125 matches
-
apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă într-un fel de amoralitate care-i permite jocul cu atitudini contradictorii. Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind gestica teribilistă a tînărului nonconformist e raportat la o întreagă tradiție filosofică: "Componentele manierist-sofistice
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
în propria-i muzică// unde este/ puterea magică a tranzacției/ false sînt iscăliturile îngerilor pe ziduri/ stelele perforează pagina de ciment// tu iscălește-te cu scuipat/ pe fața retorului îmbuibat mincinos..." (Meditație...). Sub unghi etic, o atare creație ilustrează, firește, amoralitatea, acea amoralitate ce însoțește scepticismul iremediabil, plictisul devorator, incapabil de altceva decît de propria-i notificare. Oscilația între bine și rău nu reprezintă decît un automatism, o legănare în "hamacul" lehamitei ultime: "o duminică leneșă/ cu mîncăruri grase/ cu sosuri
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
-i muzică// unde este/ puterea magică a tranzacției/ false sînt iscăliturile îngerilor pe ziduri/ stelele perforează pagina de ciment// tu iscălește-te cu scuipat/ pe fața retorului îmbuibat mincinos..." (Meditație...). Sub unghi etic, o atare creație ilustrează, firește, amoralitatea, acea amoralitate ce însoțește scepticismul iremediabil, plictisul devorator, incapabil de altceva decît de propria-i notificare. Oscilația între bine și rău nu reprezintă decît un automatism, o legănare în "hamacul" lehamitei ultime: "o duminică leneșă/ cu mîncăruri grase/ cu sosuri condimentate/ stînd
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
cultivă pînă la monstruozitate eul exterior, în intenția unei perpetue reprezentații care să stîrnească admirație. E mai mult decît o manifestare a frivolității, căci intervine un veritabil program al artificializării. O "filosofie" consecutivă deplețiunii emoționale, adică suprimării umanului. Anafectivitatea naște amoralitate, iar amoralitatea e o distrugere a umanului: Există un veritabil program de mise en scène al foartei tinere Aimée de la "surîsul perpetuu necesar exhibiției în Buicqul-vitrină al familiei", pînă la omagierea frumuseții în serile de petreceri din palatul Barodin. În
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
la monstruozitate eul exterior, în intenția unei perpetue reprezentații care să stîrnească admirație. E mai mult decît o manifestare a frivolității, căci intervine un veritabil program al artificializării. O "filosofie" consecutivă deplețiunii emoționale, adică suprimării umanului. Anafectivitatea naște amoralitate, iar amoralitatea e o distrugere a umanului: Există un veritabil program de mise en scène al foartei tinere Aimée de la "surîsul perpetuu necesar exhibiției în Buicqul-vitrină al familiei", pînă la omagierea frumuseții în serile de petreceri din palatul Barodin. În plimbări, Aimée
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
întemeiere afectivă nici nu poate exista. Un suflet simțitor nu poate fi decât bun și onest. Ticăloșia e a celor inteligenți. Deși, firește, nu toți inteligenții sunt ticăloși. Sau poate că - pentru a scăpa de senzația că exagerez -, în realitate amoralitatea aparține gândirii, iar imoralitatea trupului. Este amoralul superior imoralului?" Dincolo de siguranța unui soldat care bate pas de defilare a autorului, acest scurt fragment nu este foarte ușor de înțeles. Morala este, după cum se știe, ansamblul regulilor de acțiune și al
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
care este de partea autorelui. Pe cel ce nu, îl irită, îl stuchește, îl sucește și-l răsucește, pînă amețește. De ciudă că observă ce se crede că nimeni nu poate vedea: prostia, nimicnicia, hoția, minciuna, trădarea, suferința, umilința, reaua-credință, amoralitatea. Precum și veșnicul mișto de noi, mișto de gang, ieftin, vulgar, născocit din neputințe. În cîteva fraze, se tranșează lumi, ape, se alege bobul de neghină, se strînge dezamăgirea în suflet și el se smochinește, se usucă și, cine știe, poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
antologia generaționistă a lui Marin Mincu) și acomodați cu tonul de ostentație erotică a versurilor, volumul ca atare vine la rândul lui cu noutăți. Care nu țin atât de texte , cât de compoziție: începând chiar de la titlu, care oferă - orgolios - amoralității un background descinzând din mistica sanscrită, și încheind cu segmentarea caleidoscopică în patru secvențe, cartea capătă o coerență formală extraordinară. Scurtele erupții ale suferinței, așa de disipate la urma urmelor, tortúrile și neurastenia despărțirii sunt puse cap la cap cu
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
