155 matches
-
de înmulțire viticol Secțiunea 1 Producerea materialului de înmulțire viticol din categoriile Prebaza, Baza și Certificat Articolul 4 (1) Amelioratorul sau mentinatorul unui soi ori clone efectuează selecția materialului descris și înregistrat în Catalogul oficial pentru a corespunde autenticității, calității ampelografice și cel putin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare și care, pentru a intra în procesul de înmulțire, trebuie să parcurgă următoarele etape: a) din plantă sau plantele selecționate se recoltează material de preinmultire, care se înrădăcinează și se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
conform caracterelor și modului lor de exprimare stabilite de Comunitatea Europeană sau, unde acestea nu sunt stabilite, în conformitate cu normele Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV) ori, în cazul soiurilor vechi, tradiționale, conform descrierilor care figurează în publicațiile ampelografice oficiale. ... (3) Soiurile sau clonele pot fi înregistrate oficial în Catalogul oficial al soiurilor de plante dacă satisfac condițiile oficiale de aprobare și au o descriere oficială. ... (4) Soiurile și clonele admise în catalog sunt menținute prin selecție conservativa. ... (5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
vegetativă a viței-de-vie și unitățile producătoare autorizate 1. Producerea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantații: a) butuci individuali - unitatea de bază a inițierii schemei de selecție clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice și agronomice ale soiului de viță-de-vie; ... b) colecția națională de clone - înființate de amelioratori, de menținători ori cu consimțământul acestora, cu vițe provenite din materialul inițial, testate individual ca libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare, care furnizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273975_a_275304]
-
fermei didactice este de minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata. Articolul 8 Fermă didactica poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnica, ampelografica, zootehnica, legumicola, pomicola, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de productie pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148819_a_150148]
-
vegetativă al viței-de-vie și unitățile producătoare autorizate 1. Producerea materialului de înmulțire vegetativă al viței-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantații: a) butuci individuali - unitatea de bază a inițierii schemei de selecție clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice și agronomice ale soiului de viță-devie, grupați pe următoarele clase de vârste: ... - de 35 de ani; - între 36-50 ani; - între 51-70 ani; - între 71-90; - peste 91 de ani; b) colecția națională de clone - înființate de amelioratori, de menținători ori cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246125_a_247454]
-
minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 7 Ferma didactică poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnică, ampelografică, zootehnică, legumicolă, pomicolă, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de producție pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189493_a_190822]
-
conferențiar, profesor, șef de catedră. Între anii 1972-1974 și 1984-1986 a fost decan al acestei facultăți. Începând cu 1992 a fost director al Centrului de Cercetări pentru Oenologie — Filiala Iași a Academiei Române. A înființat mai multe plantații viticole experimentale, colecții ampelografice, care conțin descrieri amănunțite ale speciilor și soiurilor de viță de vie, a fondat o stație pilot de vinificație și un laborator de oenologie, menite să asigure formarea viitorilor specialiști. În acest scop a elaborat cursuri, manuale și caiete de
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
consultat de orice persoană. Catalogul va specifica principalele caracteristici morfologice și fiziologice prin care aceste soiuri se deosebesc între ele. În cazul soiurilor deja acceptate la data de 31 decembrie 1971, se pot face trimiteri la descrierea dată în publicațiile ampelografice oficiale." Articolul 4 Art. 5 se completează după cum urmează: "Articolul 5a Statele membre vor asigura ca nici un soi să nu fie acceptat decât dacă are caracteristici distincte, stabile și omogene. Articolul 5b 1. Un soi este considerat distinct dacă, atunci când
jrc122as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85257_a_86044]
-
vegetativă al viței-de-vie și unitățile producătoare autorizate 1. Producerea materialului de înmulțire vegetativă al viței-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantații: a) butuci individuali - unitatea de bază a inițierii schemei de selecție clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice și agronomice ale soiului de viță-devie, grupați pe următoarele clase de vârste: ... - de 35 de ani; - între 36-50 ani; - între 51-70 ani; - între 71-90; - peste 91 de ani; b) colecția națională de clone - înființate de amelioratori, de menținători ori cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225382_a_226711]
-
la controlul materialului săditor standard, pe teritoriul său. Orice persoană poate consulta catalogul. Catalogul specifică principalele caracteristici morfologice și fiziologice care permit diferențierea soiurilor. Pentru soiurile deja admise la 31 decembrie 1971 se poate face trimitere la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale. (2) Statele membre se asigură că soiurile admise în cataloagele celorlalte state membre sunt, de asemenea, admise la certificare și la controlul materialului săditor standard pe teritoriul lor, fără a aduce atingere Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1493/1999 din
jrc5596as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90766_a_91553]
-
la inspecțiile publice. Catalogul oficial al soiurilor de plante determina principalele caractere morfologice și fiziologice prin care soiurile pot fi distincte unul față de altul. Pentru soiurile deja acceptate până la 31 decembrie 1971 referință poate fi făcută la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale. ... (2) Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulțire inițial, baza sau certificat ori pentru verificare în cazul materialului standard, fără a aduce atingere prevederilor Legii viei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
