120 matches
-
tăi în mine își adună Albastrul alduit de Voroneț, Ne-am odihnit Duminică împreună Că două file albe-ntre coperți. Acum te scriu cu Dragoste și Pace, Cu bucuria Gândului virgin Și versul vântuit de pătimi tace Din Via mea amirosind a vin... Să vină Primăvară mai devreme, S-alunge brumă care stă la pândă- Tu, de ne-cuvinte, nu te teme, Să-ți fie-aceasta ultima osânda. Nu-mi numără silabele degeaba, S-ar putea din grabă să greșești, De
ALBASTRU DE VORONEŢ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Albastru_de_voronet_.html [Corola-blog/BlogPost/364586_a_365915]
-
sonet, la ochii tăi albaștri și vicleni, purtați ca în poveste trași de reni. portetul în tapiseria care arde se lasă-n dulci poeme goliarde, când porți mărgele dalbe și breloc, ce-s vechituri din secolul baroc. acum când timpul amiroase-a vară, te-aștept, iubito,-n fiecare seară și stau de veghe-n serile târzii să te întorci din vechi tapiserii. din himerice vise și doruri se-anină cerul cu stele căzute-n ruină, caleașca amintirilor iară e goală, cade
ÎNTOARCE-TE DIN VECHI TAPISERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1402379022.html [Corola-blog/BlogPost/361996_a_363325]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SIMPLE FANTEZII Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului Cochilia în care locuiesc nu are iz de mere nici de rai. Deschide-o cu tot trupul nefiresc, Amirosind a nechezat de cai. Vreau să încerc senzații nefirești. Și experiențe noi, ucigătoare. Strivește-mi perla-n unghii tu, ce ești, Un lup de mare pe-o năucitoare maree străvezie și flămândă de trupuri crude, frăgezite-n lapte. Să te
SIMPLE FANTEZII de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471707023.html [Corola-blog/BlogPost/379283_a_380612]
-
boabe, nicidecum ciorchine, Veneai de la pădure, dragă tată, Pădurile parcă veneau cu tine... Ce freamăt ne umplea atunci odaia Și sufletele noastre înlăcrimate! În ochii mamii pâlpâia văpaia Speranțelor că vom avea bucate. Din raniță de împărțeai lumină Și hainele amiroseau a clisă, Acolo-n Munți, la joagăr și țapină Sudoarea frunții tale era-ncinsă. Eu n-aveam jucării, de mă jucam Cu ierburi și cu păsări și cu stele, De-aceea se aude adeseori Cum fulgeră prin versurile mele... Mi-
COPILĂRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Copilarie_nicolae_nicoara_horia_1389962752.html [Corola-blog/BlogPost/365877_a_367206]
-
te odihnești, te cauți, te regăsești, îți găsești congenerii. Stăpân pe mijloacele de expresie atât de variate și nuanțate, specifice poeziei, Liviu Jianu s-a împrietenit cu marele Cuvânt, în frazări axiomatice, sapiențiale, din fondul cel Curat al Limbii Române, amirosind a busuioc și a mirt. Rostirea lui este cea a înțelepților de la care trebuie să sorbi toate cuvintele ca să găsești zeci de înțelesuri. O poezie atât de profundă, rar am aflat printre confrații de condei contemporani. De câțiva ani urmăresc
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
cadență perfecte, în sonuri de un lirism copleșitor și totodată, încărcate de sens, ale poetului. Ex. Cântec de Bună Vestire: „Cum cântă marea într-o scoică, / Așa să cânți în gândul meu, / Să-mi fii și dragoste, și doică, / Și amiros de Dumnezeu -// Cum cântă florilor, lumina, / Așa să-mi cânți, și în părinți - / Când îmi vor fi doar rădăcina, / Să-i am în ramul verde, sfinți - // Cum cântă-n ceruri, serafimii, / Așa să-mi cânți și în copii - / Inima lor
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
tei” - una din cele mai frumoase poezii care s-au scris pentru Mihai Eminescu, numit de autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
mut de uimire și indignare. Ar fi vrut să dea cu bâta în dreapta și în stânga, dar pricepu că este prea nevolnic față de fioroasele namile. Mai ales că hârca de baba Cloanța începu să șuiere printre măselele-i stricate: - Mie-mi amiroase a om! Și când văzu cele două căciuli cu ochi, începu să țipe ca o isterică, țopăind de colo-colo, arătând cu degetul ei țepos: - Cap! Cap! Cap! Auzind-o, toți croncănitorii din palat începură să transmită, în dreapta și-n stânga
