor de altădată, autoarea Sonetelor imperfecte se instalează imaginar într-un trecut-prezent: timp transparentizat! Că poeta și-a rotunjit dintru început o mitologie personală, se observă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
victorie pe drumul glorios al socialismului. Mie Însă mi se părea că urmările nu pot și nu trebuie lichidate. Că e firesc să respectăm acel cataclism care ne va Îngenunchea Întodeauna. Că ar fi trebuit să-i dedicăm un monument amintitor și pentru cei care au murit, dar mai ales pentru a ne aminti cine sîntem În raport cu forțele suverane și covîrșitoare ale naturii. În fine, alții ca alții... Cam asta simt cînd văd frunzele atît de disciplinat așezate În saci. Mă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acest orășel, după cum spunea odată Havriș, care deține multe amănunte despre ea și familia ei; dar care este așa cum Îl știți. Dacă sunteți de părere, mă pot adresa lui Sorin Gorovei să fie mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de A. Gorovei. Sunt informat Însă că fratele - magistratul a vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe cuvânt, n-am făcut-o cu intenția de a fi apreciată și nici răsplătită. Am făcut-o din pur entuziasm tineresc și din drag pentru cariera, care s-a potrivit cu temperamentul meu și din drag pentru locurile frumoase și amintitoare de oameni aleși, căci Folticenii cu un trecut prețios. Acest trecut m-a și determinat să-mi aleg aici Începutul carierei mele dăscălești. Iubite domnule Dimitriu, Îți rămân Îndatorat (matale și d-lui Prof. Popa) tot restul scurt al vieții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1877 și 1878, la care am participat și eu ca ministru de Externe, ridicat-am la moșia mea de curând întrupată, capul Tuzla pe Marea Neagră, această biserică împodobită cu fragmente din antica Mitropolie a Constanței, așezând-o sub patronajul etern amintitor al repausatei mele mume, Ecaterina Stavilă și a soției mele, Ecaterina, născută Jora"1538. La 10 decembrie 1884 Mihail Kogălniceanu propunea înființarea unei "flotile naționale" pentru a elimina dependența comerțului românesc de companiile de navigație străine. În același sens, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
amintește acum că ceata noastră a subscris pe lista deschisă de Mercure de France pentru ridicarea monumentului lui Paul Verlaine din Grădina Luxemburg, la care privind, În vara lui 1929, n-aș fi bănuit că un grăunte măcar din piatra amintitoare a „sărmanului Lelian“ e pus acolo din mizerabila agonisită a câtorva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței. ORIȘICE ACTIVITATE OMENEASCĂ PORNEȘTE MAI ÎNTÂI de toate din luptă Împotriva foamei și a plictiselii. Am fost un timp (1908-1910) modest funcționar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu picățele albe; mânuind spada ca un mus chetar cu conștiința abia tulburată de uciderea adversarului pentru un fleac de articol În ziar, cum fu Georges Em. Lahovary, directorul monitorului liberal L’Indépendance Roumaine, căruia i s-a ridicat fântâna amintitoare a morții sale tragice, aproape de locul dramei, lângă sala Tirului, azi Opera Română, pe cheiul Dâmboviței. O soartă iabrașă fu Însa rezervată - cine știe de unde? - ucigașului semeț, care avea să vadă, cu ochii lui de fost ministru al armatei, dezastrul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Przemysl "a ajuns cu oștile sale Ștefan-Vodă." La Berlin, plimbare pe râul Spree; un mierloi "cântă moldovenește, ca-n grădină la noi, la Iași". Străzi cu "case foarte vechi, înflorite și romantice". Vizită la galeria de artă de la Potsdam ("Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La 3 iunie 1927 cu "Orient-Express" spre Amsterdam; itinerar prin Bratislava ("impresie de curățenie și rânduială"), prin Viena și Linz ("orașele, satele au acel caracter german cunoscut"; "Regensburg în munți Dunărea Mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rolul memorialistului care fixează stilul înalt al consemnării unui eveniment istoric decisiv, preferând însă o mărturie pasageră, un memento, lui monumentum reprezentat de activitatea istoricului pro- priu-zis. Etimologia latină este comună, monumentum este „tot ce amintește de ăceva, cuivaă”, „semn amintitor”, „amin tire”. La rândul său, termenul latinesc monumentum provine din verbul moneō, monēre, monuī, monitum „a atrage atenția”, „a aminti”, „a avertiza”. Acest reglaj al discursului este esențial, consemnarea mărturiei ține de istoria orală, însă naratorul o încredințează unui potențial
