4 matches
-
pe Pont Mirabeau, un carnet din care, nereușind să dea de urma proprietarului, reproduce un număr de paragrafe, în traducere, dând pe alocuri, în paranteză, expresiile mai deosebite în original. Nimic epic în text, doar notații de un cinism ostentativ, amoraliste în maniera lui Gide, antisentimentale, antipsihologiste. O scriere mai consistentă, cu elemente de narație, este Femei (1933) - „o carte de vacanță”, produsă doar pentru deconectare. Aflat într-o stațiune din Elveția, Ștefan Valeriu, personajul principal, își oferă „jocuri”, asemenea omonimului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
micro-biografiei (Alexandru Bogdan-Pitești, invertitul dandy și colecționar tronează elegant pe câteva pagini). O simplă mostră portretistică a acestuia din urmă e oricând citabilă: "Figură de boier cabotin și cinic, libertin și prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și vicios al artelor, prin sprijinirea cărora s-a răscumpărat, Bogdan-Pitești a jucat un rol decisiv
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
din anii ’30 de către Nae Ionescu, și el un „geniu oral”, produs controversat al culturii Decadenței, risipit în gazetărie și rutinat în combinații oculte. Figură de boier cabotin și cinic, libertin prematur consumat de excese (luxură, apoi pederastie și narcomanie), amoralist cu nostalgia moralei, conviv seducător și cult, cu o conversație pitorească și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A. Boicescu), „estet al viciului și vicios al artelor”, prin sprijinirea cărora s-a răscumpărat, Bogdan-Pitești a jucat un rol decisiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în ultimul rînd confuziei freudiene între refulare și sublimare. Societățile suferă de pe urma multor alte tabuuri ipocrite, nu numai sexuale, ci și materiale și mai ales pseudo-spirituale. Sensul miturilor, condensat în simbolul "Dumnezeu" este tocmai eliminarea tuturor tabuurilor convenționale moraliste și amoraliste pentru a le înlocui cu legea etică referitoare la armonie a supraconștientului, care are drept obiect dorințele sexuale, materiale și spirituale. De origine biogenetică după cum vom vedea -, supraconștiința este foița etică, deoarece este forța spiritualizantă sub forma legii și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]