politicianism și impregnată de imoralitate. Corolarul: personajele lui prezintă un comic contrast între aparență și esență, între ceea ce pretind a fi și ceea ce sunt cu adevărat. Pe de o parte, ifose de onorabilitate, respectabilitate, civism; pe de alta, goliciune sufletească, amoralitate, vid interior. Ca și eroii din Momente și schițe, caracterele din piese sunt exprimate și totodată subminate de limbaj. Prin crevasele acestuia le întrezărim condiția lamentabilă de caricaturi, fantoșe lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul răsucește
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
considerată că tipologie de "degenerați", ca și de teza "refulării psihice" a lui Freud (această din urmă consemnata doar într-o scurtă glosa). În al doilea rînd, întrepătrunderea dintre estetic și etic, cel dintîi situîndu-se, în viziunea eseistului, sub zodia amoralității. În al treilea rînd, obnubilarea artei prin tezismul naționalist, care vede în artist neapărat un "reprezentant al neamului" și pretinde dovezi asupra"caracterului specific al literaturii": "Că toate celelalte valori moral-sociale, valoarea etnică se întemeiază pe o comunitate de însușiri
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
și Mihalache sunt prestațiile unor păpuși care valsează (vorba vine!) după cum le cântă fie serviciile secrete, fie lăcomia, fie resentimentul, fie prostia. Că guvernarea Convenției Democratice a intrat în ultimul act o dovedesc accesele suicidare ale politicienilor ce se revendică amoralității" de inspirație coposiană. Ce să spui despre un ministru de Interne precum Dudu Ionescu, a cărui unică obsesie e să-i facă scăpați pe milițienii infractori și pe ofițerii de armată criminali? Sacrificarea lui Viorel Oancea - explicată pueril, prin ăincompatibilitatea
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
unor monștri nebotezați de împuterniciții luminii,/ Neprovocînd niciun regret cu extincția lor" (ibidem). Pornind de la preceptele biblice, de la "alegoreza" Sfintei Scripturi, poetul ajunge a formula un catehism delirant al deznădejdii, al antirevelației, al sacrului vidat, ergo al demonizării care instaurează amoralitatea aptă a îndreptăți orice act scelerat și, în cele din urmă, se egalează cu destrămarea fiziologică, cu mahmureala și vomismentul, ca urmare a unei înjositoare beții provocate de deruta ontologică: "Clarviziune și delir; utopie și coșmar al deznădejdii;/ Revelație și
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
păcură, valuri de lipitori iau cu asalt gîturile feciorelnice de mesteacăn, vițele sălbatice descind în noapte pentru a-i sugruma pe oameni, o gingașă floră înnebunește în serele-ospicii, totul fiind îngăduit "întru surparea trunchiului Ființei" (Cărțile junglei de asfalt). Evident, amoralitatea își pune pecetea pe această rezervație a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și Răului s-au șters de pe monezile date la topit" (ibidem). Or, indistincția dintre Bine și
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
ai societății. Orice artist are nevoie de asta. Pentru el, pentru ideea de teatru, de artă, de cultură. E minunat cînd cineva își propune să facă acest gest astăzi cînd salvarea din mizerie și promiscuitate, din magma imoralității, și chiar amoralității, pare a fi aceea individuală, pe cont propriu. Din păcate însă, vîlva și fastul s-au concentrat pe un singur spectacol din tot debutul de stagiune atît de bogat. Și, poate, nu cel mai reușit: Take, Ianke și Cadîr de
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
nivelul întregii societăți, în care economia neagră tinde să devină unica sursă de aprovizionare, iar corupția singura pârghie a sistemului. Valorile capitale sunt deja pervertite, iar faptul că sunt acceptate ca atare se încarcă de tragismul inconștienței. Consimțământul colectiv pentru amoralitate nu mai are nimic șocant. Parada este perversă și nimeni nu vede. Parada este perversă și nimeni nu vede. Într-adevăr. Asemenea cuvinte până acum parcă nu se mai împerecheară în limba română. O tresărire de geniu, între timp adormită
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
adulterin dintr-un cuplu înstărit, un businessman care-și chinuie deopotrivă nevasta și amanta; un puști ce vagabondează pe străzi încercînd să supraviețuiască; un student preocupat doar de sine și un bătrîn măcinat de singurătate. Nimic nu prevestește nimic. "Moratoriu", "Amoralitate" și "Etica hazardului" sînt episoadele interferente ale filmului Sfîrșitul unui veac de sudcoreanul Song Naung-han ce ironizează zbuciumul mai multor indivizi - un scenarist, o prostituată, un profesor etc. - de a se încadra în conveniențele sociale în ciuda faptului - enunțat de locvacele
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
nu se reduce la îndelungata experiență occidentală și la revenirea în patrie, prezentînd rădăcini mai adînci. Sîngele visătorului abulic și al intelectualului rasat izvorăște dintr-un ținut de aspre iregularități de viață rurală, zbuciumat de patimi, de interese achizitive, de amoralitatea inerentă lor. E ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