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunei române, Unirea țărilor surori, era acum îndeplinită. Mulțămesc lui Dumnezeu că mi-a fost dat să le văd toate acestea! Desigur că mulți din generațiunea actuală, care vor ceti aceste rânduri amintitoare din vremi trecute, vor sta la îndoială dacă nu cumva am alunecat în exagerări sentimentale. Se poate că în dorința mea de a colora mai viu mișcarea de atunci să fi întrebuințat cuvinte pe care un istoric rece le-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ochii închipuirei ațintiți asupra trecutului. Nu se mai vedea acum decât o dungă subțire roșietică la apus, semn că împaratul zilei plecase din meleagurile noastre, iar în partea opusă luna în crai nou se ivise ca o secure pe ceri, amintitoare securei care odinioară a săcerat multe capete de creștini pe pământul de sub picioarele noastre. A venit vremea să plecăm, zisei eu tovarășilor mei. Da, să plecăm, că ne prinde noaptea aici, răspunseră cu toții. Chiar pot zice că ne și prinsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noastre indiscrete. M-am retras și eu și m-am culcat a doua oară, de astă dată cu altă viziune în ochi. La redeșteptare, m-am scoborât împreună cu tovarășul meu înapoi la Lucerna, am mai vizitat împreună faimosul leu rănit amintitor devotamentului cu care garda șvițeriană a lui Ludwig al XVI-lea a căzut jertfă credinței sale, am mai dat o ultimă ochire frumosului lac verde și frumoșilor munți înconjurători și am plecat apoi spre lacul de Constance, cel mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acest orășel, după cum spunea odată Havriș, care deține multe amănunte despre ea și familia ei; dar care este așa cum Îl știți. Dacă sunteți de părere, mă pot adresa lui Sorin Gorovei să fie mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de A. Gorovei. Sunt informat Însă că fratele - magistratul a vândut multe Academiei Române. Din familia Schächter (fabrica de pielărie) n-a rămas nimeni la Flt.? (Pentru pictorul Rubin). Dacă-l Întâlniți pe tipograful Schwartz, care e acum președintele Comunității evreiești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de jar cu neputință-i de ghicit ce frunte în clipa ce se apropie va cădea în țărână Puterea întunecării departe sunt arborii rătăciți pe coline unindu-și necrezut frunzișul și înălțimile foșnetul zbucnit din adâncuri în josul pământului nici o pasăre amintitoare nu mai bate aripi prin veștedul timpului încremenirea așteptării mult rămasă în urmă zadarnic jinduie cărări dezlegătoare încotro coboară spre ce ascunziș nevăzut alinarea luminii? din norul odinioarei în care-am crezut cade pe fruntea clipei nemărginit fluturele cap-de-mort se-
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
redobândească și să-și aibă din nou Sărbătoarea asemenea celorlalte țări de veche tradiție, nu cred că ne rămâne decât să alungăm Zeul calp al sărbătoririlor demagogice și populiste. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că ar trebui să renunțăm la venerarea amintitoare a marilor date ale istoriei naționale. Pe care însă, pentru a scăpa de "plictis și lehamite", fiecare loc, instituție și persoană ar trebui să fie libere să le celebreze cum cred de cuviință. Nu sunt nici paseist, nici monarhist, dar
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
lase senzația că se uită din când în când la premier cu tandrețea cu care acasă îi scapă ochii pe poza de pe etajeră a iubitului, soțului sau copilului plecat în vacanță. Sânt de vină cei din birou pentru zelul lor amintitor și vestitor de cult? Sau de vină e premierul nostru pentru că, mai mult sau mai puțin discret, încurajează în oamenii care îl înconjoară pornirea lor de slugi? Desigur, portretul lui Năstase este mai prietenos decât cel al lui Ceaușescu. Dar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
te învață și să te reconciliezi cu dimensiunea excremențială a existenței. Inter faeces et urinam nascimur și, cu nițică strădanie, vincimus, trecând din eșec în eșec până la victoria finală... a coasei asupra lanschenetului. Grației soluțiilor ei atipice, marginale, nu rareori amintitoare de metodul lui Coue, compari, evaluezi, observi altminteri; numai supralicitezi straiul de fir aurit și... așternut peste țărâna cea grea (vezi numai cu câtă dignitate a deconstruit Liviu Ioan Stoiciu caninele dejecții apusene, de îi va fi șocat pe toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în lumină antică, Rapsodia pădurii și Odă soarelui, se înscriu într-o simbolistică dionisiacă, supratemporală, forțând limitele concretului. Un poem cu titlu sadovenian, Locuri și întâmplări, introduce într-un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit, îi plouă onorurile, elogiurile și busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră amintitoare de Rică Venturiano cu care, după cum vom vedea se identifică: "Oriunde-acum sclipești În depărtări albastre. Tu nu ești unde ești, Pierdută printre astre." Din păcate, aceste exerciții de școlar repetent nu arată doar inadecvarea la lirism! Dacă N. Iorga a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]