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
de poeți coli nude lumi imunde scheletul cuvintelor este bine articulat se poate preschimba oricând într-o pisică languroasă miorlăind vers(atil) într-un lup bântuind insomniacii cu ghere ascuțite colți atavici sihastru al nopților eretice ființă diurnă cu blana amirosind a sânge dezarticulat cuvintele au mândria lor pachidermică se scriu doar tăvălite prin sânge în nopțile stihiale când din blana lor udă picură (s)tropii poeziei eres Referință Bibliografică: (Lycan)trop / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1332
(LYCAN)TROP de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1408895303.html [Corola-blog/BlogPost/376414_a_377743]
-
Acasă > Redacția > Autori > SPERANȚA MOARE ULTIMA... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cândva pe-un fir de-albastru vis, Amirosind a stele și lumina, Un înger fericirea mi-a promis Și de atunci o tot aștept să vină! Dar pentru că era numai un vis, Iar visele sfârșesc mereu în zori Am incercat sa fac un compromis Și am chemat speranța
SPERANTA MOARE ULTIMA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/Dorina_Omota.html [Corola-blog/BlogPost/381799_a_383128]
-
drumul mi-a marcat dâra de floare.... IX. BUJORI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Bujori Petale delicate de alb și roz bujor Îmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult, Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult. Adolescența mea cânta prima iubire. Înrourată-n zorii trandafirii de floare Și înălțând castele pe-un zâmbet și-o privire Spera în taină prințul pe calul alb călare. Era o
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Cu văluri albe, caste, boltite, transparente, Cu blând parfum alene amestecat în zări, Uitate tresăriri, aceleași, inerente. Bujorii ca buchete ... Citește mai mult BujoriPetale delicate de alb și roz bujorîmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult,Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult.Adolescența mea cânta prima iubire.Înrourată-n zorii trandafirii de floareși înălțând castele pe-un zâmbet și-o privireSpera în taină prințul pe calul alb călare.Era o vrajă-n
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
evaluează întâmplările, înfăptuirile, căderile și înălțările, slava deșartă, deșertăciunile veacului. El, creștinul, este dincolo de toate acestea, în ciuda faptului că nu refuză să le aparțină. Precum se întâmplă, de pildă, în “Sfânta Grădină” a Muntelui Athos, unde “pretutindeni aerul a mir amiroase” și icoana Edenului nu a încetat să existe: Ca într-un carusel vremurile vin și trec. În îmbrățișarea albastră a mării, pe Sfântul Munte dăinuie prezentul. Pe de altă parte, “timpul cel fără de timp”, “ochiul uscat al vremii”, “gheața timpului
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
te odihnești, te cauți, te regăsești, îți găsești congenerii. Stăpân pe mijloacele de expresie atât de variate și nuanțate, specifice poeziei, Liviu Jianu s-a împrietenit cu marele Cuvânt, în frazări axiomatice, sapiențiale, din fondul cel Curat al Limbii Române, amirosind a busuioc și a mirt. Rostirea lui este cea a înțelepților de la care trebuie să sorbi toate cuvintele ca să găsești zeci de înțelesuri. O poezie atât de profundă, rar am aflat printre confrații de condei contemporani. De câțiva ani urmăresc
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
cadență perfecte, în sonuri de un lirism copleșitor și totodată, încărcate de sens, ale poetului. Ex. Cântec de Bună Vestire: „Cum cântă marea într-o scoică, / Așa să cânți în gândul meu, / Să-mi fii și dragoste, și doică, / Și amiros de Dumnezeu -// Cum cântă florilor, lumina, / Așa să-mi cânți, și în părinți - / Când îmi vor fi doar rădăcina, / Să-i am în ramul verde, sfinți - // Cum cântă-n ceruri, serafimii, / Așa să-mi cânți și în copii - / Inima lor