lui Joe faptul că dragostea este ingredientul secret al voluptății. Devoratoarea de bărbați nu cunoaște această voluptate. Mai mult, nu cunoaște nici voluptatea a cărei sursă privilegiată Baudelaire o considera a fi certitudinea de a face răul. Nu imoralitate, ci amoralitate, adică indiferență, moarte termică a afectelor concomitent cu o trezie permanentă și exasperantă a simțurilor. Joe trăiește în imperiul simțurilor, al excitației permanente. Cel de-al doilea element care face ca sexul să devină placid este repetiția. Indiferent de nuanțele
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
existențialiste. Eroii lui se definesc nu prin raport cu lumea exterioară, cu societatea; rolul conștiinței individuale este esențial pentru ei în conturarea valorilor și a sensului propriilor lor vieți. Injustețea lumii și de aici absurdul ei și al destinelor omenești, amoralitatea personajelor, autenticismul și un terbil Angst ce plutește peste toate sunt repere esențiale ale romanului Cei șapte nebuni și ale continuării acestuia, Lansatoarele de foc (Los lanzallamas), încă netradus în românește. În Cei șapte nebuni, eroul, Augusto Remo Erdosain, un
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
și de voință și curaj pentru a fi aplicate. Principiile și pornirile greșite pot fi modelate, pentru a nu fi prea târziu și a nu lăsa să se treacă în partea cealaltă - a imoralității - sau, tot atât de rău - în cea a amoralității, adică a indiferenței față de morală. Moralitatea fiecărui individ se însumează moralității colective și avem imaginea societății pe care am clădit-o și în care viețuim. Moralitatea este o problemă pentru anumite situații în care viața oamenilor este pusă în pericol
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
Totuși, nu s-ar putea conchide din aceste date că valoarea autentică se situează de partea Răului. Chiar principiul valorii vrea să mergem cît mai departe cu putință", spune, la un moment dat, Georges Bataille. Literatura transcende legea morală, prin "amoralitatea" absolutului ei originar, manifestîndu-se ca o formă de cunoaștere și expresie a Răului, în măsura în care "valoarea" estetică impune transgresia Binelui. Aici trebuie căutată și semnificația "Purgatoriului" lui Victor Iancu. Romanul ("literatura") trăiește astfel în sine, comunicînd sui generis cu interpretul său
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
fundamentală pentru Jan se bazează pe două imperative contradictorii " Nu auzi nimic, nu vezi nimic" și "Auzi tot, vezi tot" punctată de palmele peste ceafă ale proprietarului restaurantului, astfel că Jan vede și aude, dar face tot timpul pe prostul, amoralitatea sa fiind prilej pentru a focaliza acel mixtum compositum de derizoriu, farsă, burlesc și tragedie. Ivan Dite trece din hotel în hotel prilej pentru naratorul vîrstnic și înțelepțit de a surprinde o high society trăind din plin într-un cadru
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
rămîne totuși dominant alt sens, tot negativ, dezvoltat din interior (și despre care am mai vorbit în legătură cu termenii balcanic și balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendințelor de comportament considerate ca orientale și non-moderne: evocând mai ales nonșalanța, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.: "dar nu vedeți... toți care vin în Ro se balcanizează, devin superficiali, leneși, afemeiați, oameni de viață" (blogsport.ro). Conceptul politic de balcanizare a fost lansat în discursul internațional la începutul secolului XX, cu prilejul războaielor balcanice, și
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
lui Zarathustrať". Sub masca faimosului preot din Persia antică, Nietzsche a încercat a se ridica "dincolo de bine și de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe amoralitate e mai întîi un instrument al criticii aplicate prezentului compromis, critică preconizînd o ruptură istorică, o nouă etapă a devenirii omului. Simțindu-se doar un Zarathustra incipient, Nietzsche declară cu febrilitate că se simte trăind într-o "imensă lume în
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
pe care ne-ar plăcea să credem c-o instituim noi prin această (nesemnificativă?!) intervenție. Să lăsăm, în fine, deoparte până și latura imorală a problemei, pentru că nu imoralitatea consecințelor unor hotărâri privitoare la învățământ ni se pare gravă, ci amoralitatea faptelor. Să le lăsăm deoparte pentru că, pe moment, ele nu par să-i intereseze pe elevi. Lăsând, așadar, deoparte aceste aspecte, am vrea să atragem atenția asupra altuia, cu adevărat riscant pentru ceea ce semănăm pe terenul cu atâta trudă arat
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]