acestă, pe beza descrierii efectuate de ameliorator; ... b) a înregistrărilor amelioratorului în regimul de selecție a clonei. ... 2. În vederea înregistrării clonele trebuie să prezinte: a) identitate varietala în cadrul soiului conform descrierii avute în vedere la înregistrarea oficială sau a descrierii ampelografice recunoscute; ... b) uniformitate și stabilitate pe parcursul înmulțirii repetate pe cale vegetativa; ... c) cel puțin un caracter fiziologic cu o valoare calitativa sau cantitativa sau fitosanitara superioară față de ceilalți indivizi din soiul respectiv și/sau din clonele cunoscute ale soiului. ... 3. În vederea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
soiurilor este deschis la inspecțiile publice. Catalogul oficial al soiurilor determina principalele caractere morfologice și fiziologice prin care soiurile pot fi distinse unul de celălalt. Pentru soiurile acceptate până la 31 decembrie 1971 referință poate fi făcută la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale. ... (2) Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulțire Inițial, Baza sau Certificat sau pentru control în cazul materialului Standard, fără a aduce atingere prevederilor Legii viei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
ÎI. Condiții speciale privind culturile de producere a materialului de înmulțire inițial, Baza și Certificat 1. Amelioratorul sau mentinatorul unui soi uniform și stabil sau clonă efectuează selecția materialului descris și înregistrat în Catalogul oficial pentru a corespunde autenticității, calității ampelografice și cel putin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare și care, pentru a respecta trasabilitatea în procesul de înmulțire, trebuie să parcurgă următoarele etape: a) plantă selecționată sau părți de plantă recoltate din această se testează privind prezența organismelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
fermei didactice este de minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata. Articolul 8 Fermă didactica poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnica, ampelografica, zootehnica, legumicola, pomicola, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de productie pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148798_a_150127]
-
minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 7 Ferma didactică poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnică, ampelografică, zootehnică, legumicolă, pomicolă, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de producție pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189502_a_190831]
-
și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar. Denumirea cognac o poartă numai produsul învechit obținut prin distilarea vinurilor din regiunea viticolă cu același nume din Franța. Distilatul învechit de vin este cunoscut în România sub numele de vinars. Studiul ampelografic al soiurilor precizează părțile componente ale strugurelui, raporturile cantitative și calitative ce există între acestea și compoziția lor chimică. Pe baza studiului uvologic se ajunge la asocierea soiurilor în sortimente tehnologice, dând posibilitatea oenologului să stabilească care sunt cele mai
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
de Rubio Y Clemente, 1807) sau dimensiunile boabelor (Johan Metzer, 1828). Odată cu lărgirea schimbului de informații pentru studiul soiurilor de viță de vie, apare problema sinonimiilor, iar ca prim mijloc de rezolvare a acestei situații s-a impus înființarea colecțiilor ampelografice de nivel universal și editarea de ampelografii locale și regionale. Un pas înainte l-a constitui introducerea ampelometriei ca metodă de studiu a caracterelor morfologice ale frunzei. Ideea aparține profesorului Herman Goethe, de la Școala Superioară de Agricultură din Viena și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet determinator de soiuri de viță de vie a fost "discul cu perforații", conceput de Gh. Bălțatu, 1975 care se bazează pe principiul cheilor politomice și în care sunt analizate 80 de caractere ampelografice. Acestea constituie primele încercări de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional, de la noi din țară. Progresele înregistrate în domeniul informaticii, au permis reluarea metodei ampelometrice ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie, precum și elaborarea unor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri de viță de vie a fost "discul cu perforații", conceput de Gh. Bălțatu, 1975 care se bazează pe principiul cheilor politomice și în care sunt analizate 80 de caractere ampelografice. Acestea constituie primele încercări de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional, de la noi din țară. Progresele înregistrate în domeniul informaticii, au permis reluarea metodei ampelometrice ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie, precum și elaborarea unor noi modele matematice de investigare în cadrul ampelografiei și anume
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
studiu a soiurilor de viță de vie, precum și elaborarea unor noi modele matematice de investigare în cadrul ampelografiei și anume: analiza statistică în componenți principali (ACP) (Vignau, 1988), analiza cluster (AC) (Schneider și Zeppa, 1988) și analiza factorială discriminantă a caracterelor ampelografice la soiurile de viță de vie (AFD) (Fisher și Mahalanolus, 1936). Prin aceste metode au fost stabiliți 18 descriptori ampelometrici cu care s-a completat Lista descriptorilor O.I.V. Din anul 1984, Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Viei și Vinului (OIV) a unificat metodologia de descriere a soiurilor împreună cu Uniunea Internațională pentru Protecția Soiurilor Noi de Plante (UPOV) și IPBRG (Comitetul Internațional pentru Resursele genetice ale Plantelor), în prezent Biodiversity, elaborând norme unitare de lucru, utilizând descriptorii ampelografici și coduri numerice pentru caracterele ampelografice (94), însușirile agrobiologice (25) și tehnologice (7). Pe plan mondial, dar și în țara noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
metodologia de descriere a soiurilor împreună cu Uniunea Internațională pentru Protecția Soiurilor Noi de Plante (UPOV) și IPBRG (Comitetul Internațional pentru Resursele genetice ale Plantelor), în prezent Biodiversity, elaborând norme unitare de lucru, utilizând descriptorii ampelografici și coduri numerice pentru caracterele ampelografice (94), însușirile agrobiologice (25) și tehnologice (7). Pe plan mondial, dar și în țara noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza enzimatică pentru diferențierea soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie și cele genetice, respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care studiază caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor sub aspectul comportării acestora în diferite ecosisteme viticole, în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe, cum au fost științe naturii, botanica, științele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]