8 matches
-
Apicius, Lucarnus (Cato, 234 - 149 î.e.n.), Amineea scantiana (Varro, 116 - 27 î.e.n.), Methymna, Thados, Lageos etc. (Vergiliu, 71 - 19 î.e.n.). Un aport deosebit la dezvoltarea cunoștiințelor din domeniul ampelografiei l-a avut Collumella (2 î.e.n. - 65 e.n.), fiind considerat primul ampelograf. În opera sa, acesta pe lângă descrierile ampelografice ale soiurilor face referire și la însușirile biologice, precum și la sistemele de tăiere convenabile ce trebuiesc folosite. Din operele scriitorilor antici se constată că încă din acea epocă existau un număr impresionant de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de viță de vie în cinci secțiuni, corespunzătoare la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost Cristian A. Frege, care a publicat o sistemă proprie de clasificare, alegând drept criteriu morfologic forma boabelor și grupează soiurile în două clase, care la rândul lor se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855), a descris 150 de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice ale bobului, respectiv forma și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală la Beblenheim și studiază clasificarea soiurilor după forma și mărimea boabelor, poziția staminelor și pubescența frunzelor. În anul 1897, R. Goethe, elaborează o operă clasică privind strugurii de masă. Puillat V., una
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de origine de către ampelografii fiecărei țări, care cunosc cel mai bine aptitudinile la locul de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost prezentate de către Gh. Nicoleanu prin lucrarea sa intitulată "Introduction a L'Ampelographie Roumaine" (1900), fiind considerat primul ampelograf român. Sunt descrise pe larg 18 soiuri de viță de vie după schema ampelografică franceză, acestea fiind însoțite de planșe alb negru, în care diferitele organe vegetative erau prezentate în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acordând importanță mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]