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
tei” - una din cele mai frumoase poezii care s-au scris pentru Mihai Eminescu, numit de autor “Voievodul Mihai”: “Floare galbenă de tei, / Floare dulce, flori de rai, / Dă mireasma ta, de vrei, / Voievodului Mihai - // Pune-i, floare, printre cărți / Amiros de mângâiere, / Și din cupe, drege-i hărți / Către frații de durere - // Flori de tei anahoret, / Floare galbenă de stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii by http://revistaderecenzii.ro/jianu-liviu-florian-caligrafii-pe-sufletul-inimii/ [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
-se în afară, întinde punte spre semenii săi, oriunde s-ar găsi. Constant, e stăpânit de simțământul de a fi „înrădăcinat” în pământul din care s-a ridicat Craiul munților: „Inima mea își are rădăcinile sub Țebea, / Lângă moaștele tribunilor amirosind în plante./ De-acolo își trage stirpea și bea/ Cu nesaț, vlaga, pentru zilele acestea înalte.” Eludarea, pe alocuri, a socialului e doar aparentă. Sabinuța, numele feminin plutitor, ca o briză, prin numeroase poeme, e al unei fiice a ținutului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
eului cu realitatea, cea care îl readuce în pezent pe poetul cufundat în viziuni onirice este iubita, în mod surprinzător și oarecum în aparență contradicție cu celelalte ipostaze ale acesteia: Piere ușoară / a viselor urzire / pe umărul tău gol / ce-amiroase a miere (Delfică, trad. MB).402 Aici ea nu este o apariție transparență, diafana, ci o ființă corporală. Deși femeia este uneori intangibilă și depărtata, mai ales in contextele în care somnul acționează că filtru, si, așa cum observase Oreste Macrì
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dor. Mama îi insuflă copilului, încă din leagăn, valorile spirituale și naționale, iubirea de neam, de țară: „Că mama te-a legăna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de grâu și pe val adânc de râu, Pe-amiros de măr, pe-o stea, pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină și pe tremur lin de horă, Pe ram verde de stejar, Pe coamă de armăsar; Pe doi faguri dulci, mustoși, într-un clopot de strămoși
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului "a apipăi" (asemănător cu a lui "a amirosi", de pildă). Însă o expresie precum "preacuratele mânile sale", cu superlativul antepus, transmite o noțiune amețitoare când este luată în sens concret: aceea de mâini imaculate, care nu au atins și nu au făcut niciodată nimic impur. Antim știe să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ridice. Privea pe călugărul cel beteag și, numai când l-a văzut că se dă la o parte, s-a ridicat cu povara ce i se cuvenea și i se potrivea și s-a dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Duminică, o invit pe Ana în oraș la o pizza, îi dau întâlnire la colț în josul străzii ei, m-am scuzat că nu pot veni s-o iau de acasă, ea a înțeles și n-a mai insistat, îmbăiat proaspăt, amirosind vag a after shave, bărbierit, tuns scurt, ieri mi-am tăiat părul pe care-l prindeam deja într-o coadă, lung m-am uitat după firele de păr căzute sub brici pe pardoseala frizeriei ca iarba sub coasă, cu ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Emil Brumaru Îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce, -n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii la sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15554_a_16879]
-
Emil Brumaru îngerii dau foc la case Sfinților să le-amiroase Dulce,-n raiuri de mătase, Sufletele noastre grase. Și fecioarelor zmulg sînii Fiindcă-s prea zemoși și-n pîlnii îi storc pe felia pîinii La sfîrșitul săptămînii. Și ademenesc pe jaruri Coapse largi, spre-a urca daruri, Tăvălite prin măraruri
De spus la gura sobei și-a iubitei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15886_a_17211]